Carrefour a rămas în memoria colectivă drept grupul care deschidea primul magazin de tip hipermarket din România, în 2001, în zona Militari din Bucureşti. Dintre marile branduri de retail alimentar, doar Metro şi Selgros (tot din 2001) – ambele reţele de tip cash&carry – erau pe prezente la acel moment pe piaţa din România.
În 24 de ani, Carrefour a ajuns în România la 37 de hipermarketuri şi peste 300 de supermarketuri şi magazine de proximitate. În acest timp, a explodat şi piaţa totală de retail alimentar: sunt acum circa 4.500 de magazine, care au sute de mii de angajaţi şi afaceri de miliarde de dolari.
O informaţie recentă preluată din revista franceză L'Informé a născut vii discuţii în spaţiul public românesc: grupul francez şi-ar fi pregătit retragerea din România şi ar fi contractat în acest scop consultanţa băncii de investiţii BNP Paribas. Grupul, scrie publicația din Franța, şi-ar pregăti retragerea şi din Polonia (unde are 800 de magazine) şi din Argentina.
În România, știrea a fost chiar interpretată de unii specialişti drept un rezultat al ascensiunii suveranismului, inclusiv economic, dublat de politicile fiscal-bugetare ale Guvernului, mai degrabă nefavoarbile mediului economic.
Grupul francez, cel mai mare retailer alimentar din Europa, „este în curs de implementare la nivel internaţional a unei noi strategii de business - Carrefour 2026, care presupune analizarea portofoliului său de business”, a transmis compania, prin intermediul filialei din România.
Referitor la operaţiunile din țară, compania a subliniat mai degrabă prosperitatea afacerilor, în creştere uşoară în primele nouă luni din an, faţă de 2024.
O posibilă vânzare de către Carrefour a operaţiunilor din România rămâne deocamată o speculaţie, chiar dacă nu poate fi exclusă cu totul, în condiţiile în care jucătorii din piaţă sunt în continuă adaptare a operaţiunilor şi în ţară şi în străinătate, spun specialiştii consultaţi de Europa Liberă.
De altfel, zvonuri cu privire la interesul unor concurenţi, precum grupurile care deţin Kaufland & Lidl, Profi sau Mega Image, au existat şi în vară, după cum scria ZF.
În vară, grupul Carrefour a ajuns la un acord pentru vânzarea reţelei de aproape 1.200 de magazine din Italia, către compania locală New Princess, pentru un miliard de euro.
Potrivit CEO-ului Alexandre Bompard, grupul ar urma să se concentreze pe pieţe precum cele din Franţa şi Brazilia, remarca o publicaţie de limba franceză dedicată retailului.
În aceste condiţii, afacerile din alte ţări ar putea fi regândite, în contextul în care veniturile operaţionale au scăzut în 2024 în multe din acestea, potrivit publicaţiei.
Cu afaceri de 2,9 miliarde de euro în România anul trecut, grupul francez - care a preluat, în 2023, printr-una din firmele subsidiare, hipermarketurile Cora - este în topul retailerilor din ţară, cu al treilea cel mai mare volum al afacerilor în 2024, după Lidl şi Kaufland, potrivit unei analize Economica.net.
Vânzările din primele nouă luni ale acestui an au fost, în România, de 2,29 miliarde de euro, cu 1,9% mai mari faţă de perioada similară din 2024, potrivit datelor oficiale ale grupului.
Pe trimestrul al treilea, vânzările în România au avut o creştere de doar 0,2%, iar în Polonia, rezultatul a fost negativ, potrivit financialmarket.ro.
La nivel global Carrefour are peste 14.000 de magazine, în peste 40 de ţări, cu circa 5.000 de angajaţi şi colaboratori.
În 2024, grupul Carrefour a avut la nivel internaţional vânzări de 94,55 miliarde de euro, cu aproape 10% mai mari faţă de anul precedent, după indicatorul vânzări comparabile (LFL). 3,19 miliarde de euro au fost în România.
Director Asociaţia Retailerilor: o evaluare a portofoliului nu are neapărat ca scop o vânzare
Directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), George Bădescu, spune că asociaţia nu poate comenta veridicitatea unei informaţii precum posibila vânzare / retragere a operaţiunilor Carrefour din România.
A făcut însă câteva precizări de principiu, subliniind că toate discuţiile din spaţiul public s-au bazat pe o informaţie din presă, care „până la urmă se referă la evaluarea unor active”.
„E ceva destul de uzual, e normal să-ți evaluezi activele, mai ales dacă vrei să te gândești la niște decizii strategice. E mai degrabă o practică normală, când vrei să știi cum stai, ca un audit, o evaluare și abia apoi, eventual, să te gândești și la alte mutări”, explică el.
