Va fi o cursă mai dură ca un maraton în pantă pentru România să acceseze, în numai zece luni, cele peste 10 miliarde de euro încă disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Altfel spus, România va trebui să facă proiecte și reforme de 10 miliarde de euro într-o perioadă de patru ori mai scurtă decât a avut la dispoziție până acum, respectiv din 2021.
Renegocierea programului de redresare economică post-pandemia de COVID-19 cu Comisia Europeană a început în iunie, imediat ce Dragoș Pîslaru a preluat funcția noul ministru al Investițiilor și Fondurilor Europene.
Au fost mai puțin de patru luni în care zeci de instituții publice centrale și locale au trebuit să reevalueze toate planurile asumate în 2021 de guvernul de la acea dată, condus de Florin Cîțu.
Au rămas în PNRR doar acele investiții și reforme despre care Guvernul e sigur că vor putea fi terminate până în partea a doua a anului următor, iar mari proiecte au fost transferate din capitolul „finanțare prin împrumut” la capitolul „finanțare prin grant” (sume nerambursabile).
Premierul Ilie Bolojan a detaliat miercuri (22 octombrie), după revizuirea aprobată de către Comisia Europeană, forma pe care o va avea PNRR-ul României: o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi în condiții avantajoase.
„Aceste fonduri vor merge către investiții în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației”, a explicat Ilie Bolojan.
Dacă investițiile și reformele asumate a treia oară de Guvern nu vor fi gata la data stabilită, România poate fi penalizată financiar de Comisia Europeană.
Printre reformele neîncheiate este cea a pensiilor speciale.
Între ele sunt și pensiile de serviciu ale magistraților.
Reforma propusă de Guvern și votată de Parlament la începutul lunii septembrie a fost contestată la Curtea Constituțională (CCR) de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar CCR a decis pe 20 octombrie că legea nu este validă.
Acum, forma acestei legi trebuie refăcută de politicieni pentru a putea trece de filtrul judecătorilor de la CCR. Premierul Bolojan a spus ulterior că „este o necesitate” ca demersul legislativ să fie reluat.
Această reformă este obiectiv în PNRR și are o valoare de 231 de milioane de euro.
Investiții mari rămase în PNRR
Inițial, 27 de spitale erau pe lista de investiții realizabile prin PNRR, de către Ministerul Sănătății și alte autorități, începând cu 2021. Au rămas opt.
În ceea ce privește achiziția de ambulanțe, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, spune pentru Europa Liberă că mașinile de salvare noi au început să vină în urma unei licitații organizate acum patru ani de Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
„Inițial, finanțarea pentru ambulanțe a fost asigurată prin fondurile de coeziune pentru 573 de ambulanțe, iar acum, finanțarea s-a mutat la PNRR și s-au adăugat alte ambulanțe. Vor fi în total 1.200 de ambulanțe noi”, explică secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat.
Câteva dintre marile investiții care trebuie finalizate până în 2026
Autostrada Moldovei – A7 (Ploiești - Pașcani);
Renovarea energetică a sute de clădiri;
Automatizarea administrației publice și finalizarea cloud-ului guvernamental;
Opt unități medicale în spitale existente sau nou înființate la Spitalul de Urgență Cluj, Spitalul de Urgență Bistrița, aripă nouă la Spitalul SRI „Agripa Ionescu” din Balotești, pavilion nou de Politraumă la Sibiu, pavilion nou la Centrul de Diagnostic şi Tratament al Tuberculozei din București, Spitalul de Inimă de la Târgu Mureș, Spitalul „Sf. Apostol Andrei” de la Constanța.
Cumpărarea 627 de ambulanțe noi.
Sursa: DSU, interviu ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru la Digi24
Fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene din partea Uniunii Salvați România (USR), Marius Vasiliu, scrie pe site-ul monitorpnrr.eu că MIPE ar trebui să publice lista cu investițiile nerealizate până acum și care au fost scoase de pe lista celor realizabile din planul asumat de Guvernul României în 2021.
„Nu știm investițiile care au pierdut finanțarea din PNRR, cele 7 miliarde de euro”, argumentează el.
„Și credem că ar fi fost util să avem toată lista de proiecte de investiții la care s-a renunțat sau care au fost amânate, care ar fi trebuit să fie finanțate din supracontractarea care a făcut să avem un PNRR de aproape 48 miliarde de euro, la o alocare de 28,5 înaintea renegicierii actuale.”
