Actualizare ora 11:56
La o conferință de presă a președintelui SUA, Donald Trump, la summitul NATO, liderul american a spus că loviturile americane asupra siturilor nucleare ale Iranului au pus capăt războiului dintre Israel și Iran: „Misiunea a fost impecabilă. Munițiile au lovit exact unde trebuia”.
Trump a declarat că Iranul se concentrează în prezent pe refacerea țării după atacul recent.
„Ultimul lucru pe care vor să-l facă acum este să îmbogățească ceva. Vor să se refacă”, a spus Donald Trump, care a adăugat că orice încercare iraniană de a dezvolta arme nucleare va fi împiedicată militar.
Donald Trump a mai spus că operațiunea militară americană a fost „impecabilă”: „Totul de deasupra este ars, negru. Copacii, totul”, a precizat președintele SUA.
„Cred că programul nuclear iranian a fost întârziat cu decenii”, a adăugat președintele SUA.
Cu toate acestea, rapoartele preliminare ale serviciilor de informații, despre care Trump spune că sunt considerate de „încredere scăzută”, sugerează că daunele ar putea fi doar parțiale.
Donald Trump a negat aceste informații și a acuzat presa americană, în special CNN și New York Times, că au interpretat greșit și răuvoitor raportul serviciilor de informații.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, prezent și el la conferința de presă, a declarat că autoritățile investighează cum au ajuns în presă rapoartele secrete ale serviciilor de informații.
„Avem o investigație în derulare cu FBI pentru scurgeri de informații”, a adăugat acesta, subliniind că evaluările inițiale indică o „devastare severă” a siturilor nucleare.
Mai mult, Donald Trump spune că, în ciuda speculațiilor din presă, Iranul nu ar fi avut timpul necesar pentru a muta materialele nucleare de la isntalația de la Fordo, dat fiind că atacul a fost rapid și bine planificat.
Președintele Trump l-a lăudat și pe premierul israelian Beniamin Netanyahu pentru „reziliența” sa.
„Bibi Netanyahu ar trebui să fie foarte mândru”, a declarat președintele SUA, care a recunoscut impactul semnificativ al atacurilor iraniene asupra Israelului, dar și succesul operațiunilor militare israeliene împotriva Iranului.
Conferința de presă integrală aici:
Actualizare ora 11:15
Întâlnire Nicușor Dan - Keir Starmer
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat într-o postare pe rețeaua X că a avut o întâlnire în marja summitului NATO de la Haga cu premierul britanic Keir Starmer.
Cei doi lideri au discutat despre „relația strânsă dintre România și Regatul Unit, ca parteneri strategici și aliați”, a scris Nicușor Dan.
Ieri, noul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a participat la o cină de lucru, găzduită de ministrul apărării din Regatul Țărilor de Jos, alături de omologii din statele aliate, transmite Ministerul Apărării Naționale.
„Miniștrii apărării au discutat despre angajamentele asumate în cadrul NATO, noul plan de investiții pentru apărare – care vizează atingerea unui nivel de 5% din PIB până în anul 2035, precum și măsuri pentru generarea forțelor și capabilităților necesare unei posturi eficiente de descurajare și apărare aliată”, arată comunicatul ministerului.
„România rămâne un aliat de încredere, profund angajat în consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO. Susținem creșterea investițiilor în apărare, ca expresie a responsabilității noastre față de securitatea euroatlantică. În același timp, depunem eforturi susținute pentru îndeplinirea țintelor de capabilități și pentru întărirea industriei naționale de apărare”, a declarat Ionuț Moșteanu.
Volodimir Zelenski se întâlnește cu Donald Trump
Biroul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis că Volodimir Zelenski se va întâlni miercuri cu președintele american Donald Trump, în marja summitului NATO de la Haga, potrivit Reuters și AFP.
Ambele părți sunt așteptate să facă scurte declarații înainte de discuțiile care sunt programate să înceapă în jurul orei 12:30 GMT (ora 15:30 ora României).
***
O Alianță mai puternică sau mai divizată? La ce să ne așteptăm după summitul istoric NATO de la Haga
Președintele SUA, Donald Trump, și omologii săi din NATO se întâlnesc oficial miercuri, 25 iunie. Aliații vor discuta despre creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB, însă e posibil să apară disensiuni.
Cu doar o săptămână în urmă, secretarul general al NATO, Mark Rutte, era optimist că membrii europeni și Canada se vor angaja să investească în apărare cel puțin cât Statele Unite, în funcție de creșterea lor economică.
Spania a respins însă noul obiectiv al NATO ca fiecare țară să cheltuiască 5% din produsul intern brut pe apărare, considerându-l „nerealist”.
Președintele Donald Trump a criticat guvernul premierului Pedro Sánchez și a declarat că „NATO va trebui să se ocupe de Spania. Spania a fost un contributor slab”. De asemenea, liderul american a criticat Canada, despre care a spus că nu contribuie suficient la cheltuielile Alianței.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a salutat angajamentele de creștere a cheltuielilor, scriind într-o scrisoare adresată lui Trump că „Europa va plăti mai mult, așa cum ar trebui, și asta va fi victoria ta”.
Aliații europeni și Canada doresc ca Ucraina să ocupe un loc important pe agenda summitului, dar sunt îngrijorați că Trump s-ar putea opune ca președintele Volodimir Zelenski să atragă toată atenția.
Summitul de două zile de la Haga are loc și în contextul deciziei lui Donald Trump de a ordona bombardarea instalațiilor nucleare din Iran.
În 2003, războiul condus de SUA în Irak a divizat profund NATO, deoarece Franța și Germania s-au opus atacului, în timp ce Marea Britanie și Spania s-au alăturat coaliției.
