Zece organizații neguvernamentale cer o reformă structurală, care să crească transparența finanțării și cheltuielilor, să consolideze capacitatea de a verifica legalitatea sursei banilor din politică și adaptarea legislației românești la realitate.
Apelul, intitulat „Opriți privilegiile partidelor politice și readuceți încrederea în finanțarea politică”, este adresat premierului Ilie Bolojan, președinte al PNL, celorlalți șefi de partide din coaliția de guvernare, Sorin Grindeanu (PSD) - președinte al Camerei Deputaților, Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Mircea Abrudean - președinte al Senatului, precum și șefului AEP, Zsombor Vajda, și noului președinte al Curții de Conturi din România, Mihai Busuioc.
Principalele critici aduse sistemului actual de finanțare:
– Începând cu 2016, alocările anuale au crescut constant, premierii care au promis că le vor reduce au alocat, nejustificat, și mai mulți bani;
– Partidele politice au devenit majoritar dependente de stat, contrar chiar principiilor de înființare a acestora;
– Mai mult de jumătate din bani sunt cheltuiți pentru presă și propagandă;
– Simpla rectificare bugetară nu va rezolva problema de fond fără reformarea sistemului.
„Vă solicităm inițierea unor măsuri reale pentru reforma finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale în România, care să conducă la creșterea transparenței, integrității și să redea încrederea publicului în proces.
Anul 2024 a afectat serios această încredere, prin finanțări ilegale, decizii politizate, lipsă de acțiune instituțională sau investigații întârziate și un cadru legislativ învechit și insuficient”, spun autorii apelului.
Ei reclamă „abuzul de resurse publice prin cheltuirea netransparentă a fondurilor publice de către partidele politice”, abuz despre care spun că „a șubrezit și politizat și mai mult piața media, creând efecte profund negative asupra informațiilor care ajung pe agenda publică.
„Toate aceste comportamente trebuie să înceteze”, cer cele zece organizații civice, care fac și o analiză pe ani a fondurilor alocate de la bugetul de stat, subvenții despre care spun că au devenit principala sursă de finanțare a partidelor politice.
Începând cu 2016, alocările anuale au crescut constant, ajungând în 2024 la venituri de 382 de milioane de lei și cheltuieli de 423 milioane de lei.
Anul 2025, bugetul a fost scăzut la 284 milioane de lei, „o valoare care rămâne semnificativă pentru un an în care nu se organizează alegeri”, remarcă autorii apelului.
Mai mult de jumătate din aceste fonduri sunt cheltuite pentru linia bugetară presă și propagandă.
Numai în 2024 au fost cheltuite peste 200 milioane de lei pentru promovare, la care se adaugă sute de milioane pentru campaniile electorale, decontate tot din bani publici.
Sistemul de alocare a fondurilor publice este netransparent, afectează egalitatea competitorilor electorali și este contrar interesul public.
„Fiecare guvern nou format sau președinte de partid pus în fața întrebărilor legate de reducerea subvențiilor a promis anumite măsuri. Cu toate acestea, alocările pentru subvenții au continuat să crească, să fie cheltuite în mare parte pentru cumpărarea netransparentă a presei, iar partidele au refuzat să facă publice contractele contrar legii privind accesul la informații de interes public, afectând în mod grav independența editorială și dreptul la informare al publicului.
Unii premieri au promis că vor micșora aceste alocări, doar pentru ca la rectificările bugetare să aloce și mai mulți bani, în mod nejustificat. Sistemul de alocare a fondurilor publice este netransparent, afectează egalitatea competitorilor electorali și este contrar interesul public”, spun organizațiile civice.
Simpla rectificare bugetară nu va rezolva problema de fond atâta vreme când acest sistem va continua să se perpetueze, iar partidele politice au devenit majoritar dependente de stat, ceea ce e contrar principiilor de înființare a acestora, atrag atenția semnatarii apelului.
Ei dau exemplul deciziilor Curții Constituționale Federale din Germania, care a concluzionat că atunci când statul acordă resurse financiare este obligat să respecte principiul constituțional al independenței față de stat a partidelor, care interzice „influențarea procesului de luare a deciziilor în cadrul partidelor și, prin urmare, a procesului de luare a deciziilor politice în ansamblu”.
