Într-un interviu acordat Europei Libere după discuția cu secretarul de stat Marco Rubio, ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a declarat că i-a prezentat omologului american „planurile noastre, în România, de a înăspri pedepsele pentru cei care eludează aceste sancțiuni”.
O referire directă la sancțiunile economice occidentale impuse Rusiei ca urmare a invadării Ucrainei, în 2022.
Șefa diplomației române a completat că i-a explicat secretarului de stat al SUA și „disponibilitatea noastră de a susține, în primul rând politic, cerința președintelui Donald Trump ca țările membre ale Uniunii Europene să renunțe la banii pe care îi transferă practic Federației Ruse odată ce achiziționează surse de energie de acolo, versus celelalte alternative care n-ar finanța indirect războiul din Ucraina”.
Pe 2 octombrie, după aproape trei ani de amânări și 18 pachete de sancțiuni impuse Rusiei de Uniunea Europeană Rusiei, guvernul de la București a actualizat legislația privind eludarea pedepselor impuse inclusiv celor care susțin războiul împotriva țării vecine.
Principale prevederi arată că încălcarea sancțiunilor Uniunii Europene devine infracțiune și poate fi sancționată cu până la cinci ani de închisoare.
Ordonanța adoptată săptămâna trecută de Guvernul României modifică un act similar în vigoare din 2008, așadar de dinainte ca Rusia să anexeze ilegal peninsula ucraineană Crimeea, în 2014, și să înceapă invazia țării vecine.
Proiectul de lege adoptat în 2025 de Guvern a fost trimis Parlamentului, însă el poate fi aplicat deja.
Potrivit unei anchete publicate recent, de site-ul de investigații Context.ro, administrația română nu ar aplica corect și la timp sancțiunile impuse de Bruxelles. „În timp ce Preşedinta Comisiei Europene laudă eficiența sancțiunilor împotriva Rusiei, oligarhii lui Putin fac bani nestingheriți în România”, titrează publicația.
Oana Țoiu a declarat, la momentul adoptării ordonanței, că „dacă până în acest moment, tentativele sau acțiunile de eludare a sancțiunilor erau prevăzute mai degrabă ca un act de neglijență, din acest moment devin fapte grave, cu pedeapsă de închisoare de la unu la cinci ani”.
„În cazuri agravante se poate ajunge până la pedepse de până la 12 ani. Competența este transferată la DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, n.red.)”, a explicat ministra de Externe.
Ea a adăugat că legea penală română se va aplica cetățenilor și firmelor care încalcă sancțiunile Uniunii Europene inclusiv în afara României, indiferent dacă presupusa infracțiune este sau nu pedepsită de legea din țara respectivă.
Ordonanța de urgență prevede și încurajarea celor care sesizează autoritățile cu informații despre eludarea sancțiunilor.
Proiectul de lege se referă inclusiv la comerțul cu bunuri restricționate -produse militare sau tehnologii cu dublă utilizare.
România invită SUA să se implice în proiectul SAFE al UE
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a mai spus pentru Europa Liberă că a discutat cu secretarul de stat american Marco Rubio și despre programul Uniunii Europene de dezvoltare a producției militare – SAFE.
Motivul?
Regulile programului SAFE permit ca statele Uniunii să se poată asocia cu țări aliate și/sau partenere pentru noi fabrici de muniții, arme și alte capabilități de apărare.
România vrea să se asocieze cu firme din Ucraina pentru producția de drone și cu mari companii americane pentru alte tipuri de arme.
„Am discutat într-adevăr cu Statele Unite ale Americii, pe de o parte, de intenția dumnealor de a participa la programul SAFE direct ca ofertant și aici este o discuție între Statele Unite Americii și Uniunea Europeană, dar și de oportunitățile comune de investiții și de a dezvolta împreună o ofertă care să țină cont de constrângerile actuale”, a explicat Țoiu pentru Europa Liberă.
Listele finale cu proiectele pentru care România și alte țări membre ale Uniunii cer bani prin SAFE de la Comisia Europeană vor fi depuse la Bruxelles pe 29 noiembrie cel târziu.
România poate primi până la 11 miliarde de euro pentru proiecte de apărare și peste 5 miliarde de euro pentru infrastructură de transport.
România roagă insistent Washingtonul să nu-și retragă trupele
România are pe teritoriul național peste 2.000 de militari americani.
Majoritatea militarilor sunt staționați în bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu (unde se află scurtul antirachetă construit de SUA, acum al NATO) și Câmpia Turzii ca urmare a unor acorduri bilaterale între cele două țări.
Numărul a fluctuat masiv în ultimul an.
Pe 8 aprilie, Ministerul Apărării Naționale a explicat în detaliu în ce constă prezența militară americană în România de la acel moment – 1.700 de soldați ai SUA.
În anii anteriori, numărul a fost mai mare.
În interviu acordat joi seara Europei Libere, ministra Oana Țoiu a declarat că „deja este sporită prezența Americii în bazele noastre militare prin decizia care a fost luată și comunicată Parlamentului de a permite o prezență sporită, inclusiv cu elemente tehnice, de exemplu, pentru asigurarea combustibilului în zbor pentru zborurile care sunt mai lungi”.
În ceea ce privește numărul de militari americani din Europa de către Pentagon, Oana Țoiu mai spune pentru Europa Liberă că „revizuirea posturii și în special felul în care Statele Unite ale Americii se uită la obiectivele pe care le au în Indopacific și felul în care își vor revizui potențial postura din Europa, urmează să fie comunicate”.
