Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE) este un instrument financiar al Uniunii Europene creat în mai 20225 în sprijinul statelor membre care doresc să investească în producția industriei de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare.
Prin SAFE, UE va furniza până la 150 miliarde de euro care vor fi acordate statelor membre interesate la cerere și pe baza planurilor naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, la prețuri competitive, care vor fi rambursate de statele membre beneficiare.
Pentru a asigura economii de scară și interoperabilitatea și pentru a reduce posibila fragmentare, statele membre beneficiare vor trebui să facă achiziții publice comune care implică cel puțin două țări participante pentru a fi eligibile pentru împrumuturi.
Ca răspuns la situația geopolitică actuală și la nevoia urgentă de investiții masive în echipamente de apărare, SAFE va permite, de asemenea, achiziții care implică un singur stat membru pentru o perioadă limitată de timp.
Bolojan a precizat marți că România va urmări trei direcţii de finanţare: una pe componenta de apărare cu accent pe dezvoltarea industriei naţionale de apărare, alta pe componenta de infrastructură mare pe coridoare de mobilitate de tip autostrăzi şi ultima pe componenta de conectare logistică, care ţine de Portul Constanţa sau de infrastructură de tip civil şi militar.
„Pachetul României va conţine atât proiectele care ţin strict de zona de apărare, care sunt propuse de Ministerul Apărării şi urmează să fie definitivate, foarte probabil până în toamnă, în baza discuţiilor cu Comisia Europeană, dar, de asemenea, propunem şi proiecte de infrastructură militară civilă, deci cu o funcţionare mixtă, cum sunt coridoarele de transport importante şi, având în vedere volumul mare de lucrări pe zona de autostrăzi, de drumuri expres, cel puţin două proiecte care ţin de zona de autostrăzi urmează să fie propuse în acest pachet şi, funcţie de anvelopa şi de analiza proiectelor care vor reveni României”, a spus premierul Bolojan.
În baza evaluării cererii de proiecte, Comisia va stabili un mecanism prin care cele 150 de miliarde care sunt contractate de Uniunea Europeană vor fi alocate pe ţări.
„Din datele pe care le avem, sunt cel puţin 20 de ţări în Europa care şi-au exprimat intenţia de a-şi finanţa cheltuielile pe apărare din această componentă, iar România este una dintre ele”, a precizat premierul.
Cât privește împrumuturile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru investiții, Guvernul își propune să acceseze „cea mai mare sumă posibilă în condiţiile în care finalizăm proiectele”, a mai spus Bolojan.
Specificul PNRR faţă de celelalte fonduri europene este că aceste proiecte nu pot fi trecute pe alte programe de finanţare iar condiția pentru primirea banilor este finalizarea lor completă, altfel statul membru trebuie să returneze și banii primiți și penalități la aceste sume.
„Dacă le-ai terminat este foarte bine, ţi-ai luat banii. Dacă nu le-ai terminat, nu doar că trebuie să dai banii înapoi integral, dar e nevoie şi de plata unor penalităţi şi atunci în aceste liste de proiecte care sunt pe componenta împrumut vor fi cuprinse proiectele care au o anumită maturitate şi pentru care există garanţia că se finalizează până în toamna anului viitor”, a explicat Bolojan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
