Generalul Gheorghiță Vlad a declarat că România are o poziție solidă în NATO, cu garanții ferme care descurajează orice agresiune directă și că evaluările interne indică un risc redus ca Rusia să inițieze un conflict deschis împotriva unui membru NATO.
„Din analizele noastre este puțin probabil ca Federația Rusă să declanșeze un atac asupra unui stat membru NATO, dar nu este exclus. Și noi, ca militari, nu putem să excludem variantele”, a declarat Gheorghiță Vlad.
Referitor la rezistența în fața unui potențial atac, șeful Armatei a comparat situația României cu cea a Ucrainei, țară care a demonstrat o tenacitate remarcabilă.
România, susține Gheorghiță Vlad, ar putea avea o opoziție similară, bazându-se pe o populație instruită, o economie capabilă să susțină efortul militar și strategii eficiente împotriva manipulării.
„Avem nevoie de o populație pregătită pentru apărare, o industrie națională abilă să sprijine efortul de război și un plan coerent pentru combaterea dezinformării. Dacă avem aceste trei elemente, o națiune poate să reziste, are capacitatea de a respinge un eventual agresor”, a precizat generalul.
Comandantul a mai spus că, în condițiile în care România este membră NATO, Moscova preferă acțiuni mascate, care să evite confruntări directe.
Astfel, amenințarea principală identificată de Gheorghiță Vlad nu este cea convențională, ci una hibridă, bazată pe un război informațional care include dezinformare și influențare psihologică.
Rusia, potrivit șefului Statului Major, exploatează falii subtile între sferele militar, politic și civil pentru a semăna neîncredere și diviziuni. Aceste campanii vizează alegerile democratice, percepția asupra investițiilor în securitate, mai spune Vlad.
„Dezinformarea, fake-news, influențarea populației în ceea ce privește alegerile democratice, percepția asupra valorilor, narativul că mai degrabă se investește în educație, cultură, asistență medicală decât în securitate. Rusia duce un război cognitiv, un război cu mințile cetățenilor noștri. Influențarea psihologică și crearea de comportamente care să servească narativului Federației Ruse. Și nu numai. Nu Rusia a descoperit aceste acțiuni”, a subliniat generalul.
Pentru contracararea acestor tactici, armata promovează informarea din surse verificate, inclusiv prin platforma Inforadar a Ministerului Apărării, care demască falsurile și oferă clarificări.
„Îndemnăm populația de fiecare dată să se informeze din cel puțin două surse. Și dacă sunt surse sigure, este excepțional”, a recomandat el.
Planuri ample de dotare a Armatei
O parte esențială a rezistenței implică modernizarea forțelor armate, spune Gheorghiță Vlad.
Șeful Statului Major a detaliat un plan amplu de achiziții, inclusiv vehicule blindate și platforme multifuncționale, cu un buget total de aproximativ opt miliarde de euro.
Printre priorități se numără înlocuirea armamentului individual al infanteriei pentru a asigura compatibilitatea cu standardele NATO, care să evite incompatibilități precum cele legate de calibrul specific al puștilor actuale.
„Că suntem într-o coaliție, că suntem într-o alianță, trebuie să avem în bună parte acele tipuri de echipamente, aceleași calibre și, în ultimă instanță, soldații pregătiți în aceeași procedură pentru a acționa unitar”, a explicat Vlad, care a precizat că arme noi ar putea ajunge în dotarea Armatei în maxim un an.
De asemenea, spune comandantul militar, programe de înzestrare precum cel pentru mașini de luptă pentru infanterie sunt în stadii avansate de aprobare parlamentară.
Șeful Statului Major mai spune că un element cheie al capacității rezistență al României este regenerarea efectivelor naționale de rezerviști, considerată o prioritate de securitate națională.
Noul serviciu militar voluntar vizează tineri între 18 și 35 de ani, indiferent de gen sau alte criterii, pentru o instruire de bază de patru luni.
Programul ar putea demara de la 1 ianuarie anul viitor, în funcție de buget, cu unități desemnate și metodologii în pregătire.
Generalul Gheorghiță Vlad spune că și-ar dori ca Armata să aibă o capacitate cât mai mare de instruire masivă, ideal de 500.000 de persoane anual, însă acest lucru depinde de alocările bugetare.
În final, generalul a spus că România, în calitate de partener strategic al Republicii Moldova, ar oferi asistență completă în caz de atac, inclusiv pentru cetățenii români de acolo, conform legislației naționale, deși implicarea ar putea atrage NATO.
„România are instrumentele politice, militare și de altă natură astfel încât să sprijine Republica Moldova și populația, cetățenii din Republica Moldova și nu în ultimă instanță, sau mai ales, cetățenii români din Republica Moldova”, a afirmat Gheorghiță Vlad.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
