Programul de guvernare privind administraţia publică centrală şi locală are la bază următoarele obiective fundamentale:
• restructurarea profundă a administraţiei publice centrale şi locale;
• schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean;
• descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei administrative şi financiare;
• depolitizarea structurilor administraţiei publice;
• eliminarea clientelismului politic;
• reducerea cu 30% a personalului din ministere şi agenţii guvernamentale, precum şi din cadrul autorităţilor publice locale.
Vă pare cunoscut?
Deși asemănătoare, enumerarea de mai sus nu face parte din Programul de guvernare al Guvernului Bolojan – document asumat de toate forțele politice pro-europene din România; biblia noului guvern al României.
Promisiunile de mai sus fac parte din Planul de guvernare adoptat de Parlamentul României pe 28 decembrie 2000. Acum 25 de ani. Era ziua în care guvernul țării era preluat de Adrian Năstase și PSD, pe când România încă nu era membră a NATO și UE.
Executivul de atunci promitea o reformă masivă a administrației publice – de la „reducerea substanțială” a șefilor din administraţie, până la concedierea a 30% din personalului din ministere, agenții guvernamentale și autorități locale.
Guvernul Năstase își asuma că, în doar patru ani, va face ca administrația publică a României să presteze „un serviciu public în folosul exclusiv al cetăţeanului”.
Nu doar că promisiunile guvernului de atunci au rămas pe hârtie, însă după patru ani, la finele anului 2004, în România lucrau în administrația (nu în întreg sistemul bugetar) publică sau centrală 150.000 de oameni, cu 20.000 mai mulți decât patru ani mai devreme.
Numărul lor nu a scăzut cu 30%, ci a crescut cu 15%.
Acei patru ani de guvernare PSD au însemnat nenumărate scandaluri de corupție cu politicieni și înalt funcționari publici ai României. Au fost anii în care, în România, au apărut așa-zișii baroni – adică lideri politici foarte puternici la nivel local, controlau rețele întregi de funcționari publici pe care îi putea numi sau revoca după bunul plac, cu un singur telefon la partid. Administrația publică a țării era departe de a fi fost reformată.
În anii ce au urmat, majoritatea guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria au făcut promisiuni similare cu cele ale lui Adrian Năstase din 2000. Cele mai multe, au rămas doar niște cuvinte frumoase din programele de guvernare.
În 2025, PSD este parte a unui guvern care, la fel ca cel de acum un sfert de veac, promite reformarea masivă a administrației publice.
Executivul condus de Ilie Bolojan și-a asumat prin programul de guvernare „reforma profundă a statului”, despre care spune că are un aparat administrativ „supradimensionat, fragmentat și, adesea, nefuncțional”.
„Vom începe cu administrația centrală. Aici vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal. Vom elimina sporurile aberante, vom aplica o grilă de salarizare unitară și vom introduce criterii clare de performanță. Fiecare minister și agenție va fi supusă unui proces periodic de evaluare. În administrația locală, vom introduce scheme de personal maximale, și alocări bugetare în funcție de performanță.”
Sunt doar câteva din măsurile propuse de noul Guvern, instalat la Palatul Victoria luna trecută.
În prima sa conferință de la Guvern, Bolojan a lăsat de înțeles că nu se va lăsa înduplecat de nimeni și nimic pentru a renunța la reformă. Sau la „demolare” – cum s-a exprimat, plastic, acum câteva zile.
Guvernul unei țări nu înseamnă doar prim-ministru, iar pentru implementarea măsurilor – fie ele executive – e nevoie ca mai multe persoane sau instituții să fie de acord.
Cu atât mai mult cu cât actuala guvernare este formată din numai puțin de patru partide. Ele sunt unite momentan de eticheta „pro-european”, însă sunt despărțite până la urmă de viziuni diferite. Sau de orgolii cât casa.
Va reuși, așadar, Ilie Bolojan să ducă la bun sfârșit ceea ce promite?
Europa Liberă a identificat cinci posibile frâne împotriva reformei administrației promise de noul prim-ministru.
Propria Coaliție de guvernare. În special PSD (dar nu numai)
După desemnarea lui Mihai Busuioc – un membru PSD cu ștate vechi și fără experiență juridică relevantă – în funcția de judecător al Curții Constituționale, mulți s-au întrebat dacă social-democrații s-au schimbat cu adevărat după șocul ultimelor alegeri, când România a fost la un pas să ajungă sub conducerea extremiștilor.
