Curtea Constituțională a respins luni Legea guvernului privind pensiile magistraților pentru că Executivul nu ar fi așteptat un aviz consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
O chestiune juridică nouă în jurisprudența Curții care, până astăzi, spunea că, pentru a respecta condițiile de constituționalitate, e necesar doar ca Guvernul să ceară avizul, nu să-l și aștepte.
În cazul documentului de la CSM, Executivul ar fi avut de așteptat 30 de zile. După ce l-ar fi primit – Guvernul putea ține cont de el sau nu, deoarece avizul e consultativ, nu obligatoriu.
Decizia de a admite sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care ridicase tocmai această problemă legislativă, a fost luată cu votul judecătorilor constituționaliști Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihaela Ciochină și Mihai Busuioc.
Mihai Busuioc, fost Secretar General al Guvernului și fost șef al Curții de Conturi, a fost ultima numire a PSD – partid de guvernământ – la Curtea Constituțională. El a început activitatea la CCR pe 8 iulie 2025.
Legea propusă de Guvern introducea schimbări semnificative în regimul pensiilor magistraților:
♦ Vârsta de pensionare crește treptat la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani.
♦ Vechimea în muncă necesară pentru pensionare se majorează de la 25 la 35 de ani, aliniindu-se la cerințele pentru ceilalți cetățeni.
♦ Valoarea pensiei este plafonată la 70% din ultimul salariu net, față de 100% în prezent.
♦ Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani. În cazul în care însă, la momentul pensionării, nu au împlinit vârsta de 65 de ani, legea prevede o penalizare de 2% din valoarea pensiei, pentru fiecare an diferență.
Europa Liberă a analizat decizia cu doi experți.
Constituționalistul Bogdan Dima vorbește despre o posibilă premieră în jurisprudență, iar politologul Cristian Pîrvulescu avertizează că decizia afectează legitimitatea Guvernului și readuce în prim-plan conflictul instituțional.
Premieră în justiția constituțională
Profesorul de drept constituțional Bogdan Dima, de la Universitatea București, subliniază că hotărârea Curții Constituționale marchează o premieră în jurisprudența românească.
„Curtea a constatat în alte cazuri neconstituționalitatea atunci când nu s-a cerut un aviz, nu când a fost cerut, dar nu s-a așteptat răspunsul. Dacă acum a sancționat nerespectarea termenului – în cazul acesta de 30 de zile – este o schimbare importantă”, subliniază Dima.
Dima atrage atenția și asupra impactului asupra viitoarelor acte normative.
„Oriunde există un termen legal pentru avizul consultativ, legiuitorul va trebui să-l respecte și să aștepte perioada completă, indiferent dacă există urgență. Asta ar schimba modul în care legiferăm, practic ar introduce o disciplină procedurală obligatorie.”
De cealaltă parte, profesorul Pîrvulescu spune că Guvernul ar fi fost obligat să aștepte părerea Consiliului Superior al Magistraturii în acest caz.
Subiectul legii – pensiile magistraților – îi privea direct pe judecători și procurori și era firesc ca Guvernul să nu facă o propunere fără a asculta și părerea lor.
De ce a respins (majoritatea de la) CCR legea
În comunicatul în care a justificat decizia de luni, 20 octombrie, CCR spune că a analizat proiectul pensiilor magistraților atât în ceea ce privește modalitatea prin care acesta a fost adoptat – prin angajarea răspunderii, cât și în privința procedurii de dinainte de prezentarea proiectului în Parlament de către Guvern.
În privința angajării răspunderii, CCR a considerat că Executivul nu a încălcat legea fundamentală, „întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.”
„Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.”
În schimb, din comunicatul CCR reiese că judecătorii care au votat pentru ca legea să fie întoarsă, cu un scor majoritar de 5 la 4, au considerat că Guvernul nu a așteptat 30 de zile pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la acest proiect de lege.
Deși ar fi fost consultativ, „de vreme ce Legea nr. 305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta”, a considerat majoritatea judecătorilor de la CCR.
Constituționalist: „Relativizarea argumentelor juridice a devenit la modă”
Dincolo de aspectele tehnice, Bogdan Dima avertizează asupra riscului de politizare a deciziei CCR. Premierul Ilie Bolojan dădea de înțeles că va pleca de la Palatul Victoria în cazul unui eșec la Curte.
„Se construiește un narativ entuziast de a lega soarta Guvernului de o decizie a Curții, chiar dacă vorbim de un domeniu important. Relativizarea argumentelor juridice pentru scopuri politice este la modă”, spune Dima.
Cristian Pîrvulescu consideră că decizia CCR oferă Guvernului „o soluție onorabilă”, dar scoate la iveală fragilități de fond ale democrației.
„Formula aleasă de Curte pare a fi una de ieșire onorabilă pentru Guvern – o respingere pe motive de formă și nu de fond. Este o decizie care nu acuză direct Guvernul de încălcarea statului de drept, dar nici nu-l absolvă de responsabilitate.”
