Cum vrea premierul Ilie Bolojan să reformeze companiile de stat, administrația, pensiile speciale și să reducă risipa din Sănătate

Principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan:

Suntem la finalul unei săptămâni şi vă prezint pe scurt proiectele la care am lucrat în această săptămână şi care vor fi prioritățile pentru luna iulie.

Săptămâna aceasta am prezentat în Parlament pachetul fiscal-bugetar. Este primul pachet care are două direcții importante în vederea reducerii deficitului bugetar: cea de a crește veniturile prin măsurile care au fost propuse și a doua direcție, să plafonăm cheltuielile și să le scădem.

Aceste măsuri s-au referit exclusiv la componente structurale în așa fel încât să putem testa atât reacțiile ECOFIN, dar și ale piețelor. Am constatat că, pe de o parte, avem o reacție pozitivă și ați văzut săptămâna aceasta, marți, poziția comisarului pe probleme economice.

De asemenea, a doua zi am lansat o emisiune de bonduri, practic pentru a ne împrumuta și am văzut o perspectivă îmbunătățită vizavi de România pe care au avut-o piețele prin modul în care au reacționat în sensul în care toate titlurile care au fost puse la cumpărare au fost subscrise.

Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici pentru că marja de risc pentru România este mai scăzută, ceea ce înseamnă economii importante, ca să vă faceți o imagine, au fost economii de peste 200 de milioane de euro, în dobânzi, în următorii 14 ani cumulat, pe care România le va economisi doar la contractarea acestui pachet.

De asemenea, agențiile de rating au apreciat acest prim pachet ca un pas important, dar în mod evident îmbunătățirea situației bugetare a României va depinde de măsurile care vor fi adoptate în perioada următoare, dar mai ales de modul în care vor fi puse acestea în practică, de disciplina financiară pe care o vom pune în acțiune în perioada următoare și de evitarea revenirii la măsuri populiste.

Pentru că dacă nu ne vom controla cheltuielile și nu ne vom încasa veniturile, dacă vom continua cu risipa în multe sectoare, probabilitatea să revenim într-o situație foarte complicată este destul de mare și măsurile care vor fi luate atunci, indiferent cine va fi în guvernare, vor fi mult mai dureroase decât aceasta.

Pentru a menține acest trend, avem nevoie de stabilitate politică și avem nevoie de punerea în practică a următoarelor pachete de măsuri. Care vor fi aceste pachete pe care ne propunem să le pregătim în următoarele două săptămâni, în așa fel încât la finalul lunii iulie, să le putem prezenta și să trecem la adoptarea lor.

I. Reforma companiilor în care acționar majoritar este statul. „Sunt societăți cu mai mulți oameni în consiliile de administrație decât angajați”

• Un pachet important ține de reforma societăților comerciale în care acționar majoritar este statul.
• Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte din aceste active, pe care aceste societăți le administrează, din domeniile în care acționează, sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează și mult sub ceea ce s-ar putea obține.
• Mă refer la pierderi mai mici, mă refer la o mai bună calitate a serviciilor oferite, mă gândesc, nu în ultimul rând, chiar la profituri mai mari pe care statul român să le poată investi în sănătate sau în educație sau în alte domenii și, în general, o bună administrare a acestor active. Ce ne propunem?
• Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat, publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori.
• Vom iniția modificarea indicatorilor de performanță. Acest lucru este foarte important, pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management, unii s-au instalat, ca să folosesc ghilimele de rigoare, pentru câțiva ani de zile, pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali, din păcate, de multe ori, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, de domeniul respectiv, și dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai o anumită componentă a Consiliului de Administrație și dacă bifezi câte ceva ai rezolvat o bună parte din indicatori.

• Indicatorii financiari sunt reduși de cele mai multe ori la un nivel cât mai mic posibil, iar cei specifici la fel, în așa fel încât nu există, de exemplu, indicatori care să arate cât se poate de clar că, la o societate care este în pierdere sau care are nevoie de subvenții de miliarde de lei, există un plan de reducere a acestor subvenții sau alți indicatori care să fie într-adevăr relevanți. Vom modifica legislația propunând reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor la valori rezonabile. Ați văzut și aici ce s-a întâmplat? S-au instalat pe poziții la salariile pentru care au acceptat să concureze, după care, pe fondul unei legislații pe care în România am interpretat-o în varianta în care ne convine nouă, am constatat că putem avea până la trei salarii medii pe ramură, după care încă trei salarii variabile pe ramură, deci plus șase salarii, și ne-am dus la nivelul maxim, fără să se schimbe nimic, nici în activitatea societății, nici în rezultate, doar uzând, mai exact abuzând, de acest tip de prevedere. E, știți, un aspect vechi al formelor fără fond, pe care noi, chiar și în domeniul guvernanței corporative, le punem în practică.
• E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți: reducerea subvențiilor acordate de stat, stabilirea și calcularea în mod corect a numărului de angajați, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului. Gândiți-vă că sunt companii din domenii unde profiturile sunt foarte mari, în poziții de tip monopolist sau semi-monopolist și doar dacă te duci la serviciu și nu faci mari prostii, compania realizează profit. Pentru că, imaginați-vă că ar fi o singură televiziune în România, vă puteți imagina că ar avea profit, dacă ar fi un singur loc unde se cumpără publicitatea.
• De asemenea, e nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani de zile consecutiv. Pentru aceasta vom propune modificarea de legislație, în așa fel încât numărul de societăți care astăzi sunt gestionate de această agenție, AMEPIP, care ar fi trebuit să vină cu niște indicatori foarte buni, și deci să nu mai fie o recompensă să fii director, ci să fie o provocare să alergi ca să poți îndeplini indicatorii, să nu mai gestioneze 1400 de societăți, cam cât spune că gestionează, că nu le poate gestiona, ca să ne înțelegem bine, iar numărul acestora să se reducă la cele relevante pentru economia românească, care nici într-un caz nu pot depăși 200. Gândiți-vă că punem practici de guvernanță corporativă la societăți care au 2-3 angajați, sunt mai mulți oameni în Consiliul de Administrație decât angajații, dar facem indicatori de performanță și așa mai departe. Și deci, stabilind într-adevăr niște praguri rezonabile, ne putem concentra acolo unde impactul este mare și unde, într-adevăr, indicatorii de performanță trebuie să facă ca cei care sunt în conducere să se zbată din greu să îi îndeplinească, în așa fel încât activele statului român, resursele acestei țări și tot ce administrează aceste companii, să fie bine administrate pentru că fiecare ban pe care îl pierdem zilnic prin o guvernare mediocră sau printr-o proastă administrare a acestor active, înseamnă cumulat miliarde de euro pentru țara noastră.
• Este evident că nu o să fie o procedură simplă pentru că această lege va avea incidență în viitor și această negociere va putea avea loc dacă oamenii, într-adevăr, își dau seama că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar în mod evident nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile conducerii sunt net diferențiate față de performanțele pe care le asigură.
• Este un grup de lucru, care s-a format pentru acest pachet de măsuri, condus de domnul Anastasiu și din care fac parte ministerele care sunt autorități tutelare pentru principalele companii.

