Secretarul general al NATO le-a cerut aliaților să investească mai mult în producția de apărare și în sprijinul Ucrainei, văzută ca ultima redută care ține Rusia în loc, pentru a preveni un război de amploarea celui trăit de generațiile trecute.
El a anticipat că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani.
Președintele rus Vladimir Putin ar putea extinde războiul pe care-l duce în prezent împotriva Ucrainei, a spus Mark Rutte. „Suntem următoarea țintă a Rusiei”, a declarat olandezul într-un discurs ținut joi la Berlin.
Rutte a spus că „suntem” deja în pericol și a deplâns pasivitatea acelor membri ai alianței care nu resimt pericolul amenințării rusești în Europa și care cred că timpul „este de partea noastră”. Rutte a îndemnat la acțiune, „pentru a ne apăra modul de viață de acum”.
Pentru NATO, spune secretarul său general, prioritatea este să oprească un război înainte de a începe, iar „pentru a face acest lucru, trebuie să fim pe deplin conștienți de amenințare”, a spus el.
„Rusia a devenit și mai obraznică, nesăbuită și nemiloasă”
„Conflictul este la ușa noastră. Rusia a readus războiul în Europa și trebuie să fim pregătiți”, a adăugat șeful NATO.
Anul acesta, Rusia a devenit și mai obraznică. Nesăbuită și nemiloasă față de NATO și față de Ucraina.
Secretarul general al NATO și-a reiterat apelul pentru un angajament mai mare în ceea ce privește creșterea cheltuielilor pentru apărare și sprijinul pentru Ucraina.
„Forțele noastre armate trebuie să primească ceea ce au nevoie pentru a ne proteja. Iar Ucraina trebuie să primească ceea ce are nevoie pentru a se apăra acum”, a spus el.
„Mă tem că prea mulți sunt mulțumiți de sine...
...Prea mulți nu simt urgența. Și prea mulți cred că momentul este de partea noastră. Nu este. Momentul pentru acțiune este acum. Cheltuielile și producția de apărare a aliaților trebuie să crească rapid. Forțele noastre armate trebuie să aibă ceea ce au nevoie pentru a ne menține în siguranță. Iar Ucraina trebuie să aibă ceea ce are nevoie pentru a se apăra acum.
Guvernele, parlamentele și cetățenii noștri trebuie să fie împreună în această acțiune, astfel încât să putem continua să protejăm pacea, libertatea și prosperitatea. Societățile noastre - deschise, alegerile noastre - libere și o presă liberă.
Trebuie să acceptăm cu toții că trebuie să acționăm pentru a ne apăra modul de viață acum. Pentru că anul acesta, Rusia a devenit și mai obraznică. Nesăbuită și nemiloasă față de NATO și față de Ucraina.” (Mark Rutte)
„Putin își plătește mândria cu sângele propriului popor” și „joacă rolul de pacificator atunci când îi convine”
Rutte a amintit de avertismentele altui președinte american, Ronald Reagan, care a vorbit despre „impulsurile agresive ale unui imperiu malefic” și a remarcat că „Putin este din nou în afacerea construirii imperiului” pentru care „își aruncă tot ce are asupra Ucrainei, ucigând soldați și civili, distrugând refugiile umanității, case, școli și spitale”.
„Până acum, în acest an, Rusia a lansat peste 46.000 de drone și rachete împotriva Ucrainei. Rusia produce probabil 2.900 de drone de atac pe lună și un număr similar de momeli pentru a distrage atenția apărării aeriene. Este aproape de vârful producției. Și în timp ce Putin încearcă să distrugă Ucraina, își devastează și propria țară. Au existat peste 1,1 milioane de victime rusești de când și-a început războiul în 2022. Și în acest an, Rusia a pierdut, în medie, 1.200 de soldați pe zi. Gândiți-vă la asta. Peste un milion de victime până acum și o mie două sute pe zi, uciși sau răniți numai în acest an. Putin își plătește mândria cu sângele propriului popor”, a spus Rutte.
