„Eu am crezut că va fi domnul Cazanciuc, asta a fost convingerea”, spune senatorul PNL Daniel Fenechiu despre Mihai Busuioc, propunerea făcută de PSD, din partea Senatului, pentru a fi numit judecător la Curtea Constituțională.
Senatorul liberal este unul dintre membrii Comisiei Juridice, comisie care a dat aviz favorabil – la fel și în cazul celorlalte trei propuneri – numirii lui Busuioc la CCR. De ce?
Mihai Busuioc a venit cu adeverințe care ar atesta că are experiența necesară prevăzută de Constituție: 18 ani de activitate în domeniul juridic.
În plus, el se prezintă de ani de zile ca jurist în CV-ul său publicat pe site-ul Curții de Conturi, instituție la conducerea căreia a ajuns în 2017.
Ioan Chelaru, președintele Uniunii Naționale a Juriștilor din România, spune pentru Europa Liberă că Mihai Busuioc nu este înscris ca membru.
Mai mult, Busuioc va avea șansa ca printre primele decizii pe care le va lua să fie cea dacă are experiența necesară de a fi judecător la CCR.
Asta deoarece numirea sa la Curtea Constituțională fost contestată joi chiar la instituția din care Busuioc urmează să facă parte. Motivele: nu are nici pregătirea juridică și nici vechimea necesară.
Alte două mutări PSD în funcție cheie
Plecarea lui Mihai Busuioc de la șefia Curții de Conturi, după opt ani, înseamnă că funcția devine vacantă, dar înlocuitorul ar fi fost deja găsit: Paul Stănescu, secretarul general al PSD.
O plecare care, la rândul său, generează o mutare de funcție pentru Marian Neacșu, fost secretar general al Guvernului și, de săptămâna trecută, vicepremier fără portofoliu în guvernul Bolojan.
Sunt mișcări deocamdată anunțate „pe surse” și care explică și jocurile din interiorul partidului: Stănescu va trebui să plece din PSD pentru a putea deveni președintele Curții de Conturi.
Fiecare dintre cei trei are câte cel puțin o controversă în spate: Mihai Busuioc – lipsa de experință necesară pentru numirea la CCR; Paul Stănescu – un „baron” PSD de Olt în jurul căruia au loc multe anchete; Marian Neacșu – o condamnare penală pentru conflict de interese.
Analistul politic Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai, spune că numirile lui Neacșu și Stănescu sunt însă ușor diferite de cea a lui Busuioc.
„Numirile domnilor Neacșu și Stănescu sunt cumva legate de chintesența Partidului Social Democrat. Amândoi sunt foarte importanți pentru acest partid, reprezintă o parte a coloanei vertebrale administrative a partidului. În felul acesta sunt cumva personaje indispensabile în așezarea sistemică a acestuia”, explică politologul.
Sergiu Mișcoiu menționează că, eventual, cazul lui Marian Neacșu „ar trebui să intre într-o discuție mai largă privind moralitatea vieții publice”, dar că el este „cumva ferit” de criticile privind prezența într-un guvern văzut ca unul al reformei.
„Domnul Neacșu a reușit performanța de a deveni din cel care era atacat pentru trecutul său un personaj care este lăudat la modul probabil destul de sincer de colegii săi de guvern de la alte partide.”
„Este considerat un nod de rețea a întregului guvern” din funcția de secretar general. Politologul continuă: „Se pare că guvernul Ciolacu a ținut de domnul Neacșu în mare măsură, fiindcă domnul Ciolacu era în campanii electorale, iar domnul Neacșu asigura totul și se pare că o făcea într-o manieră riguros administrativă”.
În ceea ce-l privește pe Paul Stănescu, analistul politic afirmă că, într-o bună parte din țară, el se confundă cu PSD.
