Industria de apărare românească are șansa unor investiții de 11 miliarde de euro. Cum se vor împărți banii între Armată și Interne

Comisia Europeană a alocat României, prin programul SAFE (Security Action for Europe), 11 miliarde de euro pentru echipamente și muniții.

Alte aproape șase miliarde sunt destinate infrastructurii de transport – drumuri, autostrăzi, poduri importante cu importanță nu doar civilă, ci și militară.

„Să știți că de când a apărut finanțarea aceasta prin SAFE, la mine, la minister, vin săptămânal firme care îmi spun că fac de toate”, mărturisea, pe 9 octombrie, ministrul Economiei, Radu Miruță, la Interviurile one2one.

Se referea la mari companii producătoare de armament și muniție, private mai ales, care, până în mai 2026, ar putea să semneze contracte de sute sau chiar miliarde de euro în parteneriat cu firme din România (de stat sau private).

Ministrul Economiei și alți colegi de guvern și CSAT – de la Apărare, Interne și Transporturilor – sunt, alături de premier și alți înalți demnitari, cei care până cel târziu pe 29 noiembrie trebuie să definitiveze lista cu proiectele pentru care România va cere Comisiei Europene împrumutul alocat prin SAFE.

SAFE este cel mai nou și consistent program de apărare al Uniunii Europene, pentru care Comisia se va împrumuta, în numele statelor doritoare, cu 150 de miliarde de euro.

La începutul lunii septembrie, Comisia Europeană a anunțat că României îi vor fi alocate prin acest program aproape 17 miliarde de euro. Este a doua sumă ca mărime alocată unui stat membru, după Polonia, care va primi aproape 44 de miliarde de euro.

România nu putea suporta oricum un împrumut mai mare din cauza deficitului bugetar (9,3% din PIB în 2024, estimat la 8,4% în 2025).

Banii reprezintă împrumuturi avantajoase pe care statul care le accesează trebuie să le ramburseze în 40 de ani, plătind o dobândă de aproximativ 3% (de două ori mai mică decât dobânda la care România se împrumută în prezent).

Perioada de grație pentru acest împrumut este de zece ani.

Dar cum se vor împărți cele 17 miliarde – dacă România le va accesa integral până în mai 2026?

„Sunt 11 miliarde de euro doar pentru zona de apărare și încă vreo șase pentru chestiuni conexe - pe unde trec tancurile, să se facă poduri mai bune, ca să poată să treacă tancuri pe ele”, explica, tot la one2one, ministrul Economiei.

Chestiunile conexe, așa cum le numește ministrul Economiei, reprezintă proiecte pentru mobilitate militară și civilă în valoare de aproape șase miliarde de euro. Banii pot fi folosiți pentru șosele și poduri noi sau pentru întărirea unor astfel de obiective.

De altfel, premierul Ilie Bolojan a anunțat deja care sunt principalele investiții de infrastructură de transport pentru care România va cere bani de la Comisia Europeană prin SAFE:

• porțiuni din Autostrada Moldovei (A7), respectiv Pașcani-Suceava-Siret;
• porțiuni din autostrada care leagă Moldova de Transilvania (A8), respectiv Pașcani-Iași-Podul de la Ungheni;
• dezvoltarea Portului Constanța.

Miza atragerii banilor este mare pentru că, din cauza deficitului bugetar, Ministerul Apărării nu are suficienți bani de la buget pentru toate investițiile necesare. La fel, Ministerul de Interne.

La Guvern, discuțiile despre atragerea banilor prin SAFE durează cu orele, a povestit la Interviurile one2one, pe 2 octombrie, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu.

„Ieri (n.r. 1 octombrie) au fost trei ore și jumătate de discuții, două întâlniri numai pe subiectul SAFE, la Guvern, la una a participat și premierul și până la finalul lui noiembrie vom ști lista (n.r. de proiecte)”, explica ministrul Apărării Naționale.

Pentru cele 11 miliarde de euro se „bat” cel puțin trei instituții din domeniul de apărare și siguranță publică: Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și potrivit site-ului Republica.ro, SRI.

Grosul banior, cel puțin șapte miliarde de euro, ar putea ajunge la MApN pentru achiziții. Armata are restanțe uriașe la înzestrare, începând de la arma individuală a soldaților – care au în dotare pistoale Carpați și puști de pe vremea perioadei comuniste – până la rachete și alte proiectile și drone.

MAI vrea aproximativ trei miliarde de euro din cele disponibile, pentru armament și diferite echipamente.

Ce vrea MApN să cumpere prin programul SAFE

Ministerul Apărării și-a propus să cumpere o parte dintre armele despre care spune că are nevoie prin programul SAFE, chiar dacă Guvernul a promis că va crește în 2026 bugetul Armatei.

