Guvernul Bolojan și-a asumat marți răspunderea în Parlament pentru legea care va trebui să reformeze pensiile magistraților: sunt propuse creșterea vârstei de pensionare, la 65 de ani, și accelerarea ritmului de creștere a ieșirii din activitate – ceea ce înseamnă reducerea perioadei de tranziție față de legea anterioară.
Este un efort de a restabili echitatea socială și sustenabilitatea sistemului, spune Executivul.
Propunerea a amplificat tensiunile și nemulțumirile din sistem și a generat proteste ample în rândul magistraților, precum și dezbateri aprinse privind impactul asupra independenței justiției și funcționării instanțelor.
Istoria de 20 de ani a unei vârste tinere de pensionare
Vârsta de pensionare a magistraților a fost redusă semnificativ în 2005, când a fost adoptată Legea 247, adică pachetul de măsuri care viza reforma în domeniile proprietății și justiției.
Până la acel moment, magistrații ieșeau la pensie la aceeași vârstă ca restul populației și, la cerere, aveau posibilitatea să-și prelungească mandatele după ce împlineau 65 de ani.
Curățirea sistemului de magistrați apropiați foștilor miniștri ai Partidului Democrat Social Român (PDSR) - precursorul PSD - ar fi fost unul dintre motivele reducerii vârstei de pensionare, au declarat sub protecția anonimatului, pentru Europa Liberă, voci din sistem.
Conform modificărilor aduse de Parlament în 2005, la propunerea Guvernului Călin Popescu Tăriceanu – al cărei ministru al Justiției era Monica Macovei – judecătorii și procurorii puteau ieși la pensie, la cerere, dacă aveau 25 de ani vechime în sistem.
Suplimentar, beneficiau de aceleași prevederi și magistrații care activaseră și ca avocați, însă în acest caz erau luați în calcul maximum 10 ani.
(2) Judecătorii şi procurorii sunt pensionaţi la cerere, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani.
Sursa: art 81, alin(2), conform modificărilor aduse la propunerea Guvernului Tăriceanu
Documentele de pe site-ul Camerei Deputaților mai păstrează motivația scăderii vârstei de pensionare.
„Pentru a conferi pensiei de serviciu caracterul de recunoaștere a activității neîntrerupte în activitatea de judecător sau procuror, a fost prevăzută posibilitatea pensionării anticipate pentru judecătorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții”, se arată în document.
De-a lungul celor 20 de ani scurși din 2005, legea privind statutul magistraților a mai fost modificată, dar nu în ceea ce privește vârsta de pensionare. Până în anul 2022.
2022 - vârsta de pensionare crește la 60 de ani, în 37 de ani
Legea 303/2022, care este în vigoare în prezent și are efecte din 2024, stabilea noi reguli de pensionare pentru judecători și procurori, iar vârsta de pensionare urma să crească la 60 de ani, dar etapizat.
Conform documentului, la fiecare an calendaristic se adăugau câte patru luni la vârsta de pensionare. Asta face ca, la un calcul realizat de Europa Liberă, magistrații să iasă la pensie la 60 de ani în 2061.
Reforma pensiilor magistraților – solicitată ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență pe motive de inechitate socială – s-ar întinde, după un calcul realizat de Europa Liberă, pe baza legii în vigoare la acest moment, pe o perioadă de 37 de ani începând din 2024.
Ce aduce nou proiectul Bolojan
Legea propusă de guvernul Bolojan crește vârsta de pensionare la 65 de ani și reduce perioada în care aceasta ar urma să fie atinsă.
Spre deosebire de prevederile precedente, la fiecare an calendaristic vârsta de pensionare a magistraților ar urma să crească cu un an și jumătate. Ceea ce înseamnă că reforma s-a îndeplini în 2036.
Pachetul a fost prezentat de guvern luni seară în Parlament, prin angajarea răspunderii și împotriva lui nu a fost depusă nicio moțiune. Ulterior, legea merge la promulgare, la președintele Nicușor Dan, dacă împotriva ei nu sunt contestații la Curtea Constituțională.
Protestele magistraților - fără precedent
Ca urmare a deciziei de modificare a legislației privind pensiile, toate cele 16 curți de apel din țară, majoritatea tribunalelor și judecătoriilor, precum și zeci de parchete au decis suspendarea activității, limitând soluționarea la dosarele urgente: măsuri preventive, ordine de protecție, cauze privind libertatea persoanei sau executarea actelor administrative.
Protestul nu afectează dosarele penale care implică libertatea cetățenilor, dar blochează temporar majoritatea dosarelor civile și penale obișnuite.
Judecătorii și procurorii denunță campania agresivă împotriva autorității judecătorești și solicită retragerea urgentă a proiectului de lege. Ei susțin că propunerea guvernului afectează grav statul de drept și independența sistemului judiciar.