O astfel de evaluare, coroborată cu monitorizarea strategiei Carrefour 2026, este cu atât mai normală cu cât grupul este listat şi la Bursa din Paris, spune el.
George Bădescu sublinază şi că grupul Carrefour are în România toate formatele de magazine, de la hipermarketuri la supermarketuri şi magazine de proximitate, astfel că o eventuală achiziţie, mai ales de către un alt lanţ de retail, trebuie să ţină cont de compatibilitatea formatelor.
„Ar trebui să te gândeşti cine ar putea cumpăra”, adaugă el.
Consultant cu experienţă de peste 20 de ani în business, inclusiv retail, Bogdan Belciu precizează că deciziile privind retragerea unui grup internaţional dintr-o ţară sunt luate pe baza unor evaluări ale activității acestuia, per ansamblu, la nivel internaţional, dar sunt adaptate şi contextului local.
Cu alte cuvinte, o decizie de eventuală retragere / vânzare „nu face abstracţie de situaţia din România”.
„E greu de zis dacă ar conta chestiuni punctuale şi de moment sau contextul pieţei din România pe termen mediu, în sensul că e o piață din ce în ce mai competitivă. Există o tendință de naționalism, într-adevăr, care nu avantajează foarte mult lanțurile internaționale. Există şi o oarecare încetinire a consumului, cel puțin în ultima vreme mai evidentă”, explică el. „Sunt și considerente locale care «ajută»”, adaugă specialistul.
Cum arată piaţa românească de retail, faţă de alte pieţe
Marile lanţuri de retail domină în prezent piaţa de comerţ alimentar românesc, iar dezvoltarea retailului/ comerţului a contribuit din plin la economia ţării, spun cei doi specialişti.
„Comerțul a reprezentat la un moment dat, chiar aproximativ 20% din PIB România și a fost unul din principalele motoare prin care astăzi putem să ne comparăm, fără să părem deplasați, cu PIB-ul altor țări din regiune, care erau cu mult înaintea noastră după '89”, spune George Bădescu.
În domeniul comercial, faţă de pieţele din ţările central-europene şi vestice, România s-a aflat mult timp în recuperarea unor decalaje economice, dar astăzi comparaţia cu ţări precum Ungaria, Cehia sau chiar Portugalia nu mai este una deplasată, iar „comerţul e unul din motoarele care a permis acest lucru”.
În România sunt astăzi peste 4.500 de magazine de tip hipermarket, supermarket, magazine de proximitate ale reţelelor comerciale internaţionale şi cash&carry.
În retail şi activităţi direct legate lucrează circa 800.000 de angajaţi, de pe urma cărora sunt virate la stat circa 13% din totalul taxelor, arată date centralizate de TVR Info.
Teza că marile lanţuri comerciale exportă profiturile în alte ţări este falsă, în condiţiile în care au investit circa 14 miliarde de euro în ultimii ani în România, în special în extinderea reţelelor, a declarat pentru sursa citată economistul Adrian Negrescu.
Consultantul Bogdan Belciu spune că extinderea rapidă şi masivă a lanţurilor de retail în ultimii 20-25 de ani a profitat de faptul că retailul tradiţional din ţară nu mai era competitiv.
„Dacă acum câțiva ani circa 60% din piață era tradiţional, așa-zisele magazine de la colţul străzii, acum nu mai sunt nici 20%. A fost practic o eroziune, în care retailerii moderni, chiar dacă piața nu creștea foarte mult, creșteau, pentru că dispăreau ceilalți și volumul respectiv de business mergea la ei”, spune el.
„Acest trend s-a terminat”, subliniază Bogdan Belciu, potrivit căruia comerţul tradiţional, autohton, va rămâne în limitele actuale.
Astfel, piaţa nu mai e atât de atractivă şi concurenţa între marii retaileri devine una tot mai acerbă, iar marile lanţuri şi-au dezvoltat un mix de magazine - de la hipermarketuri la magazine de proximitate - pentru a acoperi toate tipurile de consum.
Lanţuri de magazine precum Lidl şi Kaufland, încadrate la discounters - ceea ce înseamnă că mecanismul de alcătuire al preţului duce la preţurile medii cele mai scăzute - au devenit dominante în piaţă, spune Belciu. În 2024, Lidl și Kaufland, pare a aceluiași grup, au avut cele mai mari afaceri, dintre marii retaileri.
În 2024, Lidl a avut afaceri de 4,8 miliarde de euro, iar Kaufland de aproape 4 miliarde de euro, urmate de grupul Carrefour, cu aproape 3 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, centralizate de Economica.net.
În condiţiile unui consum care va merge spre moderat, dominaţia discounterilor va continua, crede el. Carrefour, la fel ca alte lanţuri, precum Auchan sau Profi, nu intră în această categorie.