„Poate că nu este sacrificabil, cel puțin în această fază. Rolul domnului Hrebenciuc (șef al Secretariatului General al Guvernului în perioada 1992-1996 și fost lider important al PSD - n.r.) a fost practic preluat de domnul Stănescu în interiorul partidului”, spune Sergiu Mișcoiu.
Pe de altă parte, această redistribuire de funcții are cel puțin un critic în PSD.
Constantin Toma, președintele PSD Buzău, a spus că partidul din care face parte nu a învățat nimic din rezultatele alegerilor recente și că, în locul unei numiri politice, ar fi fost nevoie de un profesionist apolitic.
„Inclusiv această foarte posibilă promovare a lui Paul Stănescu la Curtea de Conturi este greșită”, a spus Toma la Digi24, adăugând că ar fi fost nevoie la șefia acestei instituții de un profesionist apolitic.
Cu toate acestea „nu puteai să-l trimiți acasă pe Paul Stănescu”.
„Ori îl dai afară, ori îl avansezi. S-a optat pentru a doua variantă, iar Curtea de Conturi este o poziție care vine și cu o remunerație consistentă. Acolo sunt multe sinecuri. Nu vreau să spun mai mult, că tocmai a plecat Curtea de Conturi de la mine, au făcut controlul pe anul trecut”, a afirmat liderul PSD Buzău.
Politolog: PSD a dorit să testeze partenerii de coaliție
Cea mai mare controversă din prezent rămâne cea din jurul lui Mihai Busuioc la CCR, consideră politologul Mișcoiu.
„Un comentariu, să spunem general, ar pune în lumină lipsa de competență a domnului Busuioc în domeniul Justiției și faptul că domnia sa a fost implicat în susținerea guvernului Dragnea din interior, inclusiv a Ordonanței 13.”
„Dar ceea ce îmi pare mie interesant este că Partidul Social Democrat a dorit să testeze reziliența partenerilor de coaliție exact printr-o numire de acest tip”, subliniază Sergiu Mișcoiu.
„Nu este fără această intenție numirea. Din contră, cred că a fost împins înainte tocmai pentru a se vedea în ce măsură, practic, celelalte partide îl susțin pe domnul Busuioc”, completează el. „Ba, mai mult, ajung să-și apere public strategia de a-l vota pe domnul Busuioc.”
O majoritate de 79 dintre cei 134 senatori au votat pentru ca Mihai Busuioc să fie judecător CCR. Votul a fost secret, însă poate fi matematic explicat: PSD are 38 de senatori, PNL – 22, USR – 19, UDMR – 10.
Prin acest vot, Senatul României îl numește pe Busuioc în functia de judecător la Curtea Constituțională, pentru un mandat de nouă ani, începând cu data de 13 iulie 2025, când încetează mandatul judecătoarei Livia Stanciu.
„Ceea ce evident că determină în primul rând în cazul președintelui Nicușor Dan și al premierului Bolojan o coborâre de la nivelul de standarde morale și de probitate profesională în zona exact în care PSD-ul dorește să-i aducă: în zona aceasta a deal-urilor de coaliție și pierderea aurei de moralist al politicii de către domnul Nicușor Dan”, mai spune profesorul de științe politice.
„Prin obligația generată de presă de a comenta aceste numiri și de a explica strategia care l-a determinat să fie acceptat domnul Busuioc, îl face pe domnul Nicușor Dan să piardă acest capital, care până la urmă a fost capitalul său principal în campania electorală.”
„Exact asta își dorea Partidul Social Democrat, să-i aducă pe toți la un numitor comun, care este numitorul comun al înțelegerilor de coaliție pe sub masă”, mai spune Sergiu Mișcoiu.
Curtea Constituțională a României
Curtea Constituțională a României (CCR) este autoritatea supremă de jurisdicție constituțională și are rolul de a asigura respectarea legii fundamentale din România.
Prin deciziile sale, CCR contribuie la stabilirea precedentelor legale și la clarificarea interpretării legislației.