Reformele promise de Guvernul Bolojan, dacă ar fi aplicate, ar putea eroda masiv Partidul Social Democrat (PSD), ai căror membri din teritoriu s-ar putea trezi cu funcțiile din administrație desființate sau cu salariile reduse.
În prezent, 1.500 – adică una din două primării din România – este condusă de un primar social-democrat.
Să luăm, de pildă, măsura privind desființarea funcției de viceprimar din primăriile comunelor sub 1.500 de locuitori. Doar în ele lucrează 400 de viceprimari, care își vor pierde locurile de muncă.
Un alt exemplu, celebrele consilii de administrație din companiile (CA) de stat – locuri în care, de mulți ani, se vorbește despre „sinecuri” acordate pe criterii politice.
Guvernul a redus deja, de la 17 la 5, numărul membrilor din CA-ul băncii de stat Eximbank, reducând și îndemnizație de la 5.000 la 1.000 de euro.
În România sunt peste 200 de companii în care Guvernul (prin diferite ministere) are acțiuni. În alte 1.200 de companii – de la firme de salubritate, la societăți de servicii publice sau reparație de străzi – acțiunile majoritate sunt deținute de autorități locale.
Două treimi din oamenii care condus aceste companii erau numiți în vara anului trecut direct de politicieni – miniștri, primari, consilii locale sau județene etc. – și nu în urma unui concurs, dezvăluia, atunci, Europa Liberă.
Ce se va întâmpla când (și dacă) Ilie Bolojan va „reduce drastic posturile politizate și vom închide companiile cu pierderi cronice”, așa cum promite în Programul de guvernare?
Sau când concedierile și plafonarea salariilor vor fi impuse și la instituții autofinanțate precum ASF sau ANCOM, unde lefurile sunt mult mai mari și decât cea a președintelui României?
Din acest motiv, PSD iese perdant din noua ecuație guvernamentală, crede politologul Cristian Pîrvulescu, care spune pentru Europa Liberă că programul asumat de Bolojan „n-are nicio legătură cu ceea ce PSD susține că apără”.
„Nu vorbesc de ideologie, vorbesc de principii pe care le-au afirmat în ultimele săptămâni de negocieri”, spune el.
Însă scheletul actualului guvern depinde de PSD. Partidul are 131 de membri în Parlament, cu trei mai mult decât acum o lună (după plecările din S.O.S. și POT); alături de partidele suveraniste – PSD poate da jos Guvernul.
„PSD va fi un partener responsabil și onest în această coaliție”, promite președintele interimar al formațiunii, Sorin Grindeanu, care a declarat luni, 30 iunie, că va veni rapid cu „un pachet de măsuri consistente care va cuprinde o tăiere drastică a privilegiilor și sinecurilor”.
„Trebuie acționat de sus în jos, dacă vrem să trecem cu bine peste această perioadă dificilă pentru economia României.”
Își va menține Sorin Grindeanu promisiunile și când mulți colegi care depinde de funcțiile din administrația publică vor începe să-și piardă din beneficii?
Nemulțumiri ar putea să apară nu doar de la PSD, ci și de la PNL, partidul care are premierul. Liberalii au și ei peste 1.100 de primari și 12.000 de consilieri locali în toată țara, iar măsurile anunțate de Bolojan ar putea lovi puternic în partid.
Florin Roman, unul dintre cei mai vocali lideri, este primul care dă tonul nemulțumirilor din partid.
El spune este supărat că Bolojan vrea să dea afară „un viceprimar harnic” dintr-o comună condusă de un liberal și acuză că „în PNL, actuala conducere impune alegeri de sus în jos. Este o greșeală majoră. Până și retrogradul partid de stânga a consultat 5.000 de oameni pe tema intrări sau nu la guvernare.”
„Retrogradul partid” la care se referă este PSD.
Pe lângă PSD și PNL, în Coaliție mai este și USR, partid care, în trecut, nu a arătat prea multă toleranță la compromis atunci când premierul a impus măsuri cu care partidul nu a fost de acord.
