Invitat la one2one, ministrul Apărării Naționale (MApN), Ionuț Moșteanu, spune că la NATO se discută în prezent despre dislocarea de noi echipamente de apărare în statele de pe Flancul Estic.
Inclusiv în România.
Aliații vor adopta deciziile necesare peste o săptămână, când vor dezvolta programul „Sentinela estică”.
Pe de altă parte, ministrul Apărării justifică decizia liderilor politici români de a nu accepta crearea unui spațiu de restricție aeriană, în vestul Ucrainei, prin faptul că e nevoie de prudență.
În interviul acordat Europei Libere, ministrul Apărării explică și principalele prevederi ale legilor apărării naționale și pregătirii populației pentru apărare, ambele adoptate de Guvern în ședința de joi, 2 octombrie, după trei ani de amânări.
De exemplu, tinerii români se vor putea pregăti militar, voluntar, patru luni pe an în unitățile militare, chiar de anul viitor, spune ministrul Ionuț Moșteanu.
Despre arsenalul militar – compus din arme de luptă și mii de cartușe – confiscat în februarie, de procurori, de la Horațiu Potra, șeful MApN spune la one2one că nu s-a discutat încă în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
„Estimarea mea este că nu putea (n.r. Horațiu Potra) să facă aceste lucruri dacă n-avea o protecție solidă din partea unor instituții ale statului, să bage atâta armament în țară și grămezi de bani”, crede ministrul Apărării Naționale.
Cele mai importante declarații
- Despre întâlnirea cu emisarul american pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg și parteneriatul strategic cu SUA: „Generalul Keith Kellogg este optimist că Ucraina va câștiga […] Așteptăm Strategia Națională de Apărare a Statelor Unite, care va fi prezentată în curând. Vom vedea dacă își mențin prezența și postura pe Flancul de Est, în Europa […] România este importantă pentru Statele Unite. La Mihail Kogălniceanu sunt în jur de două mii și ceva de militari americani.”
- Despre deciziile aliaților de pe 8 octombrie privind apărarea estului NATO: „Sunt două componente – cea de avertizare timpurie, și componenta cinetică, anume cu ce le dai jos, și apărarea antiaeriană. Sunt discuții. Noi ne dorim să beneficiem de ambele categorii, să întărim prezența acestor echipamente în România.”
- Despre refuzul României să participe la creearea unui spațiu „no fly zone” în vestul Ucrainei: „E o linie foarte fină de unde devii țară beligerantă într-un război în care două două țări se luptă […] E important să călcăm atent. Susțin poziția președintelui Nicușor Dan. Asta este poziția și a noastră și a aliaților în momentul ăsta.”
- Despre pregătirea populației pentru apărare: „Armata Română, în momentul ăsta, ar putea să pregătească aproximativ 10.000 de militari voluntari în termen pe an. O să începem cu număr mai mic în 2026 și apoi, după ce ajustăm primele cicluri, vom crește din 2027 acest buget”.
- Despre schimbarea legislaței pentru grăbirea investițiilor militare: „Probabil vom da ordonanță de urgență. Se scurtează niște termene, se prioritizează la avizare tot ce înseamnă investiții în apărare […] Dacă nu vor fi date în timp util (n.r. avizele), vor fi considerate aprobări automat, tacit.”
România așteaptă de la NATO arme pentru a se apăra de dronele rusești
Ministrul Ionuț Moșteanu spune că România și alte aliate din regiune vor beneficia, în curând, de echipamente militare suplimentare din partea unor state NATO, prin programul Sentinela estică a Alianței.
„Va fi o contribuție suplimentară pe Flancul de Est. Avem nevoie de echipamente pe tot flancul, de echipamente de avertizare timpurie împotriva dronelor și de angajare împotriva dronei.”
Liderii militari din NATO se vor întâlni pe 8 octombrie, într-o reuniune specială, nepublică, la care aliații vor pune la dispoziția SACEUR – Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, adică cea mai înaltă funcție militară din NATO – noi forțe și echipamente pe care acesta să le disloce în funcție de nevoi și intensitate.
Programul de întărire a apărării României, Bulgariei, a statelor baltice și a Poloniei a fost inițiat de NATO după ce în luna septembrie avioane și drone rusești au intrat ilegal în spațiile aeriene din Flancul Estic.
Liderii Uniunii Europene, inclusiv președintele Nicușor Dan, au discutat joi, la Copenhaga, în Danemarca, despre dezvoltarea sistemelor anti-drone și utilizarea activelor rusești înghețate în valoare de 140 de miliarde de euro pentru a finanța un împrumut major către Ucraina.
„Trebuie să ne consolidăm producţia de drone şi capacităţile anti-drone, iar acest lucru include crearea unei reţele europene de măsuri anti-drone care să poată proteja şi, desigur, neutraliza intruziunile din exterior”, a spus prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen.
Ministrul Apărării Naționale s-a întâlnit luni, 30 septembrie, la Varșovia, cu emisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, și a discutat cu aceste despre apărarea în regiune.
Cei doi au discutat și despre parteneriatul strategic dintre România și SUA, spune ministrul Ionuț Moșteanu.