• Gândiți-vă la finanțe, energie, economie și așa mai departe. Aș vrea să vă dau două exemple ca să mă înțelegeți. Unul din indicatorii bancari, după care poți să judeci o bancă, este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat, cu management performant, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete, cu consilii de administrație la limita maximă, la indemnizația maximă, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Nu mă apuc să vă dau nume de bănci, dar, dacă faceți o verificare, veți vedea acest lucru. Toate băncile statului, ca să fim bine înțeleși. Asta înseamnă că trebuie să vadă dacă într-adevăr nu pot să facă mai mult și cred că e mult loc de mai bine, în așa fel încât să fie administrate mai bine, pentru că de acolo statul român poate să facă politici financiare, poate să încaseze mai multe profituri și pot să fie lucruri mai bune în economia românească. Mă gândesc, de exemplu, la CFR, la societățile care beneficiază de subvenții sau Metrorex.
• În fiecare an, statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători, din total cifră de afaceri, are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii.
• În Europa, de exemplu, pragul de subvenționare este în medie între 30 și 60%. În Marea Britanie, toate trenurile funcționează fără subvenții, iar în România companiile private, care sunt subvenționate după niște criterii asemănătoare cu cele ale CFR, realizează profit, iar noi suntem în situația în care cu 80% subvenție de-abia suntem pe zero. E simplu așa să stai cu niște salarii foarte mari și să aștepți ca Guvernul României, în a doua jumătate a anului, să-ți mai dea un miliard, un 1,4 miliarde subvenție suplimentară, pentru că ai rămas fără buget. Așa poți să fii performant.
• Și deci astfel de lucruri, dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua și deci e doar o problemă de timp până din nou, dacă nu oprim aceste spargeri pe care le avem și nu îmbunătățim lucrurile, vom reveni de unde am plecat.
• O altă componentă importantă a acestui pachet va fi modificarea legislației fiscale și, în general, măsuri pentru a ne încasa veniturile. Așa cum, pe bună dreptate, ați observat și dumneavoastră și cum ne-au spus și cetățenii, înainte de a majora taxe, ar fi bine să vi le încasați pe cele pe care le-ați stabilit deja, pentru că, din păcate, nu le încasați cum trebuie. Așa este. Și aici, o direcție importantă, într-adevăr, este să ne creștem gradul de încasare.
• Nu putem face acest lucru de pe o zi pe alta, pentru că aici sunt niște fenomene care s-au acumulat de ani de zile. Gândiți-vă, de exemplu, că pentru a combate munca la negru, trebuie să faci controale, într-adevăr, serioase, și se știu zonele, cum sunt cele de construcții, de exemplu, în general, micile construcții, unde munca la negru este o constantă. Dar pentru asta trebuie să fie niște indicatori de performanță la cei care fac controale. Dacă li se bifează doar un anumit număr de controale pe lună, fără să se vadă efectele, n-am făcut nimic. E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit.
• Nu există niciun entuziasm, așa am constatat, sau n-a fost cel puțin, la ANAF, să se facă digitalizarea, pentru că atunci se vede din analize de risc exact unde sunt problemele. Așa, dacă este un deșert de informații, vă puteți imagina că eficiența unor controale este foarte redusă.
• Trebuie să modificăm legislația și este un grup de lucru care, sub coordonarea domnului vicepremier Tánczos Barna, lucrează la modificarea legislației.
• Pe componenta de insolvență, cesiune creanțe poți foarte ușor, în România, să cesionezi creanțele unei companii cu mari datorii, unui paravan, o fantomă, dacă pot să spun așa, după care nu mai poți să recuperezi acele datorii și cel care a generat acele datorii își vede de treabă. Trebuie să limităm eșalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca, de a executa silit.
• Avem niște arierate enorme, de zeci de miliarde. Sigur, se pune întrebarea: cum nu le-au văzut de s-au acumulat la acest nivel ani de zile? Și pentru asta este evident că sunt responsabilități importante în toată structura ANAF-ului.
• De aceea, voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere, și, în mod evident, obiective de performanță cuantificabile, pentru că avem probleme destul de serioase în toată țară, avem practici neunitare în exercitarea controlului.
• Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Nu poți funcționa în stil mare fără să fii protejat de o parte din cei care trebuie să facă ordine în respectivul domeniu, societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sumele reale ( a pagubelor n.r.), ci sume mult mai mici. Consilierea prin aparținători ai celor care controlează societățile, contabilități ş.a.m.d., controale formale.
• E nevoie de oameni specializați și bine pregătiți pe controlul prețurilor de transfer, care este o componentă importantă, și aici fără oameni specializați nu poți să stabilești cu exactitate și să identifici această componentă care să îi facă pe cei care lucrează în România să plătească sume corecte statului român.
• Și, bineînțeles, sisteme de premiere a performanței, dar nu pe sumele care sunt impuse în procese verbale, ci pe sumele efectiv încasate. V-aș da exemplu, într-o lună, sume impuse 1,3 miliarde, sume încasate 330 de milioane, deci 25%. Dacă îi premiem pentru sumele impuse, n-am făcut nimic, așa cum se vede.

• Acesta este, deci, un domeniu foarte important, în care, în afara pachetului legislativ, toate instituțiile care au competență în acest domeniu trebuie să treacă la o altă abordare, trebuie să colaboreze, să facă controale integrate, să facă schimb de date, în așa fel încât să combatem evaziunea fiscală și, în paralel, să combatem frauda în sectorul public, pentru că, am mai spus, evaziunea este și, din păcate, o cauză și un efect, dar mai ales un efect, al lipsei de încredere că banii plătiți de contribuabili sunt folosiți corect în sectorul public. Și aici aș trece la a doua direcție importantă, la care lucrăm, este reducerea risipei din sistemul de sănătate.

II. Reducerea risipei din sistemul de Sănătate

O componentă importantă de cheltuieli a statului român sunt cheltuielile de pe Sănătate.

Nu mă refer la fondurile europene care intră în Sănătate, nu mă refer la bugetele de investiții pe care le alocă Ministerul Sănătății pentru reparații de spitale sau dotări, mă refer la sumele care intră în sistemul de sănătate prin Casa de Sănătate.

Ca să vă faceți o imagine și vă vom da acest grafic, în urmă cu 10 ani, 2014, 2015, ponderea acestor cheltuieli, din veniturile curente ale statului român reprezentau 11%, acum au crescut la 14-16%. Imaginați-vă că asta înseamnă niște sume foarte mari, fiecare procent înseamnă sume foarte mari.

De exemplu, 2021 - 49 de miliarde, 2022 - 54 de miliarde, 2023 - 59 de miliarde, 2024 - 73 de miliarde, 2025, în această vară, estimat 77 de miliarde şi la întâlnirea cu preşedintele Casei şi cu ministrul sănătăţii am fost informat că avem nevoie de încă cel puţin zece miliarde, 14 miliarde, ca să putem încheia acest an, pentru că din martie nu se mai achită sumele complete către sistemul de sănătate. Se achită doar partea de salarii, în principal, dar la toate celelalte capitole există arierate importante. Şi deci, dacă nu s-ar întâmpla nimic până la finalul anului, am ajunge la 16%.

Dacă continuăm tot aşa, vă puteţi imagina că tot ceea ce vom încasa suplimentar din creşterea de TVA sau din acciza de la motorină sau de la benzină se va duce pe aceste suplimentări şi nu doar că nu vom reuşi să ne echilibrăm bugetele, ci vom continua lucrurile aşa cum din păcate s-au desfăşurat.

Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020. Doar atunci am mai avut o creştere de la 14 la 16%. În rest, ne-am stabilizat undeva 11, 12%. Aici fiecare procent deci este foarte important. Şi, de asemenea, am făcut o comparaţie a creşterii acestor cheltuieli raportat la creşterea veniturilor şi se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cel puţin cu zece procente decât creşterea veniturilor.

Deci direcţia nu este bună. În 2024, de exemplu, faţă de 17% creştere de venituri, avem 23% creştere de cheltuieli pe acest domeniu. De ce avem această risipă în zona de sănătate?

• Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal.
• Există alocări în cea mai mare parte dedicate cheltuielilor de personal şi atunci nimeni n-are interesul să facă economii corecte sau să facă performanţă pentru că n-are de ce.
• V-aş da două exemple ca să mă înţelegeţi. Gândiți-vă că șefii de secții dintr-un spital din România, clinic, nu-l numește directorul spitalului, în așa fel încât să aibă autoritate asupra lui, să facă performanță, ci îl numește Facultatea de Medicină sau Universitatea. De cine credeți că va asculta? De managerul de spital? Sau se va gândi, uitându-se la ceas, cum rezolvă operativ aspectele pentru a se ocupa de celelalte probleme, să zicem universitare.
• Există o limitare de sporuri, care este dată, cred că este de 30%, dacă bine țin minte. Spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc și primăria sau Consiliul Județean în fondul de salarii, și atunci baza la care se aplică 30% este mult mai mare. Și în felul acesta mai rezolvăm câte ceva. Sigur, perfect legal, dar un spor, o normare a unui personal în sănătate este pe anumite intervale, și poți să ai, să spunem, un medic la 10-15 paturi, depinde cum îl normezi, poți să ai un spor între 50% și 80% și depinde cât îl dai, în oricare din aceste intervale, totul este perfect legal. Dar dacă banii îți vin fără niciun fel de problemă, vă puteți imagina că nimeni nu acționează în sensul unei bune gospodăriri, cât timp există un corn al abundenței, dar nu mai există, din păcate, și trebuie să spunem acest lucru, din care se finanțează aceste lucruri.
• E nevoie, deci, să legăm salarizarea de activitatea spitalului. Gândiți-vă că la anumite spitale, costurile de personal depășesc peste 90%. Întreb, cu ce mai rămâne? Medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți de adevăratelea, sau pacienții sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta? Cred că ar putea să meargă mai bine.

• Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Gândiți-vă că aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătății ICM-ul, așa numit, indicatorul de complexitate. Și dacă știi cum se întocmește o foaie de tratament, o foaie de observație cu anumite boli suplimentare care se trec acolo, ..cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari. Nu pentru că ești mai complex, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine. Ar fi bine să fie în realitate acest lucru, dar pentru asta casele trebuie să-și facă datoria și să verifice acest lucru, pentru că altfel părem că avem niște spitale ultraperformante, dar asta trebuie să perceapă și românii. Și cât timp nu vedem că, deși sumele au crescut într-o dinamică foarte mare în acești ani, percepția asupra sistemului de sănătate nu se îmbunătățește, înseamnă că avem niște probleme acolo și, deci, creșterea de resurse n-are nicio legătură cu îmbunătățirea percepției.
• Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. De ce? Suntem..., în primul rând că nu controlăm aici aproape nimic, numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamentele scumpe și cred că suntem una din puținele țări în care ponderea acestor medicamente inovative este mult mai mare decât a celor generice, care rezolvă, pentru 90% din boli, exact în același fel partea de tratament. Dar, sigur că, dacă prescrii un medicament generic, așa, în general, s-ar putea ca un congres să se organizeze la București sau la Sofia, și nu la o distanță mult mai mare. Și aici trebuie să inversăm balanța. Dar asta înseamnă că atât Ministerul Sănătății, cât și Casa trebuie să intervină și să corecteze lucrurile și cu bani mai puțini să rezolvăm, în 99% din cazuri, problemele legate de tratamentul pacienților. Sigur, sunt medicamente speciale care nu pot fi înlocuite, înțelegem asta, dar asta nu trebuie să fie regula, ci excepția.
• Avem concedii medicale extinse, dacă vă uitați la statistică o să vedeți că avem niște punţi în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact patru zile și este evident că aceste lucruri invalidează statistica, nu te poți îmbolnăvi programat într-un număr atât de mare. Avem un număr de analize paraclinice foarte extinse, RMN-uri, CT-uri, unele justificate într-adevăr, nu le contestăm, dar în mod cert melanjul dintre sectorul public și cel privat a făcut că în ultimii ani, din păcate, în multe locuri, să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile.
• Și Casele de sănătate, Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică trebuie să treacă de la perspectiva de spectator sau, mai rău, complice, la cea de regulator, la cea de apărător al intereselor cetățenilor, pacienților și statului, pentru că altfel nu vom mai putea suporta aceste creșteri. Și dacă vrem, într-adevăr, să avem un sistem de sănătate, nu mai trebuie să continuăm cu risipa. E un domeniu important, atât din punct de vedere social, dar, și mai ales, bugetar, în situația în care vă fac această prezentare, pentru că înseamnă un impact foarte mare pe bugetul țării noastre.

III. Reforma administrației publice

Un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup, unde domnul ministru Cseke are un rol important, este reforma administrației publice. Vom avea o a doua întâlnire săptămâna viitoare cu reprezentanții autorităților locale, pentru că ne propunem ca tot pachetul care ține de autoritățile publice să fie pus în practică, după consultările și împreună cu dânșii.

• Aici ne referim atât la impozitarea proprietății, care este un jalon pe care trebuie să îl îndeplinim, dar și la celelalte măsuri care țin de câteva componente importante pentru administrația publică locală, care este o coloană vertebrală a administrației românești și pe care trebuie să o punem în valoare în anii următori, mult mai mult decât am făcut-o în anii trecuți.
• E nevoie să le creștem capacitatea administrativă. Ce înseamnă asta? Trebuie să își poată încasa impozitele. Ai datorii, nu mai beneficiezi de drepturi pe care tot statul ți le dă până nu-ți achiți datoriile. Deci nu poți să primești bani de la stat până datoriile pe care le ai nu ți le-ai achitat; legate de disciplina în construcții, de exemplu.
• A doua componentă importantă este partea de descentralizare.
• S-a vorbit mult de jocurile de noroc. Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Nu e suficient să te autorizezi la nivel de țară, e nevoie ca primăria dintr-o localitate să stabilească o zonă, poate să fie tot orașul, sau poate să nu fie nicio stradă, sau poate să fie doar un cartier sau Mamaia, ca să dau un exemplu, în cazul municipiului Constanța, unde, pe baza unei taxe speciale, primăria poate să stabilească intensitatea. Și atunci, comunitățile locale vor hotărî - au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie în tot orașul sau într-o anumită zonă, au nevoie să fie unul sau 100? Astăzi n-au niciun fel de competenenţă în acest domeniu şi sunt invadate toate oraşele noastre de aceste puncte de lucru.

• Trebuie să le transferăm odată activele care sunt în paragină în toată ţara. Avem o grămadă de active în paragină, care sunt în ţara nimănui, dar anumite structuri guvernamentale, cum sunt cei din zona sportivă, de frică să nu-şi piardă posturile, nu au susţinut această descentralizare. Şi gândiţi-vă că am putea avea amenajări în aproape toate oraşele pe care primăriile doresc să le facă, dar dacă n-au un teren părăginit în proprietate nu au cum să aducă un plus acolo şi trebuie să încheiem acest proces pe care tot îl anunţăm de foarte mult timp.
• O componentă importantă este să avem administraţii locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul care să ţină cont de realităţi şi de numărul de locuitori.
• Avem oraşe în România care au 1.900 de locuitori, salarizarea aparatului primăriei şi numărul de angajaţi este la nivel de oraş. Vă daţi seama că este un oraş mare, cu 1.900 de locuitori. Avem municipii , cu 11.000, 15.000 de locuitori. Ar trebui să fie peste 50.000, din nou.
• Normările trebuie făcute pe baze reale şi avem autorităţi publice locale, avem multe, de toate culorile politice, din toate judeţele, ca să ne înţelegem bine, care au dovedit că pot funcţiona cu mult mai puţini angajaţi, pot fi eficienţi, pot fi performanţi, dar ei, ca şi cei din sănătate, n-au fost stimulaţi pentru asta. Sunt ca nişte oi negre în administraţie. Ei trebuie să fie reperele şi pe baza acestor structuri care s-au dovedit că funcţionează bine în multe localităţi, trebuie să redimensionăm acest aparat, în aşa fel încât să avem servicii la fel de bune, dar cu mult mai puţine cheltuieli pe care, ca să fim bine înţeleşi, în 2.500, aproximativ, de localităţi, din cele 3.300 - rotunjesc cifrele - din România, dacă Guvernul României sau un Consiliu Judeţean nu alocă finanţări ei nu-şi pot plăti salariile.
• Deci o bună parte din administraţie este subvenţionată şi atunci, din nou, în astfel de cazuri, nu vorbesc de cei care îşi pot permite şi acolo organigramele le pot stabili aşa cum consideră de cuviinţă, dar în aceste cazuri e nevoie să venim cu reglementări, cu grile de salarizare maximale, nu toate duse la nivelul viceprimarului, cu evaluarea funcţionarilor.
• Există un proiect de lege în parlament și vom vedea cum îl vom putea face operațional, în așa fel încât să existe o evaluare periodică și dacă îți faci datoria și ești performant, să poți rămâne în continuare, dacă nu, mai ales în structurile mari, e nevoie de oameni performanți.
• Apoi, tot pe componenta de eficiență este nevoie ca banii care pleacă ca sprijin guvernamental să fie direct proporțional cu gradul de încasare al impozitelor. Nu poți să nu-ți faci treaba la nivel local și să aștepți ca guvernul României să-ți aloce toți banii și să-ți acopere lipsa de performanță, pentru că nu dorești să-și deranjezi electoratul sau pentru că ai un prieten care și-a construit un P plus 2 în centrul comunei și nu-i vezi, de peste drum de Primărie, casa construită fără autorizație de construire. Nu va mai putea funcționa acest sistem. Și, în general, toate măsurile de bună guvernare pe care trebuie să le susținem.