Politologul menționează însă că legea a fost respinsă, iar Guvernul se află „într-o poziție vulnerabilă, pentru că întreaga construcție a fost asumată public drept impecabilă formal”.
„Premierul declarase anterior că, dacă acest proiect va fi respins, legitimitatea sa politică va fi afectată. Vom vedea dacă prim-ministrul se va ține de cuvânt. Probabil că nu”, consideră Cristian Pîrvulescu.
El punctează însă că problemele de constituționalitate rămân nerezolvate.
„A fost o decizie foarte politizată și s-a preferat o formulă simplificată de ieșire. Una dintre obiecțiile Înaltei Curți viza și chestiunea fondului, nu a fost analizată”, spune Pîrvulescu.
Curtea Constituțională, în centrul tensiunilor publice
Cea care va rămâne în vizorul public, în opinia lui Cristian Pîrvulescu, este chiar Curtea Constituțională, nu premierul Bolojan.
CCR are deja o imagine puternic afectată în întreaga societate, mai ales după episodul anulării alegerilor prezidențiale de la finalul anului trecut.
„Curtea va fi pusă sub presiune. Decizia aceasta va stârni dispute în societate, fiind percepută ca una ambivalentă și politizată”, explică Pîrvulescu.
Alianța pentru Unirea Românilor a atacat deja CCR după verdict.
„Încă o dată se dovedește că instituția care ar trebui să fie garantul Constituției României și al dreptății este, de fapt, o anexă politizată, brațul lung al sistemului controlat de PSD și PNL, care apără interesele castelor privilegiate”, se arată în comunicatul AUR care sugerează că decizia CCR are în spate interesele coaliției de guvernare.
Ce se întâmplă cu legea pensiilor în continuare
Președintele Nicușor Dan a transmis, imediat după aflarea verdictului Curții, că reforma pensiilor rămâne o prioritate.
„Nu este o poziționare împotriva magistraților, ci corectarea unei prevederi anormale – pensia egală cu salariul – pe care clasa politică a reglementat-o defectuos acum câțiva ani”, a postat președintele pe Facebook.
Nicușor Dan a cerut reluarea procesului de legiferare.
Specialiștii în drept constituțional spun că asta ar însemna reluarea întregii proceduri.
Guvernul va trebui fie să meargă în Parlament pentru a-și angaja din nou răspunderea pentru o nouă lege a pensiilor, fie va merge pe o procedură clasică de propunere a unei legi, care poate avea un termen mai mare.
Și pentru noua propunere, indiferent de modalitatea în care ea va fi prezentată, vor putea fi ridicate excepții de neconstituționalitate.
Președintele interimar PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul pe care îl reprezintă își dorește o nouă lege a pensiilor, deoarece „așa nu se mai poate”.
Spune însă că nu mai preferă „pe repede înainte”, ca la asumarea făcută de Guvern la începutul lunii septembrie, ci e nevoie de un dialog cu magistrații.
Președintele USR, Dominic Fritz, merge chiar mai departe și anunță că partidul său ar fi dispus să modifice Constituția doar pentru a rezolva problema inechității din sistemul de pensii.
„În orice caz, nu renunțăm la desființarea acestor privilegii. Avem, cu adevărat, voința să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului”, arată Fritz.
Soarta lui Ilie Bolojan pare, în aceste condiții, securizată. Îi va reveni obligația să corecteze ce a greșit și să meargă în Parlament cu o nouă propunere și, din nou, în fața Curții Constituționale.
Premierul, de altfel, a și declarat luni seară că nu va demisiona și că reforma pensiilor magistraților rămâne un „obiectiv ferm” al guvernului său.
El a spus că CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme și că obiecția a fost exclusiv procedurală, „deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”.
Totodată, din toate discursurile publice ale politicienilor a dispărul conectarea pensiilor magistraților cu un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar fi spus că România urma să piardă câteva sute de milioane de euro dacă nu adoptă această lege.
Profesorul Bogdan Dima spune că, de fapt, jalonul PNRR nu este o problemă care se rezolvă exclusiv juridic, ci mai sunt și alte mecanisme care ar putea debloca banii care nu au legătură cu legea în sine.
Politolog: „Problema pensiilor putea fi rezolvată prin taxare progresivă”
Referindu-se la dimensiunea economică și la condiționalitățile PNRR, Cristian Pîrvulescu oferă o soluție alternativă:
„Problema pensiilor speciale putea fi rezolvată simplu, printr-un impozit progresiv.”
„Se puteau stabili cote de 50, 60 sau 70%, în funcție de cuantumul pensiei. Era o măsură justă și eficientă, care ar fi redus deficitul fără a crea tensiuni sociale”, explică Pîrvulescu.
El critică menținerea cotei unice drept „un dogmatism economic” care împiedică o distribuție echitabilă a sarcinilor fiscale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