De asemenea, cele 16 curți de apel au solicitat „încetarea campaniei agresive împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă”.
Protestele sunt prezentate ca forme de suspendare temporară a activității, nu de tip grevă sindicală. Cu toate acestea, suspendarea activității este considerată de mulți din societate ca fiind grevă.
Din acest motiv, Ministerul Justiției a transmis că magistrații nu au dreptul legal la grevă.
În plus, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii au criticat modul intempestiv al modificării condițiilor de pensionare, subliniind riscul destabilizării sistemului judiciar și afectarea dreptului fundamental al cetățeanului la un proces echitabil.
Protestele magistraților continuă până la retragerea proiectului, fiind una dintre cele mai ample reacții din justiția românească din ultimii ani, cu impact major asupra funcționării instanțelor.
Protestului nu s-au alăturat, pentru moment, procurorii anticorupție și cei de la Crimă Organizată (DNA și DIICOT), care mențin activitatea normală.
Trei tribunale – Brașov, Neamț și Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov – au ales să analizeze ulterior posibile modalități de protest, deși și-au exprimat dezacordul față de proiectul guvernului.
Precedentul 2024 - magistrații pleacă din sistem
Consiliul Superior al Magistraturii a avertizat că, de la modificarea precedentă, cea din 2022, care urma să crească vârsta de pensionare la 60 de ani, au început să se vadă efectele în sistemul judiciar.
„Dacă la nivelul anului 2021 vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, după iniţierea şi adoptarea legislaţiei care a modificat vârsta de pensionare a magistraţilor, începând cu anul 2024, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilităţii normative din această perspectivă”, explică CSM într-un comunicat.
Aceeași vârstă medie de pensionare se menține și în 2025, „contrar celor exprimate în spațiul public”.
Expert: „Nu putem avea modele reale în Justiție la 47 de ani”
Radu Nicolae este expert în probleme de Justiție și președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă.
El spune că problema vârstei de pensionare a magistraților a fost discutată și în alte state și s-a ajuns la concluzia că e nevoie de magistrați cu experiență mare în sistem, experiență care vine o dată cu înaintarea în vârstă.
„Societatea pierde, magistrații pierd. E greu să cred că România o să producă modele de magistrați care se pensionează la 48 de ani sau la 49 sau la 50”, este de părere Radu Nicolae.
Expertul atrage atenția că decizia Curții Constituționale de la sfârșitul lui 2024 și poziția Comisiei Europene din primăvara acestui an au reașezat miza reformei într-un punct critic.
„A fost Decizia 724 din decembrie 2024. Comisia evaluase pozitiv jalonul 215 la un moment dat, însă, după această hotărâre prin care impozitarea progresivă a pensiilor a fost declarată neconstituțională, a urmat o reevaluare din partea Comisiei Europene. Concluzia Comisiei este că îndeplinirea jalonului este nesatisfăcătoare. Încă o dată: jaloanele nu au fost impuse de afară, ci au fost ceea ce România și-a asumat pentru a face mai echitabil sistemul de pensii”, explică Nicolae.
Nu putem să vorbim doar despre venituri și pensii fără să privim ansamblul societății în care funcționează justițiaRadu Nicolae, expert în probleme de Justiție
Eșecul îndeplinirii jaloanelor are consecințe directe, inclusiv suspendarea unor tranșe de finanțare din PNRR. Potrivit lui Nicolae, problema nu mai este doar una juridică, ci are implicații economice și de credibilitate internaționallă.
Una dintre criticile constante ale magistraților a vizat diminuarea veniturilor, percepută ca o atingere adusă independenței sistemului.
Radu Nicolae consideră însă că această perspectivă este prea îngustă:
„Magistrații ridică problema securității economice și spun că astfel le este diminuată independența. Eu cred însă că reforma nu vizează independența magistraților. Faptul că se consideră că există o interferență brutală în independența lor economică trebuie discutat într-un cadru mai larg”, explică Nicolae.
Expertul avertizează că, în lipsa unei abordări mai complexe, miza riscă să fie deturnată într-o dispută simbolică, lipsită de rezultate concrete.
„Sunt îngrijorat că această discuție ajunge în derizoriu, cu meme pe Facebook și frustrări din ambele părți. În realitate, problemele mari rămân nerezolvate: durata prea lungă a proceselor, calitatea slabă a legislației, lipsa de eficiență a sistemului.”
Dincolo de cifre și jaloane, problema centrală ține de încrederea publicului în Justiție. Radu Nicolae recunoaște că discuția despre pensii este legitimă, dar arată că efectul pe termen lung ar putea fi invers celui scontat.
„S-ar putea ca anumite războaie pe care le ducem de dragul independenței sau al unor idealuri să fie niște «victorii a la Pirus». La final, ceea ce reușim este să facem țăndări oricum fragila încredere în Justiție. Și atunci ce am câștigat?”