„Cele mai importante echipamente din înzestrarea Armate Române sunt americane și ăsta este un lucru foarte important. Avem aici o prezență solidă americană […] România este foarte importantă pentru Statele Unite”, completează ministrul.
Recent, România a decis să permită Armatei SUA să folosească baze aeriene din România pentru misiuni suplimentare.
Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a declarat, pe 25 septembrie, într-un interviu acordat Europei Libere, că „în acest moment, România a aprobat o creștere a prezenței Statelor Unite ale Americii în bazele militare de pe teritoriul României pentru ceea ce dumnealor au considerat că le este necesar pentru a putea să asigure, practic, combustibilul necesar în spațiul aerian.
Ne referim la capacitatea lor de a putea răspunde la situația volatilă din Orientul Mijlociu și utilizarea bazelor noastre militare”.
Cum vrea armata să pregătească românii pentru apărare
Odată cu adoptarea de către Guvern a proiectelor de legi privind apărarea națională și pregătirea populației pentru apărarea, România avansează în procesul înoinre a legislației în domeniu.
Proiectele merg acum la Parlament pentru dezbatere și vot, iar ministrul Apărării Naționale spune că, până la finalul acestui an, legile vor intra în vigoare.
Proiectul legii pregătirii populației pentru apărare prevede că tinerii de până la 35 de ani se pot pregăti voluntar, în unitățile MApN, patru luni pe an.
După pregătire, ei vor fi plătiți de MApN cu trei salarii medii brute, adică aproximativ 28.000 de lei pe an.
Tinerii vor intra în rezerva operaţională a Armatei.
Ionuț Moșteanu spune la one2one că Armata se va baza, în caz de nevoie, în primul rând pe militarii profesioniști.
„Noi vrem acum, prin această lege, să întinerim această rezervă voluntară, pentru că acum sunt în vârstă medie 47, 48 de ani”, a spus ministrul.
El a explicat că MApN și-a propus să instruiască în fiecare an câte 10.000 de tineri, excepție făcând 2026, când vor fi pregătiți mai puțini voluntari.
În timpul pregătirii militare, tinerii români vor primi echipament, cazare și hrană de la Armată și nu vor merge la locurile de muncă ocupate anterior detașării în unități.
Militarii nu vor primi nici în 2025 arme și bocanci noi
Cea mai mare achiziție din acest an pentru care MApN a cerut aprobarea Parlamentului, pe 30 septembrie, este cea de noi tancuri.
Este vorba despre noi etape de înzestrare cu tancuri a unităților militare, după ce, în noiembrie 2023, Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 54 de tancuri de luptă M1A2 Abrams către România pentru aproximativ 2,53 miliarde de dolari.
Primele tancuri contractate acum doi ani vor ajunge în România în 2027, cel mai devreme.
MApN cere Parlamentului aprobarea completării batalionului de tancuri cu noi utilaje similare - Abrams M1A2 SEPv3, mitraliere, muniții, piese de schimb, echipamente de simulare și testare, servicii suport şi asistenţă tehnică, transport, servicii de instruire.
În etapa a doua a programului, care în total are o valoare de peste 7 miliarde de euro, MApN urmărește achiziţia a 216 tancuri şi 76 de derivate pentru dotarea structurilor de tancuri şi de infanterie din cadrul Forţelor Terestre, precum şi achiziţia de suport logistic şi echipamente specifice de instruire şi antrenament.
Ministrul Ionuț Moșteanu spune, în interviul acordat Europei Libere, că tancurile din această ultimă etapă vor fi construite în România însă nu se știe unde și nici de către cine.
„Noi vrem să avem industria aici și condiția de localizare va fi condiție în procedura de licitație restrânsă care se va derula conform legii, probabil după aprobarea Parlamentului. Va mai dura aproximativ un an și ceva, doi până se va închide această procedură”, a precizat Moșteanu.
În acest context, Moșteanu a adăugat că Guvernul pregătește o ordonanță de urgență pentru urgentarea investițiilor militare în România.
Întrebat despre stadiul ridicării fabricii de pulberi militare de la Victoria, județul Brașov, una dintre cele mai importante investiții necesare Armatei, ministrul Apărării a declarat că cei doi parteneri – compania germană Rheinmetall și compania de stat românească Pirochim, sunt aproape de începerea construcției.
„Cred că mai au una sau două semnături”, a completat Moșteanu.
Fabrica de pulberi va fi construită de compania Ministerului Economiei – Pirochim, din bani de la Comisia Europeană și de la bugetul național.
Referitor la achiziția de arme pentru militari, un contract în valoare de 400 de milioane de euro, ministrul Apărării spune că investiția va fi inclusă pe lista de proiecte finanțabile de Comisia Europeană prin programul SAFE.
„Dacă nu ne înțelegem prin SAFE cu niciunul din producătorii de arme, apoi, dăm drumul la licitația restrânsă, dar la o licitație în care condiția de localizare pentru producție (n.r. în România) este condiția numărul unu”, spune ministrul.
Lista de achiziții prin SAFE va fi definitivată la finalul lunii noiembrie.
România va primi prin acest program pentru apărare și infrastructură militară și civilă de la Uniunea Europeană împrumuturi avantajoase în valoare de peste 16 miliarde de euro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