IV. Pensiile magistraților și pensiile speciale

Aș încheia acest pachet de priorități cu unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem, este vorba de pensionarea magistraților. Dar vă rog să extindeți ceea ce vă spun la componenta în general de pensii speciale, care trebuie abordată pentru toate instituțiile în pasul doi.

Avem câteva realități care nu pot fi contestate.

Deci avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani.

Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa.

Asta este un lucru care cred că ne dăm seama că nu mai poate continua. De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată, dacă bine rețin, de 25 de ani, după care te poți pensiona. Deci dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona.

Este evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona, nu știu, 30, 35 de ani, în așa fel încât pensionarea, chiar dacă ai îndeplinit această perioadă, să se poate face, nu foarte departe, de vârsta standard de pensionare, care este de 65 de ani, și care trebuie să fie baza pentru cele mai multe dintre profesiile din România, în afară de cele unde nu e nevoie de forță sau unde nu ești în condiții..., dar grave, nu faptul că ai o cameră de luat vedere sau un calculator în față.

Pentru toate celelalte profesii, voi susține întotdeauna ca vârsta de pensionare să fie într-adevăr cea standard, pentru că nu mai avem oameni în economie și pentru că, în câțiva ani de zile, nu va mai fi cine să ne plătească pensiile.

Și dacă vă uitați la statistică, în intervalul între 55 și 65 de ani, veți vedea că cel puțin jumătate din această categorie de populație, pe care o are România, nu lucrează. Atunci când ești mai înțelept, cu o capacitate puternică, cu o experiență mare și poți întoarce ceva pentru țara asta.

Deci, perioada după care te poți pensiona, vârsta standard de pensionare, a treia componentă, nivelul pensiei.

Astăzi, există o prevedere interesantă. Pensia este 80% din salariu brut, rețineți, brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Acum, ce înseamnă un salariu brut? Înseamnă în general cam un salariu net plus cât? 40-50%. Înseamnă că 80% dintr-un salariu brut e mai mare decât ultimul salariu net. Deci acea virgulă, dar nu mai mare decât ultimul salariu, înseamnă că, de fapt, pensia este cât ultimul salariu. Traduc asta. Mai există undeva, într-un sistem de tip public, ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu nu cred că mai există undeva așa ceva.

Și cred că o formulare corectă și cinstită, 80% din salariu net și nu mai trebuie să spui „dar nu mai mult din ultimul salariu”, că nu mai e cazul, și poate se mai ia o perioadă de ceva timp, așa cum este în cazul tuturor oamenilor care lucrează, e o prevedere bună, corectă și cinstită.

Acestea vor fi elementele de bază, după care vom discuta, în perioada următoare, în așa fel încât să ajungem la o soluție în care, după consultarea magistraților și a tuturor părților interesate, să putem veni cu o soluție corectă, atât pentru această categorie profesională, dar mai ales pentru societatea românească, pentru că și sistemul de justiție, alături de cel politic, are nevoie să-și recâștige încrederea în ochii cetățenilor țării noastre.

Toată aceste lucruri trebuie completate cu o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, subliniez asta, dar care să nu mai permită să avem zeci de mii de procese, așa cum am avut în ultimii ani, pe drepturi de salarizare, pe interpretări, pe sporuri, care să genereze alocări suplimentare de miliarde de euro, și să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă, în așa fel încât să știi că în fiecare an de vechime, fiecare treaptă ierarhică înseamnă un bonus salarial, dar asta ține de experiență, ține de performanță, este o chestiune de predictibilitate și de carieră profesională.

Și, pentru a nu se dezechilibra sistemul, cred că cei care astăzi și-au câștigat dreptul de pensionare pot să rămână și să fie o aplicare derogatorie, ca să nu fim în situația în care, într-adevăr, am putea să avem o plecare masivă din sistem.

Dar mă gândesc ce s-a întâmplat când a venit vârsta mică de pensionare, nu s-a gândit nimeni atunci, acum câțiva ani de zile, n-a fost demult, că sistemul se depopulează. Când s-au aplicat de pe o zi pe alta condițiile foarte avantajoase, n-am văzut să fie dezbateri foarte mari.

Sper să venim cu o propunere bună, care, pe de o parte, să rezolve acest jalon, de el depind câteva sute de milioane de euro, să parcurgem și celelalte jaloane pe care le avem, pentru că, fără îndeplinirea lor, accesarea fondurilor europene, care ne asigură finanțarea investițiilor, nu va putea fi făcută. Și este o prioritate ca în această vară să asigurăm finanțarea pentru fondurile europene, deci să îndeplinim jaloanele, să deblocăm toate lucrurile care întârzie accesarea de fonduri și derularea procedurilor care țin de acestea. Acestea sunt principalele direcții la care se lucrează și care vor fi cuprinse în pachetul de la finalul lunii iulie.

Întrebări și răspunsuri

Domnule prim-ministru, după fiecare rând de alegeri se spune că românii..., că poporul are întotdeauna dreptate. În ultimul an, românii au ales direcția proeuropeană, dar acum mai mulți ani același popor a spus că și-ar dori un parlament cu 300 de parlamentari. În aceste pachete fiscale care urmează aveți poate vreo măsură care să meargă și în direcția aceasta?

Personal, fără să fiu un populist, cred că parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari. Dar nu uitați că suntem o coaliție și pentru a promova proiecte de lege importante, dacă nu vrem să facem acțiuni de imagine, la asta ne-am priceput, am făcut 20 de ani asta, deci proiecte care au finalitate, trebuie să existe un suport pentru ele. Deci, proiecte care au finalitate, trebuie să existe un suport pentru ele. Când va fi acest suport și pentru această componentă, vă promit că veți vedea susținere, cel puțin din partea mea, fără niciun fel de echivoc. Dar nu-mi place să spun că unii vor, alții nu vor. Toate lucrurile pe care le propui trebuie să aibă un suport. Și o atitudine de bună înțelegere într-o coaliție mare, care nu este ușor de gestionat, cred că ține, pur și simplu, de o minimă responsabilitate astăzi, în România.

Aș vrea să vă întreb despre reforma în administrația locală. Deci, am înțeles de la dumneavoastră așa: se va reduce numărul de angajați din primării și poate din structurile din subordinea acestora. Vom vedea însă, pe viitor, și o reducere eventuală a numărului de primării, poate pentru următorul ciclu electoral, dar să înceapă reglementarea din momentul acesta pentru a pregăti terenul pentru următoarele alegeri? Cum ar putea funcționa asta?

