Raportul Curții de Conturi arată că, deși comunele și orașele reprezintă 97% din totalul Unităților Administrativ Teritoarile (UAT) din România, veniturile lor reprezintă doar 37% din totalul veniturilor raportate la nivel local.
Mai exact, în 2023, veniturile totale în administrația locală au fost de 108 miliarde de lei, din care comunele au avut 30,6 miliarde de lei (28% din total), iar orașele mici - 3,5 miliarde de lei.
Veniturile proprii totale ale administrațiilor locale la nivelul României au fost 56,9 miliarde de lei, din care comunele au cumulat 13 miliarde de lei (13%), iar orașele mici orașele mici – 1,4 miliarde de lei.
Gradul de colectare al veniturilor a fost de 57% în comune și de 54% în orașele mici.
Raportul Curții de Conturi arată că 84% din cele 2.862 de comune din țară au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023. În schimb, doar 26% din cele 119 orașe mici au avut nevoie de un sprijin atât de consistent.
Cele mai vulnerabile sunt comunele cu o populație de până la 5.000 de locuitori și orașele mici, cu populație de până la 3.000 de locuitori, notează raportul.
Potrivit legislației actuale, UAT-urile au dreptul la resurse bugetare, pe care le utilizează potrivit legii.
Astfel, se acordă sume defalcate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale ale UAT-urilor.
Chiar dacă în 2023 doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%, capacitatea de finanțare din venituri proprii a crescut anual, începând cu 2021.
Cum arată cheltuielile în comune și orașe mici
Raportul analizează și cheltuielile comunelor și orașelor mici și arată că 31% dintre comune și 76% dintre orașele mici au reușit să își susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate.
La nivelul României, cheltuielile totale ale administrațiilor locale au fost de 106,9 miliarde de lei, din care 29,9 miliarde de lei au fost făcute de comune și 9,6 miliarde de lei - de orașe (inclusiv cele mici).
„Un procent foarte scăzut dintre comunele și orașele mici au efectuat cheltuieli de capital într-o proporție ce depășește 50% din cheltuielile totale, indicând o orientare a acestora către dezvoltare și investiții pe termen lung”, potrivit raportului.
E vorba în special de comunele cu o populație de până la 3.000 de locuitori și orașele cu o populație cuprinsă între 5.001 și 10.000 de locuitori, conform documentului.
Conform raportului, în 2023, numai 31% dintre comune au reușit să își susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, în scădere față de 2022 (52%) și 2021 (44%). În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în 2023, 85% în 2022 și 81% în 2021.
Cheltuielile de personal ale comunelor și orașelor au însemnat 46% din totalul acestei categorii de cheltuieli de la nivelul administrației publice locale.
Documentul de audit face și o radiografie a modului de organizare al comunelor și orașelor mici: 149 dintre acestea sunt formate din 10 sau mai multe sate, chiar și 40, cum este cazul comunei Cornereva din județul Caraș-Severin.
„Multe dintre comune, 34%, mai exact 974 de UAT, au o dispersie geografică ridicată a satelor componente, distanța medie a acestora față de satul-reședință depășind 5 km. În unele situații, această distanță poate atinge valori mai mari, de până la 21 de km”, arată auditorii.
Aproape jumătate (1.581) din UAT-urile României au o populație de până la 3.000 de locuitori, fiind reprezentate în general de comune (1.574). Peste trei sferturi (2.421 de UAT) nu depășesc 5.000 de locuitori.
Raportul evidențiază studii care s-au făcut pentru reforma administrativă, dar menționează că, în prezent, „cadrul legislativ nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală și a răspunde nevoilor specifice ale comunităților deservite”.
„Există o discrepanță semnificativă între cerințele legislative pentru înființarea de comune/declararea de orașe și realitatea demografică a unor localități din România, în sensul în care multe dintre acestea nu s-ar mai încadra în categoria din care fac parte, dacă ar fi analizate din acest punct de vedere”, afirmă documentul. Pentru înființarea unei comune numărul minim de locuitori este 1.500, iar pentru orașe –10.000.
În 2023, continuă raportul, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic minim, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. De asemenea, 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul demografic. Totodată, 53 de comune aveau o populație mai mare decât unele orașe sau chiar municipii.