Conform articolului 146 din Constituție, CCR are următoarele atribuții principale:
- Verificarea constituționalității legilor înainte de promulgare, la sesizarea diverselor autorități (Președinte, Guvern, Parlament etc.).
- Deciziile privind constituționalitatea tratatelor internaționale.
- Soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în instanțe.
- Confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Președintele României și organizarea referendumurilor.
Curtea Constituțională este formată din nouă membri, numiți pentru un mandat de 9 ani, fără posibilitatea de reînnoire. Componența se înnoiește la fiecare trei ani, când o treime dintre judecători sunt înlocuiți.
Acestia sunt desemnați astfel:
- trei membri de către președintele României.
- trei membri de către Senat.
- trei membri de către Camera Deputaților.
CCR a fost înființată în 1992 și are sediul în Palatul Parlamentului din București.
Nicușor Dan: Nu tot timpul deciziile sunt la o singură persoană
Președintele Nicușor Dan a vorbit miercuri, când era la Haga, la summitul NATO, despre numirea lui Mihai Busuioc la CCR.
„Există un echilibru de putere între președinte, Parlament și Guvern, care este cumva o creație a Parlamentului, și, prin atributele pe care le am ca președinte, încerc să optimizez fiecare din aceste lucruri, care preocupă societatea”, a spus Nicușor Dan.
„Optimizare înseamnă că, pe anumite decizii care sunt comune, decizia nu e exclusiv la tine și atunci trebuie să prioritizezi. O prioritate a fost o majoritate solidă care să dea stabilitate financiară și încredere României.”
„Românii pot să înțeleagă că au ales un președinte pentru cinci ani, 60 de luni, din care prima lună și-a folosit-o pentru deficit și Guvern”, a răspuns președintele, întrebat ce să înțeleagă românii din această „optimizare”.
Întrebat dacă compromisul a însemnat formarea unui guvern susținut de PSD și o numirea precum cea a lui Busuioc la CCR, Nicușor Dan a afirmat că „sunt multe nuanțe ale acestui cuvânt”.
„Așa cum am spus, există un echilibru de putere, există niște atribuții și există o negociere între președinte și partide pe a aranja aceste atribuții. Și nu tot timpul, ăsta e farmecul democrației, nu tot timpul deciziile sunt la o singură persoană.”
„Este un ecosistem în care președintele are anumite atribuții pe care și le poate manifesta în timp și poate să ducă, să influențeze direcția pe care acest ecosistem o ia și vă asigur că parte importantă din energia mea va fi acolo.”
„Este un ecosistem, cu niște legi, cu niște relații interpersonale care s-au creat, să schimbi direcția în care el merge nu e ceva ce un președinte poate să facă în câteva zile”, a mai spus Nicușor Dan.
Busuioc, contestat la CCR din cauza CV-ului său
Grupul parlamentar de la Senat al partidului extremist SOS a depus joi, la Senat și la Curtea Constituțională, o contestație împotriva numirii de către Senat a lui Mihai Busuioc ca judecător la CCR.
Potrivit contestației înregistrate deja la CCR, Mihai Busuioc „nu îndeplineşte condițiile pentru numirea sa în funcția de judecător al Curții Constituționale, nefiind întrunite două dintre cele trei condiții, respectiv cea privind pregătirea juridică superioară, și cea privind vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”.
Termenul stabilit de CCR pentru a judeca această sesizare este 1 iulie.
Senatorul liberal Daniel Fenechiu, unul dintre membrii Comisiei Juridice a Senatului, spune că „întotdeauna evaluarea în zona expertizei juridice este o evaluare subiectivă, care depinde de criteriile pe care le utilizezi”.
De altfel, spune senatorul, Comisia Juridică a Senatului a dat aviz pozitiv pentru toate cele patru propuneri: Mihai Busuioc (PSD), Rodica Cușnic (SOS România), Cristian Niculescu-Țâgârlaș (membru PNL care a candidat fără susținerea partidului) și Adina Petrescu (AUR). Doar Busuoic a obținut voturile necesare în plenul Senatului.