Ați înțeles asta. Eu am spus că se vor stabili noi norme pentru personalul din primării, care să țină cont de populația reală și de actualele realități. Vor fi probabil primării la care personalul, iertați-mă, fiind umflat, vor trebui să-și reducă personalul.

Vor fi alte autorități, primării, consilii, județene, care au un personal calculat corect, care vor avea spații să-și angajeze personal, dacă va fi cazul. Deci, asta va rezulta dintr-o analiză obiectivă și va exista o flexibilitate din partea primăriilor, să-și gestioneze aceste aspecte de personal atât prin partea de grilă de salarizare maximală, dacă primești bani de la stat, dar și prin partea de organigramă.

Dar, în mod cert, în multe locuri, va fi o reducere de personal, pentru că o parte din structurile administrației locale, ca și cele centrale de altfel, au personal excedentar. Nu trebuie să fugim de această chestiune.

În ceea ce privește componenta de reducere a numărului de unități administrative, prin comasări, fuziuni și așa mai departe, aceasta ar putea să fie un subiect care să fie discutat la modul serios, după ce acest prim pachet este pus în practică. Și, oricum, după practica pe care am văzut-o în aproape toate țările, în general, fuziunile de localități s-au făcut la final de mandat pentru mandatul următor.

Deci, chiar dacă s-ar discuta aceste lucruri în această perioadă, aplicarea lor, foarte probabilă, nu s-ar putea face decât în 2028. Din punctul meu de vedere, e bine să ne concentrăm pe ceea ce suntem cu toții de acord astăzi, pe ceea ce este necesar și generează efecte imediate.

Avem și o presiune de timp, iar după ce vedem care sunt efectele acestor măsuri, după ce evaluăm cum funcționează administrația, se poate discuta - 2026, 2027 - nu văd o problemă, și ceea ce spuneți legat de, să spunem, o a doua componentă de reformă a administrației pe partea de reducere a numărului de unități administrative. În ce fel se va face? Aici sunt abordări diferite.

La final, cred că trebuie să avem o administrație mai eficientă, în serviciul cetățenilor, mai performantă, și un factor de dezvoltare, nu doar o clientelă.

Doar o completare, ați spus că acestea pe care le-ați prezentat astăzi au acordul, presupun, al coaliției, că spuneți că „ne-am pus de acord" pe acestea despre care vorbim acum.

Aceste aspecte de reforme, de principiu, există un acord, de principiu, pentru ele. Grupul de lucru, care va fi format săptămâna următoare, va lucra pe toate aceste componente, inclusiv pe partea de impozitare a proprietății, în așa fel încât, în a doua jumătate a lunii iulie, să putem veni cu un pachet care să vină cu detalii. Dar mi s-a părut normal să știți la ce se lucrează.

Urmează ca cei care lucrează în aceste echipe de lucru, să comunice la momentul respectiv propuneri concrete, pe cifre, pe date, analize comparative, vor fi dezbateri, vom primi propuneri, sugestii de la colegii din administrația publică locală, de la consiliile județene, de la primării, în așa fel încât să venim cu cea mai bună formulă care, pe de o parte, să facă administrația mai funcțională, mai performantă, dar nici să nu dezechilibreze toate lucrurile.

Data de 15 octombrie este practic data în care reprezentanții Comisiei Europene vor evalua toate aceste măsuri pe care guvernul le ia. Dacă, totuși, în luna octombrie, guvernul nu strânge destui bani la buget sau dacă reprezentanții Comisiei Europene nu sunt mulțumiți de aceste măsuri, există posibilitatea să vedem o majorare nouă a TVA-ului sau noi taxe pentru români?

În luna octombrie va fi, într-adevăr, o evaluare și, până atunci, ne-am asumat să punem în practică încă câteva măsuri care țin, așa cum v-am spus, de exemplu, de jaloane, de eșalonarea investițiilor, de prioritizarea acestora, de componenta de impozitare a proprietății. Avem, deci, câteva lucruri care trebuie făcute în această vară înspre toamnă. Sper să fim în situația în care estimările pe care le-am făcut și efectele pe care le așteptăm de la aceste măsuri pe care le vom lua în cursul acestei veri, să fie de natură a recâștiga încrederea piețelor și a Comisiei Europene, nu doar ca un prim pas pentru asta, ci pentru o stabilizare, în așa fel încât, din octombrie încolo și de la anul viitor, să lucrăm la probleme mai mici, la probleme care țin de aspecte care nu pot fi rezolvate de pe zi pe alta, și să nu fim puși în situația să recurgem la alte creșteri de taxe și de impozite, dar aici, trebuie să discutăm deschis, nu e vorba de ce vrea guvernul. Niciun guvern nu dorește să crească taxe și impozite sau să scadă cheltuieli, să ne înțelegem bine, mai ales dacă țin de salarii. Aici discutăm de o situație dificilă prin care trebuie să trecem și această perioadă dificilă, sper să fie cât mai scurtă, va fi scurtă dacă menținem o disciplină fiscală și dacă nu facem erori și sper să ținem această direcție.

Dar exclude guvernul în momentul de față aceste majorări de taxe?

V-am dat un răspuns.

Domnule Bolojan, aș vrea să vă întreb dacă în ultimele zile v-ați sfătuit cu președintele Nicușor Dan pe tema acestor noi măsuri

Aceste măsuri au fost discutate la nivel guvernamental, sunt prinse în protocolul de guvernare, sunt parte a programului de guvernare și deci e nevoie să îl punem în practică. Ele cu cât au suport mai mare din partea partidelor din coaliție, cu atât capacitatea de a le pune în practică este mai mare. Pe componenta de apărare, pe componenta de politică externă, lucrăm cu domnul președinte pe competențele care țin de dânsul.

Domnule prim-ministru, ați enumerat o serie de măsuri așteptate de altfel de populație, m-aș referi mai ales la reorganizarea Consiliilor de Administrație, indemnizațiile aferente, acea reducere a societăților de la 1.400, spuneați, la 200, v-aș ruga să ne dați și un orizont de timp. Când credeți că vor fi funcționale asemenea măsuri? Cu ce economii la bugetul României? Și v-aș mai întreba dacă toate aceste chestiuni le-ați agreat inclusiv cu domnul Grindeanu, care spunea că.... sau îi dați dreptate că trebuie să se țină mai mult cont de Partidul Social-Democrat în acest al doilea pachet?

Trebuie să ne asigurăm că există susținere pentru acest pachet. Și m-am uitat peste observațiile făcute de colegii noștri, mi se par pertinente și vom ține cont de ele. Nu văd niciun fel de problemă și orice fel de propuneri care vin de la partidele care sunt parte a coaliției, care sunt de bun augur sau care vin să îmbunătățească, nu pot decât să facă să avem măsuri mai bune și mai eficiente. Nu văd o problemă pe tema asta.

În ceea ce privește timpul în care veți vedea aceste măsuri, partea de legislație ar trebui aprobată cel mai târziu în august, iar partea de efecte ar trebui să o vedeți treptat, treptat, din perioada următoare și după aceea până spre finalul anului.

Sunt societăți comerciale la care oamenii care sunt în funcții înțeleg că au sărit peste cal și vor reveni, cred, în termeni civilizați. Sunt societăți cu oameni foarte performanți, cu contracte blindate, care e posibil să nu revină. Va dura mai mult.

Dar veți vedea aceste lucruri și fiecare leu economisit - și puteți face niște calcule- și fiecare leu care se economisește din reducerea de cheltuieli, din ținerea prețurilor de cost sub un anumit control, dintr-o vânzare la un preț mai bun și tot ce înseamnă acest pachet de bună guvernare a societăților de stat, înseamnă ban cu ban, foarte mulți bani care vor intra în bugetul de stat. Și dacă e să fac o apreciere după aceste două săptămâni de când sunt în guvern, vă spun că dacă România nu-și mai risipește banii, țara asta are un potențial foarte mare, dar nu mai trebuie să ne batem joc de banii țării. Dacă reușim asta, veți vedea că lucrurile se echilibrează mai repede decât ne așteptăm.