În plus, partidele trebuie să rămână dependente nu numai politic, ci și economic și organizatoric de aprobarea și sprijinul cetățenilor, iar statul nu poate acorda partidelor mai mult decât au nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile în conformitate cu principiul utilizării economice a fondurilor publice.
Semnatarii apelului fac și o listă de propuneri pe care cer să le prezinte într-o întâlnire cu cei interpelați.
- Reducerea bugetelor anuale pentru subvențiile acordate partidelor politice. Valoarea subvențiilor este mult prea ridicată, chiar și pentru anii electorali, iar aceste fonduri nu fac decât să crească și mai mult monopolul asupra vieții politice pentru un număr mic de partide. Scopul subvențiilor nu ar trebui să fie cel de a crea o dependență totală a partidelor față de stat, ci de a le susține pentru a se dezvolta și crea o relație cu electoratul, pentru a-l reprezenta mai eficient.
- Modificarea mecanismului de stabilire a bugetului anual și reglementarea unor criterii predictibile pentru elaborarea acestuia. Legea 334/2006 stabilește că alocările pentru subvenții în bugetul anual trebuie să fie cuprinse între echivalentul a 0,01% și 0,04% din PIB, un interval foarte larg, care poate conduce la aprobarea unui buget foarte generos. Până în prezent, partidele nu au ajuns nici pe aproape la valoarea maximă anuală care ar putea fi alocată, care este mult mai mare. Semnatarii apelului recomandă folosirea veniturilor bugetare (și nu PIB) ca referință pentru stabilirea pragurilor minim și maxim, și scăderea ambelor praguri. De altfel, aceasta a fost prevederea legală până în anul 2017, iar schimbarea referinței a dus, printre altele, la actuala explozie a valorii subvenției.
- Motivarea reală a modului prin care se construiesc bugetele anuale. Pe lângă mențiunea de la punctul anterior, legea nu impune criterii pe baza cărora se stabilesc sumele totale alocate care se regăsesc în bugetul AEP. Motivarea detaliată a modului în care s-a ajuns la alocările respective lipsește în bugetele anterioare. Experiența arată că depinde de propunerea AEP și de interesul partidelor politice – regula nescrisă a fost să nu se aloce mai puțini bani decât în anul anterior, ceea ce este un mecanism păgubos și arbitrar.
- Sporirea transparenței cu privire la modul în care sunt cheltuite subvențiile (în special pentru presă și propagandă), inclusiv prin raportarea regulată a beneficiarilor fondurilor și marcarea materialelor de propagandă în afara perioadelor electorale. Sunt necesare prevederi clare prin care partidele politice să fie obligate să publice periodic informații despre contractele din bani publici, similar cu instituțiile publice și ceilalți beneficiari de fonduri publice. Partidele ar trebui să publice periodic informații detaliate cu privire la relațiile comerciale cu instituțiile de presă, răspunzând astfel unei îngrijorări crescânde a societății civile și organizațiilor internaționale
- Legea ar putea impune și o limită procentuală din total cu privire la cât pot cheltui partidele pentru presă și propagandă – de exemplu nu ar trebui să cheltuie mai mult de 30-40%. Din 2021 până în prezent, partidele au cheltuit 590 de milioane de lei pentru presă și propagandă, aproape 55% din bani, fără transparență. Rapoartele publicate de Consiliul Europei, Comisia Europeană și Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE au arătat că aceste valori ridicate distorsionează viața politică și afectează independența presei, având în vedere că o parte semnificativă a acestor fonduri sunt cheltuite pentru presă și propagandă.
- Revizuirea mecanismului de distribuire a subvențiilor între partidele parlamentare și alți competitori politici. Pragul pentru obținerea de subvenții la nivel local ar trebui scăzut pentru a ține cont și de voturile obținute la alegerea primarilor și/sau consilierilor locali. Ponderea din subvenție acordată pentru rezultatele obținute la alegerile locale ar trebui crescută.