„Pentru că toți aveau 18 ani vechime în specializarea juridică.”
Cum a dovedit Mihai Busuioc că are „21-22 de ani” vechime?
„Domnul Busuioc a prezentat adeverințe din care rezulta că a avut 21-22 de ani de vechime în specialitatea juridică, toate adeverințele atestând faptul că a lucrat în zonă asimilabilă experienței juridice”, spune Daniel Fenechiu pentru Europa Liberă.
Conform articolului 143 din Constituție, judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă „pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.
Busuioc nu a fost însă nici judecător, nici procuror, nici avocat, nici profesor în domeniu timp de cel puțin 18 ani.
În CV-ul său, el se prezintă ca jurist. Busuioc nu este însă membru în Uniunea Națională a Juriștilor din România.
„Îl și cunosc de altfel, dar nu-i înscris, nu, n-a fost membru al Uniunii Juriștilor [... ] Nu-i înscris, dar știu că e jurist”, a spus Ioan Chelaru, președintele Uniunii Naționale a Juriștilor din România, pentru Europa Liberă.
Din perspectivă formală, Busuioc îndeplinește condițiile. Problema este standardul la care faci aprecierea.Daniel Fenechiu, senator PNL, membru în Comisia Juridică a Senatului
Și atunci? „Legea a spus că activitatea în domeniul respectiv este asimilată funcției juridice, s-a mers pe teoria că are experiență juridică”, explică senatorul Daniel Fenechiu.
„Din punctul ăsta de vedere, este o mare diferență între un liber profesionist dintr-o profesie reglementată – că e avocat, că e notar, că e executor judecătoresc sau un judecător, un procuror – și o persoană care lucrează într-o specialitate juridică – că discutăm de un jurisconsult, jurist, consilier juridic sau alte funcții care sunt asimilate, cum ar fi cea de registrator, în care a lucrat domnul Busuioc”, adaugă el.
„Pe adeverința domniei sale scrie experiență juridică, funcție cu profil juridic [...] Pe lege, asta era interpretarea”, completează Fenechiu.
„Repet, din perspectivă formală, Busuioc îndeplinește condițiile. Problema este standardul la care faci aprecierea. Deci asta e unica problemă. Nimeni nu poate spune că n-are 18 ani vechime în specialitate juridică, că legea spune că funcția de registrator și funcțiile pe care le-a avut se asimilează funcțiilor juridice”, mai spune senatorul.
Fenechiu afirmă însă că „la Curtea Constituțională trebuie să trimiți cei mai buni specialiști pe care îi are țara, oameni care au lucrat la vârf”.
„Îți dorești ca cel care e la Curte și care dă decizii vitale să fie un om care să fie mai presus de orice bănuială. Și mă tem că Busuioc nu este profesional acolo”, spune Daniel Fenechiu.
Robert Cazanciuc e resemnat
Liberalul Daniel Fenechiu a mai spus că se aștepta ca propunerea PSD să fie Robert Cazanciuc.
Mai ales că, la negocierile pentru formarea coaliției împreună cu celelalte două partide din alianță, USR și UDMR, social-democrații au cerut doar funcția, fără să spună pentru cine.
„În momentul când PSD-ul a venit cu alt candidat, eu aveam obligația politică să respect un protocol, deci n-aveam posibilitatea să mă apuc să... Pentru că, pe funcțiile politice, partidele partenere nu au drept de veto”, spune Fenechiu.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc spune că respectă decizia partidului.
„Când eram student la drept am participat la un curs ținut de Gabriel Liiceanu la Facultatea de Filosofie a Universității București, despre limită. Una dintre întrebările la care filosoful căuta răspuns, invitând și studenții să-i fie alături, era: Ce este de făcut când nimic nu mai este de făcut?”