Domnule prim-ministru, mai întâi o curiozitate, aș dori să știu dacă veți achiesa și dumneavoastră la propunerea pe care a făcut-o vicepremierul Anastasiu în ceea ce privește reducerea veniturilor, ce-i drept la șefii de companii, benevol, cu câte 20% pentru a transmite un mesaj de solidaritate socială, dar tocmai pentru că am văzut că astăzi unul dintre miniștrii dumneavoastră a făcut acest pas, dacă veți face și dumneavoastră acest pas?

Fiecare om are posibilitatea să facă gesturi, așa cum consideră de cuviință. Cei care mă știu, știu că în general nu fac gesturi populiste, dar fiecare om decide așa cum consideră de cuviință. O să vă anunț în perioada următoare, dacă va fi cazul de astfel de lucruri.

Și acum am întrebarea, cum vedeți atitudinea pe care o are conducerea Partidului Social-Democrat față de guvern, în condițiile în care seamănă din ce în ce mai mult cu fostul guvern, Nicu & Marcel, cu critici din partea social-democraților, în timp ce sunt și la guvernare, critici făcute publice și nu direct dumneavoastră într-o întâlnire față în față? Cum apreciați această poziție pe care o are Partidul Social-Democrat? Mulțumesc!

Eu mulțumesc tuturor partidelor din coaliție pentru susținerea pe care o acordă programului guvernamental. Și, din nou, trebuie să discutăm foarte deschis.

Gândiți-vă că a fost o retorică pe care partidele din România au folosit-o ani de zile. Ea, din păcate, a fost invalidată de realitate. Nu poți trece de la o retorică total diferită de pe o zi pe alta. Trebuie să fim conștienți de acest lucru, da? Doi, aceste măsuri nu sunt niște măsuri pe care și le-a dorit nici premierul României, nici un partid politic sau altul, ci sunt pur și simplu niște măsuri impuse de o realitate și de această situație dificilă în care am ajuns.

Și, înțelegând dificultățile pe care și cetățenii țării noastre le trec în această perioadă, nu ne așteptăm la aplauze pentru acest lucru. Dar asta e o perioadă tranzitorie și, cu cât o trecem mai repede, cu cât rămânem mai consecvenți să nu revenim la practici care nu ne-au ajutat deloc, cu cât le explicăm cât mai corect românilor că nu există nimic gratuit, că cineva plătește acea gratuitate într-o formă sau alta și că trebuie să ne gospodărim mai bine banii, cu atâta vom fi într-o situație mai repede, într-o perioadă mai scurtă și, ca să vă completez, nu va mai deconta nimeni alte măsuri într-o etapă viitoare.

Spuneați, domnule premier, că ar fi nevoie de o închidere a societăților care merg în pierdere mai mulți ani consecutivi. La Tarom am avut, la un moment dat, 16 ani la rând în care compania a mers în pierdere. Ce viitor ați vedea pentru aceasta? Chiar dacă anul trecut a raportat un profit, ar fi nevoie, credeți, de o privatizare în anii următori?

Nu am o soluție pe care să v-o propun aici, că altfel aș fi managerul de la Tarom. Dar cred că este mult loc de mai bine la Tarom, ca să mă refer exact despre această societate, și cred că, orice am spune, mă gândesc la companii care au plecat exact din situația Tarom în urmă cu 20 de ani.

Vă rog să vă uitați la o țară din vecinătate, la Polonia, unde este compania lor națională. Şi cred că cei care au fost în conducerea Tarom ar trebui să se gândească unde suntem noi. Dar eu cred că spațiul aerian românesc și conectarea României cu lumea pot fi făcute și de către o companie românească administrată profesionist, cu personal dimensionat corect, cu flote cumpărate cu cap și nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bine.

Dar pentru asta, v-am spus, e nevoie de un management cât mai bun, de stabilitate și de, totuși, un plan și o strategie. Îmi aduc aminte, acum câțiva ani de zile, că într-un an de zile au fost schimbați trei sau patru manageri la Tarom.

Credeți dumneavoastră că cu un manager pe câteva luni poți să administrezi astfel de societăți performant? Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de trei-patru ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie.

Domnule premier, vreau să vă întreb dacă în pachetul 2 sau în pachetul 3 vom găsi și măsuri referitoare la multinaționale?

V-am spus că o componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată cu profesioniști și, în mod evident, toate companiile care lucrează în România trebuie să achite taxe statului român de unde fac profituri importante. Și trebuie să ne asigurăm de asta. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de a acționa împotriva unui grup de companii, ci de a te asigura de echitate în condiții de piață.

Ca un follow-up, în 2023, chiar PNL depunea un proiect în Parlament, trecut de Senat, rămas blocat la Camera Deputaților, care preciza tocmai această chestie - multinaționalele să nu mai poată deduce cheltuielile pe servicii realizate de către companii din străinătate. Se dorea atunci această limitare a externalizării profitului. Și mai prevedea proiectul și faptul că cei care continuă să facă asta sunt sancționați cu 200% din valoarea acestei deduceri. Am putea vedea o astfel de măsură în următoarele pachete?

Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale sau fuga de plata impozitelor, cu atât este mai bine și în măsura în care se vor face propuneri documentate, nu văd de ce nu le-am susține. Să știți că au fost cazuri în anii trecuți în care unii parlamentari au inițiat un proiect de lege într-un mandat, când erau în opoziție, și după ceva timp au ajuns în guvernare și au trebuit să voteze împotriva propunerilor. Sper să nu ajungă în această situație niciodată și dacă particip la un proiect, să știu că-l votez în oricare din situații.

Ați vorbit pe larg, în conferința de presă despre cheltuielile foarte mari cu personalul în sistemul sanitar. Acum puțin timp, domnul ministru al sănătății a spus că pe masa Guvernului, cel puțin atunci, nu exista o propunere de tăiere a sporurilor acestui personal medical. Și dumneavoastră ați mai spus în conferința de presă că sunt cheltuielile foarte mari cu personalul medical, raportat la cazurile rezolvate. Însă în România avem o mare problemă legată de cifre. Pe ce cifre v-ați bazat?

Nu, cheltuielile salariale sunt asigurate, mai mult de jumătate, fără nicio legătură cu numărul de cazuri rezolvate de spital. Asta este din reglementările Casei. Ne bazăm pe reglementările lor, nu pe altceva. Eu am spus, nu că avem creșteri foarte mari. Nu, avem creșteri pe care nu le mai putem suporta în ritmul acesta, pentru că nu există niciun stimul să fii mai performant și pentru că nu există o legătură între rezultatele activității spitalului și ceea ce constituie cheltuielile lui. Aceasta este problema. Nu există niciun proiect de tăiere a sporurilor din Sănătate.

Dar v-am spus, fiecare manager în parte își face o analiză și hotărăște dacă se duce cu sporurile la maxim sau stă în marja pe care i-o prevede legea. Am fost președinte de Consiliu Județean, puteam să-mi dau spor de fonduri europene de 50%, dar m-am oprit la 35%. Și credeți-mă că am făcut niște absorbții de fonduri europene. Dar altfel, dacă mă duceam, știți, până la limita maximă, ce exemplu dădeam colegilor care aveau salarii mult mai mici decât mine, da? Și din mecanismele pe care ți le permite legea și managementul, poți să reglezi niște sporuri.

Vă dau un exemplu. Ai o secție de TBC. Ai un spor între un minim și un maxim. Dacă ai doar un bolnav de TBC din zece paturi, te duci la sporul maxim? Dacă spitalul e în pierdere și face arierate? Sau spui, bun, dacă erau nouă, înseamnă că capacitatea de contaminare era mai mare, și atunci îmi fac un calcul. V-am dat un exemplu banal. Dar managerii de spital sunt plătiți nu să stea cu mâna întinsă și să li se dea bani la nesfârșit, că nu mai există de unde, ci să fie mai eficienţi, să ofere servicii mai bune și să plătească personalul în mod corect și cinstit.