„Și dacă este pregătit să sacrifice ruși de rând în acest fel, ce este pregătit să ne facă nouă?”, s-a întrebat retoric șeful NATO.
El spune că, „în viziunea sa distorsionată asupra istoriei și a lumii”, Putin consideră că „libertatea noastră îi amenință strânsoarea asupra puterii. Și că vrem să distrugem Rusia”.
Însuși Putin „face o treabă bună în acest sens, de unul singur”, remarcă cu ironie șeful NATO, pentru că economia Rusiei este acum orientată spre război, nu spre prosperitatea poporului său și cheltuiește aproape 40% din bugetul său pentru agresiune.
Dacă este pregătit să sacrifice ruși de rând în acest fel, ce este pregătit să ne facă nouă?
„Aproximativ 70% din toate mașinile-unelte din Rusia sunt folosite în producția militară. Taxele cresc, inflația este vertiginoasă, iar benzina curge în viteză. Următorul slogan al campaniei prezidențiale a lui Putin ar trebui să fie «Să slăbim din nou Rusia». Nu că ar fi deranjat de alegeri libere și corecte, desigur”, a conchis ironic șeful NATO.
Până acum, „Putin a jucat rolul de pacificator doar atunci când i-a convenit”, spune Rutte, și doar pentru a câștiga timp ca să-și poată continua războiul.
Secretarul general al NATO l-a lăudat pe președintele american Donald Trump, spunând că este singurul care îl poate aduce pe Putin la masa negocierilor.
„Președintele Trump vrea să pună capăt vărsării de sânge acum. Și este singurul care îl poate convinge pe Putin să se așeze la masa negocierilor. Așadar, haideți să-l punem la încercare pe Putin. Să vedem dacă își dorește cu adevărat pacea sau dacă preferă ca masacrul să continue”, a spus șeful NATO.
China sprijină Rusia
Cât privește sprijinul pe care liderul de la Kremlin îl primește din exterior pentru a susține războiul împotriva Ucrainei, șeful NATO a amintit că Putin poate continua războiul cu ajutorul Chinei.
China permite Rusiei, susținută de Coreea de Nord și Iran, să continue cursul său agresiv, a spus el.
Despre sprijinul oferit de China
„Și cum își poate Putin continua războiul împotriva Ucrainei? Răspunsul este China. China este salvatorul Rusiei. China vrea să-l împiedice pe aliatul său să piardă în Ucraina.
Fără sprijinul Chinei, Rusia nu ar putea continua să ducă acest război.
De exemplu, aproximativ optzeci la sută din componentele electronice critice din dronele rusești și alte sisteme sunt fabricate în China.
Așadar, atunci când civilii mor la Kiev sau Harkov, tehnologia chineză se află adesea în interiorul armelor care îi ucid.
Și să nu uităm că Rusia se bazează și pe Coreea de Nord și Iran în lupta sa împotriva libertății, cu muniție și echipament militar.” (Mark Rutte)
„Este esențial să menținem presiunea asupra Rusiei. Securitatea Ucrainei este securitatea noastră. Conflictul este la ușa noastră”
Tocmai de aceea, spune șeful NATO, „este esențial” ca statele membre ale Alianței nord-atlantice să mențină permanent „presiunea asupra Rusiei”, sprijinind astfel „efortul autentic de a pune capăt acestui război”, și să-și mărească „substanțial” prezența militară pe flancul estic.
Rutte a făcut un ultim apel la membrii alianței în care a amintit că „securitatea Ucrainei este securitatea noastră” și a avertizat că apărarea NATO poate rezista „deocamdată”.
Numai că, avertizează Rutte, cu o economie dedicată exclusiv războiului, Rusia ar putea fi gata să folosească forța împotriva NATO în cinci ani.
