Ministrul Economiei, Radu Miruță, explică la Interviurile one2one că a sesizat procurorii fie pentru scheme de ajutor destinate unor producători de materiale de construcții, fie în legătură cu presupusele modernizări ale unor companii strategice din industria de apărare.
El completează că a descoperit finanțări publice sau planuri de afaceri din care statul român pierde.
Unul dintre dosarele aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție, de mai mult de un an, este cel al pierderii unor terenuri ale companiei strategice de aviație Romaero, situată în nordul Bucureștiului, lângă Aeroportul Băneasa.
Ministrul Economiei acuză în interviul acordat Europei Libere că, la Romaero, companie care ar trebui să facă mentenanța avioanelor de transport ale Armatei, este „o coordonare foarte bine făcută, pentru a aduce compania în faliment pentru ca, din faliment, să fie lichidată”.
Ministrul Economiei a răbufnit: „Asta e pofta ce poftesc unii, pentru că lichidarea ar duce la [pierderea a] 35 de hectare de teren”.
Pe de altă parte, dacă va fi salvată, Romaero ar putea fi una dintre locațiile în care se vor construi drone pentru Armatele României și Ucrainei, dezvăluie ministrul Economiei.
În privința reformelor preconizate de Palatul Victoria, ministrul Radu Miruță a declarat, de asemenea la one2one, că liderii coaliției de guvernare au convenit marți, 7 octombrie, ca disponibilizările din administrația locală și centrală să se facă împreună, prin cel de-al treilea pachet de măsuri economice.
Ministrul Economiei a admis că vor putea pleca până la 20.000 de angajați din primării, consilii județene, ministere și agenții de stat.
Cele mai importante declarații
Despre construirea fabricii de pulberi militare de la Victoria:
„În ianuarie 2026, începe construcția. Am început să punem bani către Pirochim (compania Ministerului Economiei care s-a asociat cu firma germană Rheinmetall pentru construcție), am semnat ordinul de mărire a capitalului social. În cel mai nefericit caz, va ieși primul camion cu pulberi după 3 ani de la punerea pietrei de temelie.”
Despre producerea de drone militare în România:
„Încercăm să producem drone cu parteneri din Ucraina. Inițial vor fi testate acolo pentru ca dronele să-și valideze funcționalitatea. Trebuie testate în câmp, în front. (…) Una dintre variante ar fi să se întâmple (să se fabrice, n.red.) chiar la Romero, care are nevoie de proiecte noi și care nu este străină de aviație.”
Despre probleme companiei strategice Romaero:
„Lichidarea Romaero nu se va întâmpla, opresc asta pe tura mea. Asta este ce se dorește la Romaero. Începând de luni, la Romero, este un alt administrator special, Speranța Munteanu, care are 40 de ani experiență la firme din „Big Four” (cele patru mari rețele globale de consultanță - Deloitte, PricewaterhouseCoopers PwC, Ernst & Young și KPMG) cu privire la insolvență și faliment.”
Despre linia de producție a proiectilelor de calibru 155 de mm, de tip NATO:
„Eu am nevoie să văd care este caietul de sarcini cerut de Armata Română. Pentru proiectele făcute pe programul SAFE nu am primit caietul de sarcini. Sunt în situația în care aștept să văd care sunt cerințele operaționale de la Ministerul Apărării Naționale pentru a pleca la piață cu ele. Înțeleg că, zilele trecute, a fost trimis la Cancelaria Prim-Ministrului.”
Despre reducerile de angajați în administrația locală și centrală:
„În coaliție s-a cam acceptat să fie reduse cheltuielile de personal cu 10% dintre cei care sunt (angajați pe post, n.r.) efectiv, în administrația publică și centrală. (…) 13.000 de angajați din administrația locală și nu știu exact câți din administrația centrală.”
Despre planul de repornire a fabricii de îngrășăminte Azomureș:
„Eu nu știu să fie dat încă (ajutorul de stat pentru Azomureș, negociat cu Comisia Europeană, n.r. ). E o firmă de consultanță care face o analiză despre cum să preia Romgaz acest Azomureș și îmi doresc să se ducă la bun sfârșit discuția între cei de la Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Energiei și Azomureș pentru a închide în interiorul României această interacțiune.”
Pentru ce mari nereguli a sesizat Ministerul Economiei procurorii
Radu Miruță declară la one2one că „ar fi de ajutor să vedem și niște rezultate” în dosarul penal deschis în 2024 de Direcția Națională Anticorupție (DNA), în cazul pierderii unor terenuri de către compania strategică Romaero, după o sesizare făcută de Ministerul Economiei tot anul trecut
În martie 2025, DNA a răspuns Europei Libere că a început urmărirea penală doar cu privire la faptă (adică in rem), însă fără a preciza și infracțiunea. Prin urmare, nicio persoană nu avea în primăvară calitatea de suspect sau inculpat.
Ministrul Economiei explică ce s-a întâmplat, de fapt, la compania strategică de aviație a statului: „Unul dintre hangarele principale s-a dat, s-a vândut, între ghilimele, la un preț de trei ori mai mic decât spunea evaluatorul. A fost un hangar cu niște terenuri puse gaj.”