În luna septembrie, MApN preciza că „programul european SAFE oferă o oportunitate de finanțare prin proiecte comune în domenii precum achiziția de tehnică militară de ultimă generație, dezvoltarea de capabilități tehnologice avansate și modernizarea infrastructurii militare”.

Instituția enumera dotările pe care le vrea finanțate prin SAFE:

• sisteme de apărare aeriană cu bază la sol;
• radare de supraveghere aeriană;
• transportoare blindate și mașini de luptă ale infanteriei;
• nave de luptă și sprijin;
• drone, sisteme UAV (aeronave fără pilot) și muniții de diferite calibre, inclusiv rachete.

Declarativ, toți demnitarii implicați în atragerea banilor prin programul SAFE susțin „implicarea industriei naționale de apărare în producția și mentenanța acestor capabilități, prin cooperare cu parteneri internaționali și transfer de tehnologie”, după cum a explicat și MApN în luna septembrie.

Rămâne de văzut dacă miliardele de euro vor ajunge și la companii militare românești de stat – care vor trebui să facă parteneriate cu firme recunoscute din străinătate – sau dacă grosul va merge la companii private care fac producție în România.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, spunea pe 30 septembrie că s-a întâlnit cu reprezentanți ai unor mari companii din industria internațională de apărare, în vederea „modernizării și dotării Armatei României cu armament și tehnică de ultimă generație”.

Era vorba despre întâlniri cu reprezentanți ai coloșilor indistriali AIRBUS, MBDA, Raytheon și Shield AI.

MBDA este producătorul unora dintre sistemele de apărare aeriană cu bază la sol pe care MApN vrea să le cumpere inclusiv cu ajutorul SAFE.

La sfârșitul lunii iunie, instituția a transmis că România participă la Inițiativa Europeană de Achiziție în Comun a sistemelor Mistral 3 (rachetă multiplatformă – infanterie, marină și forțe aeriene), alături de alte opt state europene, inclusiv cu Franța, țara în care produce rachetele compania MBDA.

MApN vrea să cumpere proiectile portabile MANPAD (Man-portable air-defense system) în valoare de aproximativ 700 de milioane de euro, fără TVA, inclusiv cu bani alocați prin programul SAFE.

Ambasada Franței a anunțat la finalul lunii iunie că discută cu MApN două proiecte de apărare antiaeriană, unul dintre ele fiind MANPAD – rachete antiaeriene portabile cu rază foarte scurtă de acțiune pentru Forțele Terestre, Mistral 3.

Ministrul Apărării a mai spus că, „în ceea ce privește Airbus, discuțiile au vizat atât utilizarea mecanismului SAFE pentru susținerea unor proiecte comune, cât și dezvoltarea unor soluții inovative de cooperare industrială, în timp ce cu Shield AI, a fost agreată continuarea explorării posibilităților de cooperare industrială, în mod deosebit pe partea de software”.

Airbus, producătorul avioanelor cunoscute în toată lumea, este prezent în România, prin divizia Airbus Helicopters, la Ghimbav, în județul Brașov.

Este de fapt un jointventure între Airbus Helicopters (60% dintre acțiuni) și IAR Brașov (40% dintre acțiuni) creat în 2002.

Compania întreține, repară și modernizează elicoptere și așteaptă de ani întregi ca statul român să dea comandă de astfel de aparate de zbor.

Întrebat despre o eventuală achiziție de elicoptere de către Armată de la compania franceză, ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat, la one2one, că aceasta nu pare a se materializa.

„Acolo este o discuție: cei din Franța sunt dispuși să ne dea licență pentru modelul H215 (n.r. model de elicopter). Cei de la Armata Română spun că au nevoie de un model mai performant, H225 (n.r. elicopter de luptă). Asta vine la mine, care trebuie să văd unde pot face produsul. Airbus nu oferă licență pentru modelul mai nou. Oferă pentru modelul mai vechi”, a spus ministrul Economiei.

Pentru nave de luptă și sprijin pentru Forțele Navale,responsabilii cu definitivarea listei de proiecte pentru SAFE încă poartă negocieri.

Surse apropiate discuțiilor au explicat că ar putea fi vorba despre un contract de sute de milioane de euro.

Pentru drone, sisteme UAV (aeronave fără pilot), Ministerele Apărării și al Economiei au discutat până acum cu Guvernul și companii din Ucraina.