Tot Marius Vasiliu spune că, deocamdată, „singurele lucruri concrete pe care le știm și care au fost comunicate public până acum legate de viitoarea variantă a Planului Național de Redresare și Reziliență sunt că pierdem proiecte de 7 miliarde de euro – în special spitale, autostrăzi, căi ferate, proiecte de canalizare în zonele defavorizate sau comunitățile mici”.
Întrebat de Europa Liberă cât de realist este planul de acum al României de a accesa cele peste 10 miliarde de euro rămase în doar zece luni, Marius Vasiliu răspunde:
„Cred că sunt șanse mari ca tot ce a rămas să fie bifat îndeplinit satisfăcător la finalul lui august 2026. Adică săa luăm toți banii rămași fără penalizări.”
Ce crede fostul secretar de stat în MIPE că ar ajuta la o atragere rapidă și sigură a banilor?
„Rolul de coordonator al MIPE și colaborarea cu premierul materializată în sprijinul acordat în perioada de negociere trebuie sa continue si în perioada următoare.”
„Este evidentă și nevoia de responsabilitate și implicare totală la nivelul ministerelor coordonatoare de reforme, care să monitorizeze activ și să intervină imediat atunci când apar probleme”, explică fostul demnitar.
Marius Vasiliu subliniază că este importantă și asigurarea fluxului financiar pentru plata facturilor, astfel încât să nu existe probleme în aprovizionarea cu materiale și de aici riscul unor blocaje pe șantiere.
La rândul său, directoarea executivă a Centrului de Expertiză Europeană Europuls, Tana Foarfă, spune că, la renegocierea PNRR, România a scos complet 15 măsuri, a modificat 132 și a adăugat 20 de măsuri noi.
Cele rămase au un timp de îndeplinire de 300 de zile, spune experta în politici europene.
„Dacă vom reuși depinde de două elemente: de mentalitate și de fapte. Dacă nu ne abatem de la obiectiv, putem, cu eforturi și disciplină, să reușim. Și depinde de fapte fiindcă, până la urmă, este în joc reputația noastră: noi ne-am asumat ceea ce vom face în acest PNRR revizuit.”
Experta organizației neguvernamentale din care fac parte și alți specialiști români crede că, pentru accesarea celor 10 miliarde de euro disponibile prin PNRR, „trebuie ca fiecare actor, de la mic la mare, să contribuie la acest efort colectiv".
Tana Foarfă completează că „avem nevoie de disciplină guvernamentală”.
Ea spune că este nevoie și de sprijin parlamentar pentru succesul PNRR, atât cât a rămas din el.
„Sunt reforme de care depind banii din PNRR, iar coaliția de la guvernare trebuie să se reflecte și în Parlamentul României”, spune directoarea executivă a Centrului de Expertiză Europeană Europuls de la Bruxelles.
Important este însă și rolul autorităților locale.
Nu în ultimul rând, subliniază experta, trebuie redusă birocrația.
„Să fim eficienți dacă vrem să reușim, iar acest lucru presupune ca fiecare apel sau achiziție pentru măsurile din PNRR să fie suple, să nu se piardă în birocrație și în elemente care nu ajută nici autoritățile care trebuie să arate Comisiei Europene că au îndeplinit țintele și jaloanele, și nici la implementarea concretă a măsurilor”, conchide Tana Foarfă.
Ce alte reforme rămân restante
Pentru a putea depune a patra cerere de plată din PNRR până la finalul lui 2025, Guvernul trebuie să încheie și alte reforme mult amânate.
Amânările în realizarea reformelor au dus la blocarea livrării către România a aproape 900 de milioane de euro de către Comisia Europeană. Suma este aferentă tranșei a treia de bani din PNRR.
Pentru a depăși blocajul, Guvernul trebuie să încheie, cel târziu până în noiembrie, nu doar reforma pensiilor speciale, ci și pe cea a numirilor pe criterii clare și profesioniste a șefilor din companiile de stat din Energie și la AMEPIP - Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.
O altă reformă cheie pentru care Comisia Europeană a insistat ca ea să fie făcută în toate statele membre este cea a decarbonizării.
Premierul Ilie Bolojan a explicat miercuri că acest ultim capitol a fost renegociat cu experții Comisiei, iar rezultatul este că România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora).
„Trei grupuri energetice vor rămâne active până la finalul anului 2029, iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026”, a explicat prim-ministrul.
Ilie Bolojan mai spune că acceptarea de către Guvernul Uniunii Europene ca România să continue să extragă cărbune „asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