Tipuri de magazine alimentare de retail în România
Marile lanţuri comerciale din domeniul alimentar - mai exact FMGC (fast moving consumer goods), care include şi alte produse cu durată scurtă de viaţă, precum băuturile, produsele de igienă etc. - au intrat în România abia în a doua parte a anilor '90.
Primul a fost cel de tip cash&carry, Metro, care a intrat în România în 1996. În 2011, grupul Carrefour deschidea primul hipermarket din ţară. Astăzi, retaileri din FMGC au circa 4.500 de magazine, mare parte combinând mai multe formate.
O clasificare orientativă a acestora include următoarele tipuri de magazine/retaileri:
- Cash&carry (vânzări destinate deopotrivă en-gros-ului şi en detail-ului, cu card de membru): Metro, Selgros
- Hipermarketuri (magazine de la peste 1.000 de metri pătraţi în sus): Carrefour, Auchan, Kaufland
- Supermarketuri (între 600 mp şi 1.000 mp): Mega Image, Lidl, Carrefour, Profi
- Discounteri: Lidl, Penny, Kaufland, Supeco (parte a Carrefour), Atac (Auchan), La Cocoș
- Magazine de proximitate (în incinta clădirilor şi blocurilor): Profi, Mega Image, La Doi Paşi (franciză a Metro), Carrefour Express.
Inhibă politicile Guvernului retailul?
Bogdan Belciu spune că, în condiţiile actuale, intrarea unui nou mare lanţ de retail alimentar în România este foarte greu de făcut şi din cauza limitelor pieţei, dar şi a unei percepţii legate de marile lanţuri internaţionale.
Este în ascensiune, în schimb, lanţul românesc La Cocoş - hipermarketuri de tip discount - care, de altfel, a preluat, în mai 2025, amplasamentul unui fost magazin Carrefour la Piteşti.
„Un astfel de lanţ poate să aibă o perioadă bună în viitorul apropiat. Există o tendinţă, nu neapărat de naţionalism, dar de a cumpăra produse româneşti, de la business-uri româneşti”, remarcă el.
Interlocutorii Europei Libere spun că un specific al pieţei româneşti este decalajul foarte mare între dezvoltarea la care au ajuns retailerii şi producţia autohtonă.
Mai degrabă aici s-ar putea concentra politicile guvernamentale, spun ei.
„Chiar dacă s-au anunţat investiţii, nivelul producţiei locale nu este încă unul care să permită ca și mai multe produse locale să fie pe raft. Problema aceasta a unui anumit dezechilibru între cerere și consum, pe de o parte, respectiv producție şi sistemul fiscal, pe de alta, începe să pună frână unei valori adăugate pe care am văzut-o în perioada anterioară”, spune directorul Asociaţiei Marilor Retaileri, George Bădescu.
Pe de altă parte, consumul - inclusiv la nivel de retail - dă semne de stagnare sau chiar de contractare şi asta vine şi pe fondul politicilor guvernamentale din ultimii doi trei ani, care au culminat cu cele din acest an, când şi TVA-ul a crescut de la 19% la 21%, afirmă Belciu.
„Tot felul de supra-reglementări, tot felul de inițiative legislative, tot felul de controale super, poate şi o retorică cu o anumită tentă au început să-și arate efectul și ponderea în PIB a scăzut, iar la nivelul asociației (marilor retaileri, n.r.), perspectivele nu sunt foarte entuziaste”, spune George Bădescu.
Asta va încetini noi investiţii ale marilor retaileri în extinderea reţelelor, dar un alt efect, care merită analizat de autorităţi, este cel al forţei de muncă din domeniu, adaugă el.
„Şi aici avem multe taxe, un regim fiscal care este destul de greu și de anticipat, dar și de susținut. Vedem discuţiile legate de salariul minim, deşi în retail salariul mediu este peste nivelul salariului minim, dar se profilează o provocare tehnologică. Poți să fii tentat (ca retailer), tocmai pentru că sunt atâtea situații și probleme, să investești mai mult prin tehnologie, decât în pregătirea și în susținerea personalului care trebuie și foarte bine plătit”, mai spune el.
Pe de altă parte, astfel de provocări, începând cu temperarea consumului, se manifestă şi în alte ţări, spune Bogdan Belciu.
„E clar că mulți retaileri internaționali trec într-o perioadă dificilă, pentru că consumul e într-o oarecare aplatizare în multe părți ale lumii.”
Mişcările din piaţă, cedarea, vânzarea sau retragerea unor grupuri nu ar reprezenta neapărat o surpriză.
„La nivel de grupuri se petrec schimbări, iar piaţa din România devine mai competitivă. Adică trebuie să faci ceva mai mult ca să reușești să mai crești în piața asta”, conchide Bogdan Belciu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
