Principalele prevederi ale legii privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice:
- Introducerea unor criterii clare și riguroase pentru selecția și numirea administratorilor întreprinderilor publice, inclusiv verificarea incompatibilităților și conflictelor de interese, pentru a asigura transparența și competiția liberă.
- Obligația ca membrii consiliilor de administrație și de supraveghere, precum și conducătorii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), să aibă studii superioare, cu diplomă de licență, pentru creșterea profesionalizării managementului.
- Reducere dependența întreprinderilor publice de subvențiile bugetare și de a limita pierderile generate de decizii manageriale defectuoase.
- Reglementări noi privind mandatul, monitorizarea și responsabilitatea administratorilor pentru performanța întreprinderilor publice.
După decizia Curții Constituționale, următorul pas este promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan.
De asemenea, a fost respinsă și sesizarea de neconstituționalitate depusă de AUR, POT și SOS România la legea de reformă în domeniul sănătății.
Printre principalele prevederi se află:
- Eliminarea statutului de coasigurat și restrângerea categoriilor exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS).
- Creșterea valorii punctului pentru servicii medicale în ambulatoriu.
- Consolidarea rolului medicilor de familie.
- Introducerea unui sistem de finanțare bazat pe performanță pentru spitalele cu activitate complexă sau strategică.
- Reglementarea condițiilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere în spitale, cu criterii transparente și responsabilitate mărită pentru manageri și șefi de secție.
Pe 24 septembrie, CCR a respins și contestația depusă de AUR, POT și SOS România privind legea de reformă în autoritățile autonome.
Pe lista legilor de reformă care urmează să mai fie examinate de Curte au mai rămas:
- Legea privind pensiile magistraților. (Contestație depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție)
- Legea privind măsurile de redresare și eficientizare a resurselor publice. (Contestație depusă de AUR, POT și SOS Romania)
Formațiunile politice care au depus contestațiile au acuzat Guvernul că, prin asumarea răspunderii, a eliminat Parlamentul din procesul legislativ, încălcând principiile statului de drept.
În contestația la legea privind pensiile magistraților, Înalta Curte de Casație și Justiție e de părere că legea subminează independența justiției și încalcă mai multe principii constituționale.
Curtea Constituțională a mai amânat pentru 20 octombrie și o decizie în cazul contestației depuse de președintele Nicușor Dan la legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