Planul prevede construirea de drone în România atât pentru Armata Română, cât și pentru cea a Ucrainei.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat pe 9 octombrie că dronele care vor fi produse în România cu bani obținuți prin SAFE, „inițial vor fi testate acolo [în Ucraina], pentru ca dronele să-și valideze funcționalitatea. Trebuie testate în câmp, în front […] Una dintre variante ar fi să se întâmple (să se fabrice, n.red.) chiar la Romero, care are nevoie de proiecte noi și care nu este străină de aviație”, a detailat ministrul Economiei în interviul acordat Europei Libere.

Programul SAFE permite ca firme din Ucraina și din Spatiul Economic European (statele membre ale UE și Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) să poată fi parte din toate contractele de achiziții, însă în limita a cel mult 35% din costurile componentelor.

Despre dotarea militarilor români cu arme individuale – puști de asalt, pistoale și alte dotări, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu a explicat la one2one că un proiect de acest fel va fi pus pe lista SAFE.

Este un program în valoare de 400 de milioane de euro.

„Dacă nu ne înțelegem prin SAFE cu niciunul din producătorii de arme, dăm drumul la licitația restrânsă – dar la o licitație în care condiția de localizare pentru producție (n.r. în România) este numărul unu”, a spus ministrul Apărării.

Întrebat cu cine ar putea semna statul român contractul, Ionuț Moșteanu a răspuns: „Vom lua de la un producător mare, consacrat, care echipează și alte armate mari din lumea asta. Apoi, își va căuta parteneriate fie cu industria de stat de apărare, fie cu industria privată, fie va zice: «eu le fac singur»”.

Armata are nevoie și de radare de supraveghere aeriană.

Unul dintre marii producători din domeniul detectării obiectelor în zbor este compania Thales.

Directorul general regional pentru România, Ucraina și Caucaz al companiei, Cristian Sfichi, spune într-un comentariu transmis Europei Libere că a observat recent cum „știrile despre dronele rusești care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și cel al României au fost ca un duș rece menit să ne trezească din lentoarea verii”, iar „panica generată a traversat granițele Flancului Estic”.

Reprezentantul companiei care, în România, are și un centru de excelență, spune că frontiera României din estul țării este una aparte, greu de apărat: „are în jur de 1.330 km (649,4 kilometri granița cu Ucraina și 681,3 km granița cu Republica Moldova), iar o parte importantă din aceasta se află în zona Deltei Dunării și a Mării Negre”.

„Este o zonă geografică mai specială, cu particularități care trebuie luate în considerare atunci când se stabilesc soluțiile de detectare și de neutralizare a dronelor [...] Aceste sisteme de supraveghere trebuie sa aibă o rază de acțiune cât mai mare și posibilități de urmărire simultană a sute de ținte de dimensiuni reduse, în zbor lent sau static, fabricate din materiale cu capacități reduse de reflexie a undelor radar, deci greu de detectat”, explică Cristian Sfichi.

Pentru că industria de apărare de stat nu-i poate livra nici acum muniție de calibru NATO, MApN vrea ca prin SAFE să cumpere și muniții de diferite calibre, inclusiv rachete.

O variantă clară este asocierea cu firma germană Rheinmetall care, în iulie, a anunțat extinderea activităților sale în România.

Firma a explicat că va crea o rețea de producție militară locală, care include propriile sale companii și noi parteneriate cu firme românești. Principalele activități sunt producția de vehicule de luptă, muniție, dar și servicii avansate de instruire.

„Inițiativa se concentrează pe producția locală a vehiculului de luptă de infanterie Lynx la Rheinmetall Automecanica, cu un lanț de aprovizionare robust și o dependență redusă de furnizorii externi. Rheinmetall Munitions România va produce muniție de calibru mediu pentru vehicule de luptă de infanterie și apărare aeriană, în timp ce Victoria Explosive Powder Factory va produce combustibilii, pentru care Rheinmetall oferă expertiză și tehnologie pentru o fabrică de propilenă”, a explicat Rheinmetall.

Rheinmetall a cumpărat anul trecut pachetul majoritar din Automecanica Mediaș.

Programul SAFE prevede însă că, în primul an de achiziții, țările care accesează bani pot cumpăra ce au nevoie pentru o apărare mai bună și din alte țări terțe, în limita a 30% din sumă.

Înțelegerile se pot semna direct prin metoda G2G (între guvernele a două țări).

Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a declarat săptămâna trecută pentru Europa Liberă că a discutat cu omologul american, Marco Rubio, despre posibilitatea ca firme americane să participe la programul SAFE în vederea dotării Armatei române cu noi arme.

Recent și ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a discutat cu reprezentanți ai companiei americane Raytheon.

„Discuția s-a concentrat asupra continuării cooperării în domeniul apărării antiaeriene și de coastă, fiind abordate etapele viitoare de implementare a programelor de înzestrare, cu accent pe sistemele PATRIOT și rachetele anti-navă (NSM)”, a precizat Moșteanu.