Eu revin la povestea fără sfârșit, ANAF. Ați spus mai devreme că există societăți comerciale care sunt avertizate când sunt controlate. Ținând cont de acest aspect, ce măsuri intenționați dumneavoastră, din poziția de premier, să luați, ce măsuri de reformă veți lua pentru creșterea capacității ANAF de combatere a evaziunii și ce rol va juca Serviciul Român de Informații sau celelalte servicii de informații în acest proces, dacă va juca vreun rol? Pentru că știm că președintele Nicușor Dan a avut o propunere în acest sens.

Conducerea ANAF cred că știe aceste cazuri, nu poți să acumulezi datorii imense, să nu te întrebe nimeni în ani de zile ce faci, fără să nu te ajute cineva din sistem. Așa s-ar prezuma. Prin urmare, trebuie să ia măsuri în așa fel încât astfel de situații să fie reduse la maxim și sunt convins că noul președinte al ANAF o să vă prezinte în perioada următoare toate măsurile pe care le ia în ideea de a combate această situație, de a face instituția mai eficientă, în așa fel încât față de oamenii din ANAF care își fac datoria, aceste cazuri marginale, dar poate pe care le gestionează oameni de decizie, să fie reduse la maxim în așa fel încât instituția să fie una cât mai eficientă posibil și veniturile pe care statul le are de încasat să fie încasate într-o pondere cât mai mare.

Iar legat de rolul serviciilor în gestionarea evaziunii sau în combaterea evaziunii fiscale? - Cred că orice formă de sprijin pe care orice instituție o poate da, care are responsabilități în acest domeniu, de la parchetele care au aspectele care țin de evaziune, de criminalitate și așa mai departe, inclusiv serviciile de informații, este binevenit cât timp se respectă toate prevederile legale și se respectă prevederile legale.

O singură mențiune mai am, atunci cum vom ști sau cum se va ști că se face un control exact la o firmă și aceasta face sau nu parte din rețeaua de interese a serviciilor?

N-are nicio legătură sau nu am înțeles eu..., nu m-am exprimat bine sau nu ați înțeles dumneavoastră, controalele trebuie făcute în principal pe baza unor analize de risc și pentru că ANAF-ul nu este încă digitalizat, capacitatea lor de a identifica exact unde sunt problemele este, din păcate, destul de scăzută, și asta face ca randamentele de încasare să fie, din păcate, unele care lasă de dorit.

Deci problema este să controlezi nu societățile unor acționari, indiferent care sunt ei, ci să controlezi societățile care, în mod clar, rezultă că fac evaziune, pentru că din datele pe care un soft specializat le analizează, rezultă clar că sunt niște probleme, da? Gândiți-vă, nu știu, ai niște adaosuri foarte mari, ai o firmă, aceiași acționari care duc 5 firme în insolvență de la o zi la alta și vezi că e același acționar, înseamnă că acționează premeditat, da? Dacă ai datele fiscale, te duci și îl întrebi și de sănătate, pentru că altfel el continuă. Deci avem zeci de miliarde care sunt generate de un grup de companii care probabil că au un grup mult mai mic de oameni din spate.

Aș vrea să vă întreb, după două săptămâni de când sunteți la guvern și având în vedere toate aceste pachete de măsuri anunțate, care ar fi o țintă realistă pentru deficitul bugetar anul acesta și eventual și pentru anul viitor? Mulțumesc!

Noi vom face tot ceea ce este posibil ca angajamentele pe care ni le-am luat și planurile pe care le-am făcut de a reduce deficitul, de a ne menține, de a reintra pe o traiectorie pe care România și-a asumat-o anii trecuți, să o facem anul acesta și anul viitor. Deci nu vom putea să fim la 7%, sub nicio formă anul acesta, nu mai avem nicio soluție pe tema asta. Facem tot ceea ce este posibil și toate măsurile sunt luate, în așa fel încât să fim în jur de 8%, dar nu-mi place să vin cu cifre care n-au, să spunem, astăzi un fundament- și anul viitor, sigur, trebuie să ne apropiem de ținta pe care ne-am asumat-o anii trecuți.

Astăzi, aici, la Palatul Victoria, ați primit-o pe doamna Diana Șoșoacă, europarlamentar. Spuneau reprezentanții SOS România, într-un comunicat de presă, faptul că au venit cu propuneri pentru această perioadă de austeritate. Să ne spuneți, vă rugăm, cum ați privit aceste propuneri ale domniei sale și dacă veți putea pune în practică vreo măsură înaintată de domnia sa?

În condițiile în care un europarlamentar sau un parlamentar îmi solicită o întâlnire, o audiență, mi se pare normal să-l primesc, asta am făcut. În fiecare discuție pe care am avut-o în această perioadă, cu sindicatele, cu patronatele, cu parlamentari, în Consiliul Tripartit, în guvern, fiecare om a venit cu mai multe idei, dintre care unele puteau fi puse în practică, altele nu puteau fi puse în practică. Unele sunau bine, să știți, și amendamentele parlamentarilor, multe sunau bine, adică să anulăm tot ce am prevăzut în ordonanță, dar asta ar fi însemnat că România ar fi trebuit să nu aibă niciun fel de deficit și să fie într-o situație foarte bună. Deci sunt amendamente și amendamente și vom vedea în ce măsură propunerile pe care ni le fac toți cei care sunt interesați vor putea fi puse în practică.

De la începutul anului viitor, impozitul pe proprietate s-ar putea calcula diferit în funcție de valoarea proprietăților, și nu de suprafață, așa cum este în prezent. Însă, potrivit informațiilor noastre, acea platformă de la Ministerul Finanțelor încă nu este gata, așadar măsura ar putea să fie amânată un an și se caută o variantă de calcul al impozitului pe proprietate în această perioadă. Așadar, ce variante sunt în acest moment, cum s-ar putea modifica acest calcul al impozitului pe proprietăți și, de asemenea, se va introduce tot de la începutul anului viitor o taxă auto pentru mașini poluante, despre care se discută deja de mai bine de doi ani. Ce variante sunt și în acest caz? Ce ar trebui să știe românii?

În ceea ce privește impozitele pe proprietate, calculul acestora va fi stabilit pe baza dialogului cu autoritățile publice locale, în așa fel încât să reflecte cât mai cu acuratețe valoarea proprietății. Această valoare a proprietății, în mod evident, este dată de și de suprafața acesteia, și de localizarea într-o anumită zonă a unei localități, de rangul localității, este într-o reședință de județ, este într-o comună la 80 de kilometri, toți acești indicatori vor fi analizați și, în funcție de Ghidul Notarilor sau de evaluările pe care le vor face primăriile pentru stabilirea valorii proprietăților, vor fi stabilite mecanismele de impozitare, procente din valoarea care se calculează, în așa fel încât acestea să reflecte valoarea de piață.

Asta ar presupune, spre exemplu, că pentru un imobil din București ar trebui să se plătească un impozit puțin mai mare decât unul dintr-un alt oraș reședință de județ, în acea reședință de județ puțin mai mare decât a unui orășel mai mic și, bineînțeles, acolo puțin mai mare decât dintr-o comună. Deci, trebuie să reflecte această valoare de piață.

Asta va fi calculată în perioada următoare și va fi un pachet care ne-am asumat că îl vom pune în practică și îl vom anunța până la data de 1 septembrie, în așa fel încât primăriile, autoritățile locale, care vor gestiona acest impozit, va fi venit la bugetul local, să-l poată pregăti, să-și poată face calculele, evaluările, analizele și să poată fi pus în practică de la 1 ianuarie anul viitor.

În ceea ce privește cealaltă taxă, este un jalon din PNRR care este în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, care în această vară va veni cu o propunere concretă. Va fi o dezbatere publică și aici și după această dezbatere va fi adoptată.