A se vedea momentul septembrie 2021, când miniștrii USR au demisionat din guvernul Cîțu după ce premierul a anunțat demiterea ministrului Justiției, Stelian Ion.
Cât va supraviețui, în aceste condiții, Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR?
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu spune că se așteaptă „să funcţioneze bine în prima parte, cel puţin un an de zile”.
Politologul Cristian Pîrvulescu crede că unele schimbări ar putea apărea chiar mai devreme. „Este un guvern în care probabil unii miniștri vor fi schimbați deja în toamna acestui an, în funcție de reacțiile publicului și de reușite.”
„Bugetarii”, via sindicate. Și nu numai
Aici, așa cum era previzibil, primele nemulțumiri au început deja să apară.
După punerea în dezbatere publică a proiectului privind plafonarea la 300 de lei brut a sporului pentru condiții vătămătoare, cele mai importante blocuri sindicale din țară au amenințat cu proteste.
Luni, 30 iunie, cele mai importante blocuri sindicale din țară i-au cerut o întâlnire „de urgență” premierului Ilie Bolojan, amenințând explicit că dacă guvernul „va fi indiferent” la solicitarea lor, atunci vor iniția pașii legali pentru greva generală.
„Nu poți să impui măsuri din acestea fără să te consulți cu reprezentanții lucrătorilor care vor fi afectați prin actele tale de politică publică. E inadmisibil așa ceva! Dialogul social este o obligație, nu este un moft al cuiva”, declara Mircea Burlacu, vicepreședintele Blocului Național Sindical (BNS), după o întâlnire a conducerilor celor cinci confederații sindicale.
În cele din urmă, în ciuda amenințărilor venite dinspre sindicaliști, Guvernul a adoptat luni ordonanța care prevede „limitarea” sporului pentru condiții vătămătoare pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice la 300 de lei brut.
Înainte de ședința de guvern, angajați ai mai multor direcții județene ale ANAF și Casei de Pensii au protestat față de reducerea sporului.
Angajați Fiscului, de pildă, s-au plâns că „salarizarea în sistemul fiscal este total necorespunzătoare”.
„Condițiile în care angajații își desfășoară activitate sunt total improprii, iar dotările cu material consumabile sunt de cele mai multe ori suportate de aceștia”, a declarat Vasile Marica, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe.
Ordonanța privind plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare – care în prezent este de până 15% din salariu, însă maximum 1.500 de lei/lunar – ar putea fi însă doar primul pas a ceea ce premierul numește „sporuri abuzate” și „sinecuri” din sistemul public.
Bolojan a anunțat deja că Guvernul inventariază aceste abuzuri și că va încerca să le corecteze.
Asta va însemna tăieri de lefuri sau concedieri; în programul de guvernare, de altfel, se vorbește de concedierea a 20% din angajații din administrația centrală.
Întrebat cum va face față Guvernului unor posibile greve, Bolojan a răspuns:
„Niciun cetățean nu poate fi liniștit când se anunță lucruri care îi afectează nivelul câștigurilor. Am tot respectul pentru colegii din sectorul public, dar în acești ani în multe zone s-a sărit peste cal, și prin inventarea unor sporuri, drepturi, dar și prin extinderea numărului de angajați.”
Justiția și brațele ei
Magistrații primesc și ei sporuri pentru condiții vătămătoare, însă nu plafonarea acestuia este principalul motiv de supărare al judecătorilor și procurorilor.
În programul de guvernare este strecurat un rând care a stârnit deja rumoare în sistemul judiciar: „Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani”.
În prezent, magistrații se pot pensiona dacă au 25 de ani de vechime, ceea ce a făcut ca unii judecători sau procurori cu vârsta sub 50 de ani – aflați teoretic la apogeul carierei profesionale – să iasă la pensie și să își continue activitatea judiciară ca avocați sau juriști.
Camera Deputaților a adoptat deja un proiect care prevede ca viitorii magistrați să se pensioneze la 65 de ani, iar luni, 30 iunie, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că proiectul ar urma să fie analizat de camera decizională în sesiune extraordinară, vara aceasta.
Tot luni, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a convocat adunările generale ale judecătorilor și procurorilor pentru a discuta despre planurile guvernului.
CSM spune că măsurile propuse de guvernare vor „destabiliza serviciul public al justiției”. După ședințele magistraților, CSM a transmis printr-un comunicat că a cerut prim-ministrului, ministrului Justiției și Parlamentului să fie consultat înainte de a adopta orice măsură care îi privește.