În opinia lui, România are nevoie urgentă de o dezbatere onestă, care să iasă din logica sumelor și a privilegiilor și să privească în ansamblu funcționarea justiției.
„Dacă ne cantonăm doar pe bani și pe cuantumuri – dacă 12.000 de lei e mult sau puțin – discuția nu are finalitate. Pentru cetățenii care au pensii de 2.000 de lei, această comparație devine sursă de și mai multă neîncredere. Reforma ar trebui să fie despre eficiență și despre corectitudine, nu doar despre cifre.”
Dumitru Ion, fost director general la Casa de Pensii: „România are cea mai scăzută vârstă efectivă de pensionare din UE”
Reforma pensiilor magistraților vine în contextul creșterii vârstei de pensionare pentru toți angajații, indiferent de domeniu și indiferent de țară.
Fenomenul îmbătrânirii populației împinge inevitabil România către noi ajustări ale sistemului de pensii, iar creșterea vârstei de pensionare va continua și în deceniile următoare.
Avertismentul vine de la Dumitru Ion, fost director general al Casei Naționale de Pensii și expert în Dreptul Muncii, care atrage atenția atât asupra dezechilibrelor structurale ale sistemului, cât și asupra derapajelor din zona pensiilor speciale.
„Europa, și nu doar Europa, se confruntă cu un fenomen acut de îmbătrânire a populației. Speranța de viață a crescut, dar numărul nașterilor a scăzut alarmant, ceea ce a dus la o pondere tot mai mare a celor peste 65 de ani în totalul populației”, explică Ion.
Această schimbare demografică are efecte directe asupra cheltuielilor statului pentru protecția socială: pensii, sănătate și servicii dedicate vârstnicilor.
„Cele trei componente funcționează pe principiul vaselor comunicante, dar sistemul de pensii rămâne cea mai importantă dintre ele.”
În lipsa ajustărilor, spune el, sistemele publice de pensii devin nesustenabile: „Nevoia de resurse a împins guvernele să adopte măsuri impopulare: creșterea vârstei standard de pensionare și a stagiului minim de cotizare. România a procedat la fel, prin Legea 19/2000, care a intrat în vigoare în aprilie 2001.”
În ciuda acestor ajustări, România rămâne codașă în UE. „Prin puzderia de excepții de la regulă, care permit reducerea vârstei standard de pensionare, avem astăzi cea mai scăzută vârstă efectivă de pensionare din întreaga Uniune Europeană.”
Iar perspectiva nu e încurajatoare. „Previziunile sunt sumbre: creșterea vârstelor de pensionare va continua în toată lumea, mai ales în țările aflate încă în tranziție, precum România, unde reforma s-a împotmolit la mijlocul drumului.”
Pensiile speciale: model divers, dar abuzurile României sunt unice
Pe tema pensiilor de serviciu, așa cum mai sunt ele cunoscute, Dumitru subliniază că nu există un model unic internațional.
„Există o diversitate de sisteme în funcție de istorie, cultură și nivel de dezvoltare economică. Nici măcar în Uniunea Europeană nu avem un model unic, ci doar o coordonare pentru a nu îngrădi libera circulație a persoanelor.”
Pensii de serviciu plătite din bani publici, de șapte-opt ori mai mari decât pensia medie, nu există nicăieri în lume. Cu atât mai aberant este cazul magistraților care primesc pensie de bătrânețe la 48 de ani – un fapt unic la nivel global.Dumitru Ion, expert în Dreptul Muncii
Desigur, există state cu pensii speciale, dar ele funcționează după criterii stricte: „În țările care au pensii de serviciu, acestea sunt în strânsă legătură cu pensiile publice, cuantumul lor fiind mai mare ca procent din ultimul salariu, dar într-un mod decent, rezonabil”.
România se diferențiază negativ.
Nu existența în sine a pensiilor speciale este criticată de Dumitru, ci modul în care au fost reglementate: „Problema este dubla măsură privind condițiile de acordare, ceea ce a condus la decalaje de neimaginat între pensiile de serviciu și cele publice.”
Drepturi câștigate: ce poate și ce nu poate modifica Guvernul
Controversa privind „drepturile câștigate” în materie de pensii reapare constant.
Ion Dumitru clarifică: „Da, putem vorbi de drepturi câștigate, dar numai pentru trecut. Drepturile de pensie aflate în plată nu pot fi afectate.”
Pe de altă parte, executivul are libertatea să intervină asupra viitorului.
„Guvernul poate oricând modifica formula de calcul a pensiei, dar aceasta se aplică doar pentru viitor. Pensia în plată se menține până când noul cuantum, rezultat din formula nouă, îl va depăși pe cel vechi”, spune expertul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