Ce vrea MAI să cumpere prin programul SAFE

La solocitarea Europei Libere, Ministerul Afacerilor Interne a precizat că va încerca să obțină aproximativ trei miliarde de euro din cele 11 disponibile pentru înzestrarea forțelor sale și pentru ca acestea să fie mai bine pregătite în caz de urgență.

MAI precizează că vrea să achiziționeze prin SAFE:

• armament;
• drone;
• echipamente pentru creșterea mobilității și a securității cibernetice;
• echipamente pentru protecția infrastructurilor critice.

„Proiectele includ sisteme avansate de supraveghere, echipamente de protecție și mobilitate, drone pentru monitorizare, tehnologii pentru managementul situațiilor de urgență și comunicații securizate și au aplicabilitate duală, atât în pace, cât și în situații de conflict, fiind aliniate cu prioritățile de înzestrare ale MAI”, explică instituția.

Potrivit MAI, cele aproximativ trei miliarde de euro ar urma să se împartă egal între Ordine și Siguranță Publică și Situații de Urgență și Protecție Civilă.

Pot instituțiile românești de stat să absoarbă, în șase luni, 11 miliarde de euro?

Demnitarii români responsabili de implementarea programului SAFE spun că vor ca cele 11 miliarde de euro disponibile pentru apărarea României să fie investite înclusiv în fabricile românești de profil.

Ministerul Economiei este instituția care are în subordine cele 15 mari fabrici de stat de muniție și armament, reunite sub umbrela companiei Romarm.

Unele dintre aceste companii sunt profitabile, precum Uzina de Produse Speciale Dragomirești. Altele, precum Societatea Fabrica de Arme Cugir, au pierderi și cifră de afaceri în scădere în 2024, față de 2023, potrivit termene.ro.

Vicepreședintele Grupului de Industrie Consultativă al NATO, Horia Botiș, spune pentru Europa Liberă că, din punctul său de vedere, industria de apărare din România are capacitatea să atragă și să foloseacă eficient cele 11 miliarde de euro împrumutați prin SAFE.

Însă, subliniază el, trebuie respectate anumite condiții. Una dintre ele este respectarea noii legi a offsetului (n.r. noua lege impune producătorilor străini să investească în economia românească o sumă echivalentă cu 80% din valoarea contractului de achiziție de echipamente).

„De asemenea, atât timp cât se va lucra cu industria pe orizontală, adică să fie incluse atât companii private care doresc să intre în acest domeniu și care doresc să obțină acreditări și care sunt neconvenționale pe piața, sunt mari operatori în industria de automotive, pe domeniu feroviar sau în alte domenii”, explică Horia Botiș.

Horia Botiș a lucrat la Romarm, iar din februarie 2024, este vicepreședintele Grupului de Industrie Consultativă al NATO.

Fost angajat al Romarm, Horia Botiș crede că banii din SAFE „nu trebuie să deservească numai Romarm”.

„Din punctul meu de vedere, acești bani într-adevăr trebuie să meargă cu precădere spre capital privat, pentru că toate țările vestice au făcut această tranziție dinspre zona de stat a operatorilor din industria de apărare spre zona de privat. Prima dată Statele Unite, în anii '60-'70, când și-au dat seama că este foarte complicat să gestionezi o astfel de companie din zona guvernamentală. Și atunci au făcut tranziția înspre companii private”, completează Horia Botiș.

El dă exemplul unui producător privat de arme din România despre care spune că „realizează arme în domeniul civil vândute pe piața din Statele Unite.”

Ministerul Economiei încearcă să fabrice la Cugir arme moderne pentru Armata Română de peste zece ani. Nu a reușit până acum.

Horia Botiș spune că pentru a obține o pușcă bună, companiile de stat de profil trebuie să lucreze cu institute de cercetare și trebuie să aibă acces la tehnologie modernă.

„Pentru a realiza absorbție de tehnologie este necesar să se lucreze pe trei piloni: academic, prin institute naționale de cercetare care pot să facă astfel de absorbție de tehnologie și industrie. Noi, din păcate, nu mai avem institute care deservesc acest domeniu. Și aici e cea mai mare problemă, pentru că a pune în producție un anumit produs necesită să adaptezi acel produs la o linie de producție sau să faci o investiție nouă. Și aici cred că este cea mai mare provocare pentru România, să adapteze aceste produse pe liniile de producție existente sau să facă investiții greenfield, de la zero, bazate pe licențe”, conchide vicepreședintele Grupului de Industrie Consultativă al NATO.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.