Mai mult, pentru a-și ascunde faptele, medicul curant ar fi trecut în fișa pacientului date nereale, spun procurorii.
Medicul, în vârstă de 56 de ani, este urmărit penal și anchetat pentru ucidere din culpă, fals intelectual și fals material în înscrisuri oficiale, iar femeia, medic în vârstă de 62 de ani, de gardă în momentul internării pacientului, este suspectă de ucidere din culpă.
Ce spun procurorii
Despre doctorița de 62 de ani, de gardă pe 25 august, în momentul internării pacientului la Unitatea Funcțională de Arși – Anestezie și Terapie Intensivă a spitalului, procurorii spun că nu ar fi evaluat corespunzător leziunile traumatice extinse de pe corpul pacientului ars, „omițând să constate că acesta prezenta arsuri profunde, localizate la nivelul toracelui posterior, pe aproximativ 20% din suprafața corporală”.
Ulterior, pacientul a fost preluat de medicul curant care, la rândul său, nu a făcut propria evaluare a tegumentelor pacientului și, pe parcursul internării, nu a schimbat zilnic pansamentele și nici nu a dispus schimbarea lor de alte cadre medicale.
„Omisiunile celor doi suspecți în acordarea îngrijirilor medicale corespunzătoare stării reale a pacientului au avut ca efect neidentificarea și netratarea chimică și chirurgicală a arsurilor profunde localizate la nivelul toracelui posterior, ceea ce a condus la deteriorarea rapidă a stării clinice și, în final, la decesul pacientului, survenit la data de 31 august 2025”, spun anchetatorii.
Mai mult, medicul curant, ca „să creeze o aparență de conformitate între situația clinică reală și documentele medicale întocmite, precum și de respectare a standardelor impuse în tratamentul pacienților arși, a inserat date nereale în cuprinsul a două acte oficiale”.
Astfel, acesta a parafat și semnat foaia de ieșire din spital, consemnând că de fapt pacientul a fost pansat zilnic în sala de operații, deși știa că pe întreaga perioadă a internării pansamentele au fost schimbate doar trei zile.
Ulterior, a modificat și foaia de observație clinică generală a pacientului, și a scris cu mâna lui că pacientul avea arsuri pe 72% arsuri din suprafața corporală și a făcut această mențiune peste procentul consemnat până atunci, nereal, de 53%, tocmai ca să ascundă omisiunea făcută la evaluarea pacientului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