„Biroul Politic Național al PSD a decis că altcineva din afara partidului este mai bun, mai competent decât mine pentru a fi judecător la CCR”, a răspuns Robert Cazanciuc pentru Europa Liberă.
Analistul politic Sergiu Mișcoiu arată că senatorul PSD nu era potrivit pentru strategia noii conduceri a partidului, care vizează relația cu celelalte partide din coaliția de guvernare și cu președintele Nicușor Dan.
„Domnul Cazanciuc ar fi fost o versiune cu care s-ar fi acomodat ușor toată lumea, fără să existe impresia că se face un compromis din partea celorlalți. Nu și-ar fi îndeplinit obiectivul”, spune profesorul de științe politice de la Universitatea Babeș-Bolyai.
„Plus că domnul Cazanciuc cu siguranță are și propriile sale opinii, ceea ce domnul Busuioc pare să nu aibă într-o manieră foarte clar exprimată până acum, cel puțin, fără să avem niciun fel de comentarii denigratoare la adresa domniei sale. Dar, așa cum am văzut, s-a eschivat de la răspunsuri și probabil că va fi un soldat extrem de disciplinat al conducerii PSD la Curtea Constituțională”, completează Sergiu Mișcoiu.
Ce explicații oferă Mihai Busuioc
Întrebat de jurnaliști, după audierea din Comisia Juridică a Senatului dacă are cei 18 ani de experiență necesari numirii ca judecător constituționalist, Mihai Busuioc a răspuns: „Absolut! Nu puteam fi audiat...”.
„Îi am”, a întărit el, în timp ce fugea de întrebările presei, conform imaginilor Hotnews.
Întrebat ce activitate juridică a avut în activitatea ca să îndeplinească condiția, el a răspuns: „Am spus în fața comisiei și cred că lucrurile sunt mai mult decât clare.”
„CV-ul meu este public și puteți să vedeți.”
„Nu” a fost o numire politică. „Așa se fac numirile la Curtea Constituțională”, a mai răspuns Busuioc.
„În acest moment, Constituția prevede că... este nevoie de candidați și magistrați... și oameni cu experiență în administrație...”
Întrebat despre prevederea articolului 143 din Constituție, el a răspuns că „acest lucru îl verifică comisia”.
Mai mult, în timpul audierilor din Comisia Juridică, Busuioc nu a putut oferi clarificări detaliate despre natura experienței sale juridice și a citit CV-ul său de pe foaie.
Mihai Busuioc a fost contactat, telefonic și în scris, pe numărul cunoscut de Europa Liberă pentru un punct de vedere. El nu a răspuns până la publicarea acestui articol.
Cine este Mihai Busuioc
Mihai Busuioc, președinte al Curții de Conturi a României din 2017, a fost propus și susținut de PSD pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. El a fost validat de Senatul României și urmează să ocupe funcția timp de nouă ani începând din luna iulie.
CV-ul oficial al lui Mihai Busuioc arată că, începând din 1995, a ocupat posturi aproape exclusiv în funcții administrative sau politice:
- președinte al Curții de Conturi – opt ani din 2017 până în 2025;
- secretar general al Guvernului – aproape zece luni în 2017;
- secretar general adjunct (2014-2016) și secretar de stat la Ministerul Dezvoltării (trei luni în 2014);
- diverse funcții în Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) între 2004 și 2014: de la registrator ori șef de serviciu până la funcția de director al Corpului de Control, director general adjunct, director general ori președinte al Consiliului de Administrație;
- președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale (2009-2012);
- între timp, a mai fost consultant pe probleme de cartea funciară & publicității imobiliare într-un proiect finanțat de Banca Monddială;
- conducător principal de carte funciară la Judecătoria Sector 4 din București (1999-2004).
În CV-urile sale se prezintă ca jurist.