„Deciziile în ce documentele pe care aceștia le vor face cel mai probabil publice și vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an.”
Întrebată dacă România a făcut o ofertă SUA de a găzdui avioane americane de luptă americane în perspectiva unei eventuale garanții internaționale pentru securizarea Ucrainei, Oana Țoiu a declarat:
„România are această disponibilitate, comunicată și în format NATO, de a acționa atât ca hub logistic, cât și ca una dintre bazele importante pentru poliția aeriană. Există o decizie comună la nivel NATO de a întări apărarea pe flancul estic, în inițiativa Eastern Sentry, contribuția fiecărei țări la asta urmează de asemenea să fie finalizată”.
Liderii militari din NATO s-au reunit miercuri, 8 octombrie, pentru a analiza noi măsuri de securizare militară suplimentară în țările aliate NATO de pe flancul estic.
Surse NATO au explicat pentru Europa Liberă că experții vor stabili cum pot fi prevenite noi incursiuni ilegale cu drone și avioane în statele aliate.
Expertă: România trebuie să demonstreze că își consolidează apărarea și devine furnizor de securitate
Iulia Joja predă cursuri de Securitate Europeană la Georgetown University și este directoarea programului pentru Marea Neagră al Middle East Institute de la Washington.
Ea spune pentru Europa Liberă că vizita ministrului român de Externe la Washington „este o realizare importantă”, care vine rapid în programul noului deținător al portofoliului.
Oana Țoiu, spune experta, și-a asumat la începutul mandatului său, în iunie, responsabilitatea de a pregăti vizita președintelui Nicușor Dan în SUA, acesta fiind „un obiectiv ambițios, având în vedere problemele politice create de anularea alegerilor”.
„Acum, lucrul care va ajuta cel mai mai mult în atingerea acestui scop este o analiză cuprinzătoare a anulării alegerilor, a interferenței Rusiei și, nu în ultimul rând, a arată care sunt actorii români responsabili pentru această greșeală”, spune Iulia Joja.
„Știm deja că în alte țări, inclusiv vecine, ingerința Rusiei a fost mult mai amplă, dar autoritățile au combătut-o eficient, fără a afeca procesul democratic. Analiza lipsește până acum sau întârzie inacceptabil de mult. Dar asta nu ține de ministrul de Externe”, adaugă ea.
Iulia Joja mai spune că noul ministru de Externe are „un scop dificil de a reasigura aliatul cel mai important al României și a menține parteneriatul strategic – ideal ar fi dezvoltarea acestuia – într-un context transatlantic dificil, în care partea americană, pe bună dreptate, solicită că europenii să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate”.
„România trebuie să demonstreze că își consolidează apărarea și devine furnizor de securitate. Doamna Țoiu trebuie să transmită acest mesaj în mod convingător și până acum pare să reușească”, spune experta.
Nicușor Dan merge la Washington la începutul anului următor
Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a mers la Washington, la invitația secretarului de stat Marco Rubio, într-o vizită oficială care a fost pregătită în ultimele trei luni.
A fost o discuție esențială pentru România înainte ca Administrația de la Washington și Pentagonul să decidă, în această toamnă, dacă reduc sau nu numărul militarilor americani în Europa, inclusiv în România.
În bazele aeriene românești de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța), Deveselu (județul Olt) și Câmpia Turzii (județul Cluj) se află peste 2.000 de militari americani în această perioadă, conform declarațiilor recente ale ministrului Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, la Interviurile one2one.
De asemenea, întrevederea miniștrilor de Externe a fost inclusiv una de pregătire a întâlnirii dintre președintele României și cel al SUA, de la Casa Albă.
Imediat după alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, la finalul lunii mai, liderul SUA, Donald Trump, l-a sunat pe șeful statului român pentru al invita la Casa Albă.
Vizita va avea loc, potrivit Oanei Țoiu, la începutul lui 2026.
Cele mai recente dialoguri bilaterale între liderii României și ai SUA
- 28 mai 2025 - convorbire telefonică a președintelui României, Nicușor Dan, proaspăt ales cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump;
- 7-9 mai 2024 – Vizita în SUA a președintelui României, Klaus Iohannis; întrevedere la Casa Albă cu președintele american, Joe Biden;
- 3-6 decembrie 2023 – vizita în SUA a prim-ministrului României, Marcel Ciolacu; întrevederi cu secretarul de stat, Antony Blinken, cu secretarul apărării, Lloyd Austin, cu secretarul pentru energie, Jennifer Granholm;
- 8 martie 2022 – vizita în România a vicepreședintelui SUA, Kamala Harris, discuții oficiale cu președintele României, Klaus Iohannis;
- 25 aprilie 2021 - convorbire telefonică a președintelui României cu președintele Statelor Unite ale Americii.
Întrevederea bilaterală de joi între șefii celor două diplomații a avut loc la un an și patru luni de la ultimul dialog în același format.
Pe 21 iunie 2024, în timpul Administrației Joe Biden, ministra de Externe a României, Luminița Odobescu, a fost primită la Washington de secretarul de stat american, Antony Blinken.
Și atunci, ca și acum, pe agendă au fost subiecte privind apărarea, schimburi comerciale, securitate energetică, justiție și afaceri interne, accederea României în programulVisa Waiver.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