El a făcut un reminder al atacurilor și provocărilor făcute de Rusia.
„Au existat atacuri asupra depozitelor comerciale și centrelor comerciale și explozibili ascunși în colete. Iar Polonia investighează acum sabotaje împotriva rețelei sale feroviare. Anul acesta am văzut încălcări imprudente ale spațiului aerian de către Rusia. Fie că este vorba de drone deasupra Poloniei și României sau avioane de vânătoare deasupra Estoniei. Astfel de incidente pun vieți în pericol și cresc riscul de escaladare”, spune Rutte.
Iar raza de acțiune a Rusiei nu se limitează doar la uscat, spune Rutte.
„Arctica și Atlanticul sunt căi suplimentare. O reamintire a motivului pentru care această alianță a fost atât de crucială timp de atâția ani de ambele părți ale Atlanticului. Pe uscat, pe mare și în aer. Ne-am sporit vigilența și ne-am consolidat descurajarea și apărarea de-a lungul flancului estic cu Eastern Sentry. Și continuăm să ne protejăm infrastructura critică pe mare cu Baltic Sentry. Răspunsul NATO la provocările Rusiei a fost calm. Decisiv și proporționat.”
Chiar și așa, Rutte îndeamnă la pregătire „pentru o escaladare și o confruntare ulterioară”.
„Angajamentul nostru constant față de Articolul 5 al NATO, conform căruia un atac asupra uneia dintre părți este un atac asupra tuturor, transmite un mesaj puternic. Orice agresor trebuie să știe că putem și vom riposta puternic. Și de aceea am luat deciziile cruciale de la Haga privind cheltuielile pentru apărare, producția și sprijinul pentru Ucraina”, a spus șeful NATO.
NATO ar trebui să-și mărească substanțial prezența militară de-a lungul flancului estic
„Sprijinul NATO înseamnă că Ucraina se poate apăra astăzi, se poate afla într-o poziție puternică pentru a asigura o pace dreaptă și durabilă. Și poate descuraja orice agresiune rusească în viitor.
Miliarde de dolari în echipamente militare critice curg în Ucraina, provenite din Statele Unite, plătite de aliați și parteneri. Aceasta este o putere de foc pe care doar America o poate oferi. Facem acest lucru printr-o inițiativă NATO, pe care o numim Pearl.
De la lansarea sa în această vară, Pearl a furnizat aproximativ 75% din totalul rachetelor pentru bateriile Patriot ale Ucrainei. Și 90% din muniția utilizată în celelalte sisteme de apărare aeriană ale sale.
Pearl menține Ucraina în luptă și îi protejează populația. Și mă bazez într-adevăr pe mai mulți aliați pentru a contribui la Pearl și pentru a intensifica sprijinul acordat Ucrainei în multe alte moduri.
Pentru că trebuie să întărim Ucraina – astfel încât să-l poată opri pe Putin în loc –, Ucraina sub ocupația rusească. Forțele sale apasă asupra unei frontiere mai lungi cu NATO. Și un risc semnificativ crescut al unui atac armat împotriva noastră. Ar necesita o schimbare cu adevărat gigantică în descurajarea și apărarea noastră.
NATO ar trebui să-și mărească substanțial prezența militară de-a lungul flancului estic. Iar aliații ar trebui să meargă mult mai departe și mai rapid în ceea ce privește cheltuielile și producția de apărare.
Într-un astfel de scenariu, am tânji după zilele în care 3,5% din PIB pentru apărarea de bază era suficient. Numărul ar crește masiv. Și cu această amenințare iminentă, ar trebui să acționăm rapid. Ar exista bugete de urgență, reduceri ale cheltuielilor publice, perturbări economice și presiuni financiare suplimentare. Într-un astfel de scenariu, compromisurile dureroase ar fi inevitabile, dar absolut necesare pentru a ne proteja popoarele.” (Mark Rutte)
El a făcut o reverență către gazde, spunând că „conducerea germană este esențială” pentru apărarea NATO și că „angajamentul său de a-și face partea echitabilă pentru securitatea noastră este un exemplu pentru toți aliații”.