A fost acuzat însă că, în trecut, nu a completat toate studiile în CV. Într-unul dintre documentele completate pe propria răspundere, apare că prima instituție de învățământ absolvită a fost Facultatea de Drept de la Universitatea „Nicolae Titulescu”.
În celelalte CV-uri, Mihai Busuioc spune că a absolvit în 1993 Şcoala Militară „Vasile Lascăr” din Câmpina, deși în fapt este o şcoală de subofiţeri de poliţie.
O meserie pe care nu ar fi profesat-o niciodată, conform celor spuse în CV-uri, deși a fost acuzat recent că a fost paznic al Judecătoriei Sectorului 4 între 1993 și 1995. O perioadă care lipsește din CV-urile sale.
De-a lungul activității sale, Mihai Busuioc se laudă că a primit două decorațiuni de la președintele României:
- Ordinul Național „Steaua României” în grad de Ofițer – 2024
- Ordinul național „Steaua României” în grad de Cavaler – 2022
La începutul anului 2023, presa relata că instituția pe care o conducea Busuioc, Curtea de Conturi, și-a diminuat singură independența și atribuțiile la scurt timp după ce a primit un rol principal în verificarea banilor PNRR.
În martie 2024, Context.ro relata că Parchetul European (EPPO) anchetează un proiect al Curții de Conturi a României realizat cu sprijinul Băncii Mondiale.
În ianuarie 2017, atunci când a fost numit secretar general al Guvernului, de către Sorin Grindeanu, Mihai Busuioc a fost în centrul unui conflict intern din PSD, care s-a soluționat cu demiterea Guvernului chiar de către PSD – o premieră în istoria României.
Atunci, el refuzat să plece în momentul declanșării conflictului dintre premierul Sorin Grindeanu, acum devenit președintele interimar al PSD, și partidul condus la acea vreme de Liviu Dragnea.
Premierul Sorin Grindeanu l-a înlocuit pe Busuioc din funcţia de secretar general al Guvernului cu Victor Ponta, însă Busuioc a refuzat, iniţial, să contrasemneze ordinul care prevedea eliberarea sa din funcție.
Cel care l-a propus în 2025 pe Busuioc să fie judecător constituționalist este Sorin Grindeanu.
Senatorul Fenechiu concluzionează că, din punct de vedere legal, un jurist din domeniu bancar cu minimum 18 ani experiență în credite neperformante, de exemplu, ar putea să ajungă judecător la Curtea Constituțională.
„Îndeplinește condițiile” conform interpretării legii. Și, mai nou, al acestui precedent.
El spune însă că, din prisma meseriei de jurist, diversitatea e benefică în rândul judecătorilor CCR: „Dar să fie oameni care, în zona lor, să nu poată fi contestați profesional.”
„Asta deschide și o largă reflecție asupra modului în care sunt numiți judecătorii la Curtea Constituțională, dacă n-ar trebui totuși să depășim sistemul acesta care a produs de fapt parti-pris-uri și loialități în acest for și nu ar fi mai bine să avem un sistem de concurs pentru Curtea Constituțională, care să fie transparent, public și care să genereze până la urmă oameni competenți și cu valori democratice și liberale”, afirmă politologul Sergiu Mișcoiu.
„Este totuși la acest nivel foarte îngrijorător și nu cred că trebuie să ne mai mirăm de ce mulți cetățeni vor spune în continuare că «așa se întâmplă în politica românească, nimeni n-a învățat nimic, deci și noi putem să facem asemenea lucruri la un nivel mult mai mic, fiindcă pericolul este zero, dacă se poate întâmpla așa ceva la acest nivel».”
De aceea, pe baza unor adeverințe precum cele prezentate de Mihai Busuioc, politologul râde amar: „Așa putem să facem și pentru chirurgia plastică și pentru multe alte meserii – declarații pe proprie răspundere că ne pricepem, fiind români ne pricepem la toate, nu?”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