- Eliminarea privilegiului acordat partidelor politice de a nu returna către bugetul de stat sumele necheltuite la finalul anului. În ansamblul entităților care beneficiază de subvenții din bugetul public, partidele politice sunt o anomalie. Sunt singurele entități care nu sunt obligate să returneze la finalul anului sumele necheltuite. Acest lucru le permite să acumuleze sume mari de bani, cu care pot „inunda” anul electoral, ducând la afectarea competiției corecte. Această practică nu obligă partidele la o gestionare judicioasă a bugetelor.
Campaniile electorale din 2024 și 2025 ne-au arătat cât de vulnerabil este sistemul românesc la abuzuri și interferențe
Subvențiile, spun cele zece organizații neguvernamentale, nu reprezintă singura problemă.
„Campaniile electorale din 2024 și 2025 ne-au arătat cât de vulnerabil este sistemul românesc la abuzuri și interferențe care pot afecta semnificativ integritatea procesului.
Considerăm că este necesară o reformă structurală, care să crească transparența finanțării și cheltuielilor, să consolideze capacitatea și colaborarea instituțională de a verifica legalitatea sursei banilor din politică (mai ales că AEP a rambursat peste un miliard de lei anul trecut competitorilor electorali) și de a adapta legislația românească la realitate”, spun cele 10 ONG-uri.
Pentru început, ele propun ca reforma să înceapă cu:
- Întărirea independenței și capacității Autorității Electorale Permanente de a controla și raporta către public situația finanțării partidelor politice.
- Numirea unei conduceri la AEP care să includă persoane competente, integre și neutre politic.
- Asigurarea independenței departamentului de control al finanțării partidelor politice și introducerea unor prevederi care obligă AEP să raporteze pro-activ și integral către public informațiile colectate de la partidele politice și rezultate din activitățile de control.
- Consolidarea capacității și a mecanismelor de colaborare instituțională pentru a verifica legalitatea sursei veniturilor din campaniile electorale sau care sunt încasate de către partide, sub diverse forme.
- Regândirea și extinderea mijloacelor de promovare din timpul campaniei și ridicarea interdicțiilor legate de publicitatea stradală.
- Publicarea obligatorie a raportărilor veniturilor și cheltuielilor competitorilor electorali de către AEP în mod regulat, în timpul campaniei.
- Publicarea de către partide a rapoartelor de venituri și cheltuieli anuale și pentru campaniile electorale într-un format în care finanțatorii să fie prezentați transparent.
- Publicarea imediată a identității donatorilor peste o anumită valoare, care să garanteze și dreptul la viață privată, în timpul campaniei electorale.
- Impunerea unor limite maxime anuale pentru donații și împrumuturi pentru o persoană fizică și/sau juridică.
- Reducerea limitelor maxime pentru venituri și cheltuieli în campania electorală pentru prezidențiale.
- Sancțiuni disuasive și proporționale pentru competitorii electorali sau partidele politice care încalcă legea.
- Având în vedere că în luna octombrie va intra în vigoare Regulamentul nr. 900/2024 privind transparenţa şi vizarea unui public-ţintă în publicitatea politică, Guvernul trebuie să organizeze discuții serioase cu privire la implementarea acestuia în România.
- O dezbatere publică, inițiată de statul român, despre implementarea Digital Services Act și impactul asupra libertății de expresie după experimentul parțial eșuat cu OUG 1/2025, prin care s-a reglementat publicitatea politică și care a încărcat semnificativ activitatea BEC.
- Reluarea dezbaterii proiectului de lege care vizează reforma finanțării partidelor politice (PL-x nr. 516/2023), blocat la Camera Deputaților din luna septembrie 2023, prin refuzul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi de a-l pune în dezbatere.
Apelul a fost semnat de: Expert Forum, Civica, Centrul pentru Resurse Civice, Centrul pentru Studiul Democrației, Rădăuțiul Civic, Observatorul Electoral – Coaliția Vot Corect, Centrul FILIA, Centrul pentru Jurnalism Independent, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Inovare Publică.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