Un summit scurt, decizii importante
Prima zi a summitului de la Haga a inclus o cină informală. Miercuri urmează o sesiune oficială de lucru. A fost redactată o declarație de summit foarte scurtă care să evite disputele legate de detalii și formulări.
Cu toate că va fi un summit foarte scurt, efectele sale vor fi resimțite ani de zile.
Un punct esențial este susținerea din partea SUA a garanției de securitate colectivă a NATO – Articolul 5.
Acesta este un angajament politic al tuturor țărilor de a veni în ajutorul oricărui membru a cărui suveranitate sau teritoriu ar putea fi atacat. Trump a sugerat că este dedicat acestui angajament, dar mesajele sale nu sunt foarte clare.
El a spus că SUA intenționează să rămână membru al Alianței dar că, mai ales aliații europeni, trebuie să contribuie cu mai mulți bani la propria apărare.
Întrebat de reporteri marți dacă va respecta garanția de securitate a NATO, Trump a spus: „Există numeroase definiții ale Articolului 5 [...] Dar sunt dedicat să le fiu prieten”.
Statele Unite sunt cel mai puternic membru al NATO. Cheltuiesc mult mai mult pe apărare decât orice alt aliat și depășesc cu mult partenerii în ceea ce privește forța militară. Washingtonul a condus tradițional agenda, dar s-a retras în timpul administrației Trump.
Rolul Ucrainei la summit, neclar
După ce Donald Trump a mutat prioritatea NATO către creșterea cheltuielilor militare, rolul Ucrainei la întâlnirile liderilor Alianței și-a pierdut din importanță, comparativ cu summit-urile anterioare.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a participat la cina regală la care a fost prezent și Donald Trump. Însă liderul ucrainean nu va fi prezent la discuțiile oficiale NATO. De altfel, niciun alt lider non-NATO nu va participa.
NATO în sine nu participă la înarmarea Ucrainei. Colectiv, NATO oferă doar sprijin neletal – combustibil, rații de luptă, provizii medicale, armuri și echipamente pentru contracararea dronelor sau minelor.
Însă membri individuali ai Alianței susțin cu arme Ucraina. Aliații europeni din NATO au furnizat 60% din sprijinul militar primit de Ucraina în 2024. NATO coordonează aceste livrări de arme printr-un centru la granița cu Polonia și ajută la organizarea instruirii pentru trupele ucrainene.
O parte cheie a angajamentului aliaților este descurajarea Rusiei sau a oricărui alt adversar care ar ataca un stat membru al alianței.
Invazia Rusiei în Ucraina a readus în actualitate pericolul pe care Rusia îl reprezintă pentru securitatea țărilor NATO. Din același motiv, Finlanda și Suedia s-au alăturat recent NATO.
Conform noilor planuri militare, NATO își propune să poată disloca 300.000 de militari în 30 de zile pentru a contracara orice atac, fie pe uscat, pe mare, în aer sau în spațiul cibernetic asupra unui membru NATO. Dar experții se îndoiesc că aliații ar putea mobiliza acest numă de trupe într-un timp atât de scurt.
Prima participare a președintelui Nicușor Dan la un summit NATO
Preşedintele României, Nicuşor Dan, participă pentru prima dată la un summit NATO, marţi şi miercuri, la Haga. Evenimentul reuneşte liderii celor 32 de state membre şi se desfăşoară sub semnul unei posibile reconfigurări majore a angajamentelor de apărare ale ţărilor aliate.
Un comunicat al Administrației Prezidențiale arată că summitul NATO de la Haga, în Țările de Jos, este o ocazie pentru reconfirmarea unității și solidarității aliaților.
„Pentru România, apartenența la NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, a adus cele mai solide garanții de securitate din istorie. La rândul său, România continuă să fie un aliat responsabil și activ în NATO, un furnizor relevant de securitate și stabilitate în regiunea Mării Negre și dincolo de aceasta”, transmite comunicatul Președinției.
La summitul NATO de la Haga, şeful statului român a transmis va susţine o creştere graduală a bugetelor pentru apărare și va vorbi despre importanţa legăturii transatlantice şi a apărării colective, fundamentate pe Articolul 5 din Tratatul de la Washington.
SUA – cel mai mare contributor la NATO
Datorită cheltuielilor mari ale SUA pentru apărare de-a lungul multor ani, forțele armate americane au mai mult personal și arme superioare, dar și posibilități semnificative de transport și logistică.
Alți aliați încep să cheltuiască mai mult. După ani de reduceri, membrii NATO s-au angajat să își majoreze bugetele naționale de apărare în 2014, când Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea a Ucrainei.
După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, aliații NATO au fost de acord să facă din 2% din PIB nivelul minim de cheltuieli. Anul trecut, se aștepta ca 22 de țări să atingă acest obiectiv, față de doar trei în urmă cu un deceniu.
La Haga, se așteaptă ca aliații să aprobe un buget de 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare, la care se adaugă investiții colaterale de încă 1,5% pentru lucruri precum îmbunătățirea drumurilor, podurilor, porturilor și aerodromurilor sau pregătirea societăților pentru a face față conflictelor viitoare.
Fondată în 1949, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost creată de 12 țări pentru a contracara amenințarea reprezentată de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
În acel context, armata SUA a creat o prezență puternică pe continentul european.
Numărul membrilor NATO a crescut la 32 de țări de la semnarea Tratatului de la Washington în urmă cu 75 de ani. Cel mai recent membru al NATO este Suedia, care s-a alăturat anul trecut, îngrijorată de acțiunile agresive ale Rusiei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