Problema apei și canalizării
Raportul dezvăluie că dotări esențiale din domeniul „Educație” lipsesc în orașele cu o populație de până la 3.000 de locuitori: acestea nu au creșe, iar licee sunt doar în 60% dintre ele. Doar în 16% din comunele cu o populație sub 1.500 de locuitori sunt școli gimnaziale.
În orașele mici, nivelul scăzut al dotărilor din categoria „Sănătate și asistență socială” expune populația la riscuri mari pentru sănătate, afectând în mod direct calitatea vieții. Distanțele până la spitale și maternități sunt mari, depășind în medie 20 de kilometri.
Dintre comune 75% au acces la servicii de apă și doar 35% și la canalizare. Cele mici, cu populație sub 1.500 de locuitori, au acces în proporție de 63% la serviciul de alimentare cu apă și doar 20% au acces la servicii de canalizare.
Analiza indicelului de dezvoltare, calculat pe domenii și categorii de UAT-uri, a arătat că „vulnerabilitățile comunelor mici și medii se manifestă mai ales în demografie, infrastructură, acces la servicii și economie, iar în cazul orașelor vulnerabilitățile sunt notabile în demografie, resurse financiare, servicii sociale și economie”.
Posturi neocupate în comune
Raportul de audit al Curții de Conturi face și o analiză a structurii de personal din UAT-uri.
Sunt studiate atât numărul funcționarilor din aparatul de specialitate al primarului - totalitatea compartimentelor funcționale, fără personalitate juridică, de la nivelul UAT-ului, la care se adaugă secretarul general, cât și personalul contractual.
Documentul constată că „pentru intervale de populație similare există diferențe semnificative în defavoarea comunelor față de orașele mici, în ceea ce privește media numărului maxim de posturi a aparatului de specialitate.”
De asemenea, modul actual de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor, cu implicații în stabilirea salariilor angajaților din administrația publică, creează discrepanțe între orașe și comune, la un număr de locuitori similar.
„Aceste diferențe duc la costuri salariale mai mari în orașe, atât pentru aleșii locali, cât și pentru personalul din aparatul administrativ, nu doar din cauza numărului de angajați, care poate fi mai mare, ci și datorită unui etalon salarial superior stabilit prin legislație”, notează documentul.
Numărul mediu al posturilor ocupate în comune este de 10 - aparatul de specialitate al primarului, și 39 - personal contractual, mult inferior altor structuri locale.
„Pe praguri de populație, comunele au, în medie, mai puține posturi de funcționari publici decât orașele mici cu număr similar de locuitori”, precizează Curtea de Conturi.
În comune erau în 2023 peste 28.200 de funcționari, în timp ce în municipii erau peste 31.000. Gradul de ocupare al funcțiilor publice era de 74% în comune, 72% în orașe (inclusiv cele mici), în timp ce la municipii era de 83%, iar la Consilii Județene de 85%.
„Orașele și comunele se confruntă cu provocări semnificative în recrutarea de personal pentru funcțiile publice generale și specifice”, menționează documentul.
Raportul de audit conține și o recomandare cu privire la necesitatea reformei legislative în privința administrației locale.
„Pentru o mai bună planificare strategică a dezvoltării locale și consolidare a autonomiei financiare a UAT-urilor este esențială inițierea unui proces de analiză sistemică și de reformă legislativă. Aceste demersuri pot conduce la întărirea cadrului instituțional și funcțional al administrației publice locale, respectiv la gestionarea eficientă a bugetelor locale și la o mai bună corelare între nevoile comunităților, resursele disponibile și serviciile oferite”, recomandă Curtea de Conturi.
Raportul a fost prezentat și Ministerului Dezvoltării, care a făcut mai multe precizări, neincluse însă în document, se precizează în acesta.
Raportul, publicat miercuri de Curtea de Conturi, analizează respectarea legislației, gestionarea resurselor de care dispun unitățile administrativ teritoriale și serviciile publice oferite în raport cu nevoile comunităților.
Auditul a avut loc în 2024 și a analizat datele din perioada 2021-2023. Din cele aproape 3.200 de unități administrativ teritoriale (UAT-uri) din România, 2862 comune și 119 orașe mici, amintește documentul.
Comunele reprezintă 90% din totalul UAT-urilor, iar în acestea trăiește 44% din populația țării. Pentru unele informații specifice, a fost folosit însă un eșantion de 310 din acestea, în funcție de criterii care să ofere relevanță la nivel național.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