Anterior, instituția spunea că dacă vrea să facă „economii reale la bugetul de stat, iar nu doar adoptarea unor măsuri cu impact mediatic”, Executivul ar putea desființa câte un parchet și o judecătorie din fiecare județ, ar putea majora taxele de timbru (care sunt plătite de justițiabili) sau ar putea adoptarea „măsuri eficiente de recuperare a prejudiciilor rezultate din săvârșirea de infracțiuni”.
Ultima propunere e un paradox, având în vedere că, în ultimii ani, jumătate din dosarele de evaziune fiscală din România au fost tărăgănate în justiție până la prescriere, și în contextul unor decizii ale CCR și ICCJ.
Doar Direcția Națională Anticorupție a închis dosare cu prejudicii totale de un miliard de lei în ultimii ani, din cauza unor decizii ale CCR și ICCJ care au scurtat semnificativ termenul de prescriere a unor fapte.
Fostul ministrul al Justiției, Stelian Ion, crede că, în prezent, sistemul judiciar „se bucură de o mare autonomie și independență, iar cea mai mare putere o are CSM.
Totuși, crede Stelian Ion, „din afară, societatea civilă vede că cei care sunt atât de uniți pentru a-și apăra beneficiile nu zic nimic când colegi de-ai lor îi scapă pe bandă rulantă pe cei care au încălcat legea și au adus mari prejudicii statului, din banii publici, adică din taxele și impozitele plătite de fiecare”.
Dincolo de eventualele dosare deschise de categorii de funcționati afectați de măsurile executive, guvernul s-ar putea confrunta – în funcție de deciziile pe care le va lua – și cu acțiuni la Curtea Constituțională.
Cei nouă judecători de acolo – la rândul lor „bugetari” cu beneficii semnificative – vor fi puși în situația de a analiza unele decizii care le-ar putea afecta propriile state de plată.
O posibilă frână la președintele Nicușor Dan
Planul lui Ilie Bolojan de a reduce cheltuielile bugetare are, fără doar și poate, girul Cotroceniului.
Președintele Nicușor Dan însuși a declarat că România plătește „de ani de zile” o pizza medie și mănâncă una mare – referindu-se la cheltuielile nesustenabile ale statului român.
Totuși, discuția privind majorarea cotei generale de TVA, premergătoare desemnării lui Ilie Bolojan, ne arată că premierul nu a primit un cec în alb de la Cotroceni pentru a acoperi gaura bugetară.
Știm, din surse politice, că Bolojan ar fi vrut să mărească TVA-ul la 21% imediat, însă președintele Dan s-a opus, pentru a respecta o promisiune făcută românilor în timpul campaniilor electorale.
Sectorul privat/opinia publică
În perioada discuțiilor dintre partide referitoare la planul viitorului guvern, moderate de președintele Nicușor Dan, au apărut mai multe măsuri „pe surse” despre care se vehicula că vor fi luate în vedere pentru ca Executivul să strângă bani.
S-a vorbit despre o așa-zisă „taxă pe tranzacții” – între unul și trei lei – care să fie plătită la fiecare operațiune bancară sau despre o „taxă de solidaritate” impusă celor cu venituri peste 10.000 de lei.
Deși vehiculate în mediul politic, niciuna dintre aceste măsuri nu au mai fost asumate prin programul de guvernare, după ce societatea a avut o reacție negativă la aceste informații.
Patronaul Concordia, de pildă, transmitea la începutul lunii iunie că taxa de solidaritate ar fi fost doar o măsură care ar fi urmat să „bulverseze” mediul de afaceri, și care i-ar fi afectat pe cei care muncesc.
„Suntem stupefiați și revoltați în fața unui nou experiment fiscal.”
Lesne de înțeles că, pe viitor, și alte măsuri care vor stârni reacții negative masive din partea societății sau a mediului de afaceri riscă să aibă aceeași soartă precum „taxa de solidaritate” sau cea pe tranzacțiile bancare.
Dacă vor să impună tăieri mai drastice, pe care societatea să le accepte mai ușor, membrii coaliției de guvernare trebuie să arate că reducerea veniturilor se aplică pentru toți.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
