Simina Tănăsescu și Csaba Astzalos ar urma să se alăture celorlalți patru judecători de la Curtea Constituțională care sunt deja beneficiari de pensie de serviciu și care cumulează pensia cu salariul. Informația a fost publicată inițial de Newsweek.
Judecătorul Csaba Asztalos a confirmat-o pentru Europa Liberă, însă a refuzat să ofere orice fel de comentariu suplimentar. Simina Tănăsescu nu a răspuns apelurilor și mesajelor trimise de jurnaliștii Europa Liberă în cursul zilei de luni.
După ce cererile de pensionare le vor fi aprobate – de altfel o chestiune procedurală – raportul dintre judecătorii beneficiari de pensie „specială” și cei care nu sunt pensionari va fi de 6 la 3.
Singurii care nu au o astfel de indemnizație sunt Mihai Busuioc – propunerea controversată făcută recent de PSD pentru Curte, Dacian Cosmin Dragoș – propunerea președintelui Nicușor Dan, și Iuliana Scântei, judecător constituțional propus de fostul președinte Klaus Iohannis.
Din completul celor nouă judecători de la CCR mai fac parte Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină și Bogdan Licu – toți beneficiari de pensii de serviciu.
Potrivit declarațiilor de avere pentru anul 2024, aceștia au avut următoarele pensii de serviciu:
- Gheorghe Stan: 287.572 de lei;
- Bogdan Licu: 383.000 de lei;
- Cristian Deliorga: 825.967 de lei (cu tot cu sume restante);
- Mihaela Ciochină: 417.000 de lei.
Salariu unui judecător de la CCR – care s-a cumulat cu pensia – a fost, în medie, de 37.000 de lei pe lună, adică în jur de 7.500 de euro.
Disputele privind pensiile de serviciu
Curtea Constituțională va analiza în perioada următoare unul dintre cele mai importante proiecte de lege promise de coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR.
E vorba de pensiile de serviciu ale magistraților, despre care premierul Ilie Bolojan a spus în mai multe rânduri că sunt nejustificat de mari și că se acordă mult prea repede – chiar și pentru judecători sau procurori care nu au împlinit încă 50 de ani.
Dacă CCR va decide pe 24 septembrie că acesta respectă Constituția, atunci va mai fi nevoie doar de semnătura președintelui Nicușor Dan pentru ca legea să intre în vigoare.
Executivul și-a angajat răspunderea, săptămâna trecută, pentru proiectul care ar limita pensia de serviciu a unui magistrat la maximum 70% din ultimul salariu net (față de 80% din brut, cât e în prezent) și ar crește vârsta de pensionare până la 65 de ani – însă nu din prezent, ci, etapizat, în următorii zece ani.
„Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaţionale sau Constituţiei”, a declarat Bolojan, în Parlament, după ce Executivul pe care îl conduce și-a angajat răspunderea pentru proiectul privind pensiile magistraților.
Înalta Curte de Casație și Justiție a României (ÎCCJ), condusă de judecătoarea Lia Savonea, a sesizat deja Curtea Constituțională cu privire la acest proiect.
ÎCCJ – care este cea mai importanță instanță judiciară din țară – susține că opt articole din actul normativ sunt neconstituționale și spune că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.
Înalta Curte mai susține că executivul a adoptat legea fără avizul CSM, încălcând prevederile legale privind asumarea răspunderii.
Premierul Ilie Bolojan a răspuns deja la această acuzație formulată chiar de Consiliul Superior al Magistraturii. Într-un interviu acordat Digi24, premierul a declarat că a trimis proiectul la CSM pentru avizare înainte de a-l pune în consultare publică.
„Noi am pus în consultare un proiect, l-am trimis pentru avizare la CSM în forma în care l-am pus în dezbatere. Orice modificare putea fi făcută dacă atunci când am depus proiectul la Parlament ne-ar fi venit vreun amendament în care să se prevadă această propunere.”
Aproape toate instanțele și parchetele din țară au anunțat de la finele lunii august măsuri de protest împotriva noii legi. În toată justiția, practic, în prezent se cercetează sau judecă doar dosarele urgente.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