Miruță acuză existența unui grup de interese care încearcă să falimenteze compania situată în nordul Bucureștiului, o zonă în care terenurile ating cele mai mari cote din domeniul imobiliar din întreaga regiune dominată de Capitală.
Pe de altă parte, ministrul Economiei spune că, deocamdată, compania aeronautică Aerostar, din Bacău, nu a depus încă o ofertă pentru preluarea Romaero, deși ar fi interesată de achizție.
„Nu am discutat încă cu cei de la Aerosar, care fac o treabă extraordinară. (…) Pe dumnealor, evident că-i interesează să aibă control asupra companiei cumpărate, adică să aibă 51% din Romero, dar pe legea actuală nu se poate.”
„Există o lege care spune că pentru companii cu activitate strategică, statul român trebuie să fie acționar majoritar. Sigur că legea asta poate fi schimbată”, completează ministrul care are în subordine marile companii militare de stat.
Radu Miruță spune că, de când a preluat funcția de ministru al Economiei, în iunie, instituția pe care o conduce sau alte ministere au sesizat parchetele în mai multe cazuri.
Unul dintre ele este cel al fabricii de explozibili Nitramonia Făgăraș, în curtea căreia există o groapă de gunoi în care pot apărea incendii.
„Este imposibil de acceptat să vezi flacără lângă un depozit de pulberi explozive. Am făcut toate hârtiile posibile, am anunțat Ministerul Mediului, care a trimis echipă de la Garda de Mediu, au constatat că e ilegal, le-au dat amendă. Au făcut plângere penală la parchet pentru nerespectarea legislației de mediu. Ce pot să fac mai mult?”, întreabă retoric ministrul Economiei.
Miruță mai spune că, la Nitramonia Făgăraș, Corpul de Control al Ministerului Economiei a constatat și alte probleme pentru care va sesiza procurorii.
„Cei de la Făgăraș cumpără acidul azotic de concentrație 98% cu 700 euro tona când, pe piață, se vinde cu 400. Produsul obținut cu o concentrație de 60%, plecând de la 40%, pe care tu deja îl ai, este vândut unei firme de apartament, cu un singur angajat, cu 70 euro. Pe ei îi costă 200 euro să ducă (concentrația, n.r.) de la 40 la 60”, spune el.
„Acolo te uiți din avion și vezi că este o combinație pentru a transvaza bani în buzunarele unora și altora. Asta se întâmplă în multe situații”, completează ministrul Economiei.
La one2one, Radu Miruță acuză tentative de fraudă și într-o companie de armament a statului pentru care susține că a sesizat deja parchetul.
„A venit zilele trecute la mine una dintre filialele Romarm să semnez un contract de asociere cu o firmă mare, care producea ceva în industria de armament. Era o investiție de 200 de milioane de euro. În 10 ani, se obținea profit 8 milioane de euro. Statul român trebuia să pună banii și am început să desfac ghemul. O parte a unei linii de producție era estimată la 3,7 milioane de euro, pentru care am găsit, la firma din Germania care făcuse ofertă, cu nume și prenume pentru această filială a Romarm, cu 675.000 euro”, spune el.
Ministrul Economiei mai explică la Interviurile one2one că instituția a fost obligată să sesizeze procurorii și în legătură cu o schema de ajutor guvernamentală.
Radu Miruță exemplifică: „Am descoperit o schemă de ajutor a Guvernului care este făcută pentru două firme din România”.
Ar fi vorba, continuă Miruță, de un ajutor de stat alocat de Executiv anterior preluării mandatului său de ministru al Economiei, menit să ajute companii care fac materiale de construcții.
„Ei zic că proiectul e de cooperare industrială, dar nu există nicio cooperare acolo. E cu dedicație. Mai sunt de plătit vreo 200 de milioane de lei, au venit la mine la plată și nu am vrut să semnez, dar nu am ce să fac.”
Cazul „s-a dus la DNA, pentru că în loc să se respecte criteriile după care oamenii au aplicat, să fie calificați să primească banii, cineva i-a luat cu pixul și a spus: «Tu nu te-ai calificat, te pun pe locul unu. Tu, de pe locul doi, te dau afară!». S-a dus la DNA, s-a pierdut suma de bani”, completează demnitarul.
Ministerul Economiei propune trei locații pentru producția de drone
Până pe 29 noiembrie, Ministerul Apărării Naționale, cel al Economiei și Secretariatul General al Guvernului trebuie să definitiveze lista de proiecte militare pentru care va cere cele 11 miliarde de euro disponibile prin programul SAFE al Uniunii Europene.
Unul dintre proiecte este construirea de drone militare de o companie românească.
„Încercăm să producem drone cu parteneri din Ucraina. Inițial vor fi testate acolo pentru ca dronele să-și valideze funcționalitatea. Trebuie testate în câmp, în front”, spune ministrul.
„Una dintre variante ar fi să se întâmple (să se fabrice, n.r.) chiar la Romero, care are nevoie de proiecte noi și care nu este străină de aviație”, spune ministrul Economiei.
Alte variate luate în calcul sunt Ghimbav Brașov și Avioane Craiova.
În aceeași serie de nevoi ale Armatei pe care Guvernul vrea să le rezolve prin programul SAFE sunt: linie de producție pentru proiectile de calibru 155 de mm (NATO), arme de luptă pentru militari, nave militare pentru Forțele Navale și mașini de luptă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