NATO este finanțată de europeni prin trei bugete comune: bugetul militar operațional - care pentru 2025 este stabilit la 2,37 de miliarde de euro, bugetul civil - care se ridică la 483,3 milioane de euro, ambele fiind majorate cu 10%, respectiv 9% față de anul precedent, și bugetul destinat programului de investiții în securitate, care vizează infrastructura și capabilitățile militare. Contribuția financiară directă a fiecărui stat membru se calculează în funcție de venitul național brut (VNB) și este fixată pentru o perioadă de doi ani. În 2023 și 2024, cei mai mari contributori europeni la bugetul Alianței Nord-Atlantice au fost: Germania (15,88%), urmată de Franța (10,19%), Italia (8,53%) și Spania (5,82%).
Rutte a făcut un ultim apel și a spus că „trebuie să fim pregătiți”.
„Pentru că la sfârșitul acestui prim sfert al secolului XXI, conflictele nu se mai poartă la distanță. Conflictul este la ușa noastră. Și trebuie să fim pregătiți pentru războiul pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri.”
„Trebuie să fim pregătiți”
„Imaginați-vă un conflict care ajunge în fiecare casă, în fiecare loc de muncă. Distrugere, mobilizare în masă, milioane de persoane strămutate. Suferință pe scară largă și pierderi extreme.
Este un gând teribil. Dar dacă ne îndeplinim angajamentele, aceasta este o tragedie pe care o putem preveni.
NATO este aici pentru a proteja un miliard de oameni de ambele părți ale Atlanticului.
Misiunea noastră este să vă protejăm pe dumneavoastră, familiile dumneavoastră, prietenii dumneavoastră și viitorul dumneavoastră. Nu putem să lăsăm garda jos. Și nu o vom face. Mă bazez pe guvernele noastre să își respecte angajamentele și să meargă mai departe și mai repede, pentru că nu ne putem clătina sau eșua.
Ascultați tăcerea din Ucraina. Priviți cadavrele scoase de sub dărâmături. Gândiți-vă la ucrainenii care s-ar putea să adoarmă în seara asta și să nu se trezească mâine. Și ce se interpune între ceea ce li se întâmplă și ceea ce ni s-ar putea întâmpla nouă? Doar NATO.
În calitate de secretar general, am datoria să vă spun ce ne așteaptă dacă nu acționăm mai rapid, nu investim și nu continuăm să sprijinim Ucraina.
Știu că acesta este un mesaj dur pe măsură ce ne îndreptăm spre sezonul festiv, când gândurile noastre se îndreaptă spre speranță, lumină și pace.
Dar putem avea curaj și putere știind că suntem împreună în NATO cu hotărâre și știind că suntem de partea bună a istoriei.
Avem un plan, știm ce să facem, așa că haideți să punem în aplicare. Trebuie.” (Mark Rutte)
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în alertă de când Rusia a lansat invazia totală a Ucrainei în urmă cu aproape patru ani, declanșând cel mai mare și mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.
Kremlinul a indicat amenințarea extinderii NATO ca fiind unul dintre motivele pentru care a declanșat războiul, care a lăsat aproximativ 1 milion de victime, potrivit lui Rutte și altor surse de informații occidentale.
Președintele rus Vladimir Putin a avertizat pe 2 decembrie puterile europene că, dacă vor începe un „război” cu Rusia, Moscova este gata de luptă.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat în timpul unei mese rotunde cu ambasadori la Moscova, pe 11 decembrie, că Kremlinul nu are planuri de a ataca militar nici Uniunea Europeană, nici NATO și este „gata să stabilească garanțiile relevante în scris și într-un document legal”, precizând acest lucru „pe bază colectivă, reciprocă”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