Și dacă îmi permiteți o precizare referitoare la reforma salarizării, care a fost amânată de mai mulți ani - este posibil să avem această reformă până la finalul anului, această nouă legea salarizării?

Sunt rezervat că le putem face pe toate în câteva luni de zile. Cât însă limităm posibilitatea de a influența prin mecanisme de tip sporuri legislația salarizării, cu atât este mai bine.

Mai întâi, vă rog frumos, o clarificare. Aveți totuși un impact bugetar la cele două pachete de măsuri pe care urmează să le luați? Previzionat cât de cât, o estimare.

Există o estimare pe care domnul ministru Nazare o s-o prezinte săptămâna viitoare.

Și întrebarea ar fi: dacă în efortul acesta de transparentizare a companiilor de stat veți mai permite ca o regie, precum RA-APPS, să vândă proprietăți publice, fie ele și în domeniul privat al statului, fără să anunțe cine le cumpără?

Vom asigura transparența totală și la RA-APPS. Dacă atunci când am fost secretar general v-am dat lista tuturor chiriașilor și toate proprietățile, vă puteți da seama că o să o primiți și acum.

Reporter: Sper să fie așa. Mulțumesc.

Vreau să vă întreb: cum gândiți reforma pensiilor speciale și pensiile magistraților, în așa fel încât ea, această reformă, să nu mai fie atacată în instanțe sau la Curtea Constituțională, cum s-a mai întâmplat? Mulțumesc!

Orice proiect poate fi atacat la Curtea Constituțională, dar cred că dacă tratezi lucrurile cât se poate de serios, nu faci proiecte pentru a le anunța public, pentru a bifa un anunț. Ele trebuie făcute temeinic, în așa fel încât să respecte prevederile legale și asta vom face pentru toate proiectele de legi pe care le vom propune, inclusiv pentru acest domeniu de care m-ați întrebat. Vă mulțumesc foarte mult!

Reacții la „pachetul împotriva privilegiilor”

Confederația Patronală Concordia salută „direcția reformatoare propusă prin măsurile legislative și administrative introduse în urmatoarele pachete”, care au fost anunțate vineri după-amiază de premierul Ilie Bolojan.

„Măsurile structurale vizate - de la debirocratizare și eficientizare fiscală, până la digitalizarea administrației și optimizarea companiilor de stat - reprezintă pași esențiali către o administrație publică eficientă și care va trebui să ofere servicii de calitate cetățenilor.”

Implementarea fermă a acestor măsuri de reducere a cheltuielilor este esențială pentru sustenabilitatea bugetară, spun patronatele.

„Aceste reforme asigură baza unei administrații publice sănătoase, în care sectorul privat poate contribui la relansarea economică, într-un cadru echitabil. Totodată, sperăm ca implementerea acestor măsuri poate asigura premisele ca majorările de taxe și impozite să fie temporare, ceea ce va impulsiona investitorii locali și internaționali să își continue planurile de dezvoltare în România.”

La primul pachet de măsuri fiscale propus de Guvern, care prevede printre altele creșterea cotei generale de TVA de la 19 la 21%, dar și o serie de taxe noi și reduceri de cheltuieli care ar urma să se aplice până la finalul anului 2026, confederația patronatelor a fost nemulțumită și a cerut ca luarea măsurilor de echilibrare a deficitului bugetar să se facă prin reducerea cheltuielilor și nu prin măsuri de creșteri a taxelor.

„Cuvântul de ordine trebuie să fie eficientizarea activității sectorului public, nu taxarea suplimentară a contribuabililor și a sectorului privat (...). Ne opunem categoric majorărilor de taxe și considerăm profund nedrept ca sectorul privat să plătească din nou pentru iresponsabilitatea guvernelor din ultimii ani”, spunea atunci Concordia.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin.

***

Guvernul Bolojan și-a angajat pe 7 iulie răspunderea în fața Parlamentului pentru pachetul de măsuri fiscale care prevede creșterea TVA de la 19% la 21%, a accizelor și înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public în anul 2026.

Acest demers prevăzut de Constituție permite mai multe modificări legislative prin unul și același act normativ. Principala sa calitate este viteza de adoptare, principalul defect lipsa dezbaterilor publice și parlamentare detaliate.

România se află în plină procedură de corectare a deficitului bugetar asumată de guvernul Bolojan, care a prezentat în urmă cu o săptămână, în Parlament, pachetul de reducere a acestuia pentru a nu risca pierderea de fonduri europene în valoare de miliarde de euro. Era esențial ca pachetul de măsuri să fi asumat înainte de 7 iulie, data reuniunii miniștrilor de finanțe din țările Uniunii Europene, care a

România a scăpat momentan de recomandarea miniștrilor de finanțe din UE (ECOFIN) de a iniția procedura de suspendare a fondurilor europene, după ce a adoptat rapid o serie de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.

În schimb, Consiliul Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN) recomandă României să înăsprească într-o măsură considerabilă politica bugetară pentru a se asigura că nivelul cheltuielilor nete nu se abate de la traiectoria corectivă prevăzută în procedura aplicabilă deficitelor excesive și pentru a consolida poziția externă.

Guvernul trebuie să se încadreze într-o creștere a cheltuielilor nete de 2,8% în acest an și să încheie procedura de deficit excesiv până în 2030.

Prin urmare, România ar trebui să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a-și reduce deficitul până la 15 octombrie 2025 și să pună capăt Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) până în 2030.

România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: peste 9,3% din PIB.

Dacă nu reduce deficitul, România riscă să fie retrogradată de agențiile de rating la nivelul „junk”, țară nerecomandată pentru investiții”, ar fi nefrecventabilă economic, ocolită de investitori și lipsită de oportunități pentru cetățeni, a atras atenția premierul la prezentarea pachetului fiscal de reducere a deficitului în Parlament.

Guvernul trebuie să se încadreze într-o creștere a cheltuielilor nete de 2,8% în acest an și să încheie procedura de deficit excesiv până în 2030.

Prin urmare, România ar trebui să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a-și reduce deficitul până la 15 octombrie 2025 și să pună capăt Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) până în 2030.

România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: peste 9,3% din PIB.

Dacă nu reduce deficitul, România riscă să fie retrogradată de agențiile de rating la nivelul „junk”, țară nerecomandată pentru investiții”, ar fi nefrecventabilă economic, ocolită de investitori și lipsită de oportunități pentru cetățeni, a atras atenția premierul la prezentarea pachetului fiscal de reducere a deficitului în Parlament.

După implementarea primului pachet fiscal, care impune taxe și impozite mai mari, creșterea accizelor și impozitarea pensiilor mai mari de 3.000 de lei, premierul a promis reducerea la maximum a cheltuielilor și un pachet fiscal care vizează, de data aceasta, reducerea privilegiilor.

El a spus că aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special cu salariale, în condițiile în care cheltuielile cu salariile în sectorul public raportat la cei care contribuie la ele, se află peste media Uniunii Europene.

Despre al doilea pachet de măsuri, premierul a spus atunci că va pune „accent pe echitate și eficiență”, prin reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepțiilor, calculul corect al pensiilor și intrarea în pensie la vârsta generală, dar și pentru reforma companiilor de stat și a autorităților autonome.

„Vom restructura autoritățile autonome de tip ASF, ANCOM și ANRE. Vom reduce numărul de membri și indemnizațiile din consiliile de administrație și vom transparentiza activitățile și contractele. Reforma administrației locale și centrale – prin redimensionarea aparatului bugetar, prin descentralizare și digitalizare.”

Pentru primul său pachet fiscal, Guvernul Bolojan s-a ales și cu o moțiune de cenzură inițiată de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), susținută de parlamentari de la SOS, partidul Dianei Șoșoacă, Partidul Oamenilor Tineri (POT) și neafiliați. Moțiunea va fi supusă la vot luni, 14 iulie.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI