Principala prevedere a noului proiect de lege este că autoritățile de mediu vor trebui să modifice în maxim 60 de zile limitele ariilor naturale protejate, dacă acestea au fost aprobate prin acte mai vechi de 29 iunie 2007.
Legea – care merge la promulgare la președintele Nicușor Dan – se aplică inclusiv pentru decretele emise în perioada comunistă.
Acest lucru este important deoarece România are mai multe hidrocentrale în lucru, începute înainte de 1989, și care au ridicat unele probleme de mediu în ultimii ani.
Data de 29 iunie 2007 a fost aleasă pentru că atunci a fost publicată în Monitorul Oficial o Ordonanță de Urgență care stabilește regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale și a faunei sălbatice.
OUG stabilește tipurile de arii naturale protejate:
- de interes național (peste 900, din care 13 parcuri naționale și 16 naturale)
- internațional (16, în frunte cu rezervația biosferei Delta Dunării)
- și comunitar (situri din rețeaua Natura 2000, reglementată la nivel european - peste 500)
Hidrocentrale de interes public vs. arii naturale de interes public
Noua lege permite autorizarea mai ușoară a proiectelor hidroenergetice care „contribuie la realizarea obiectivelor de securitate națională a României” și care au fost desemnate astfel de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Este vorba de nouă hidrocentrale care au fost declarate de interes public major de Guvern în 2022 – precum cele de la Răstolița (județul Mureș), Livezeni-Bumbești (în Parcul Național Defileul Jiului) sau Surduc-Siriu (județele Buzău și Covasna).
De precizat că ariile naturale protejate sunt și ele clasificate în legislație ca fiind de interes public major.
Proiectele hidroenergetice amintite sunt derulate de compania de stat Hidroelectrica și multe au stadii de realizare de peste 70%, fiind abandonate sau blocate însă de mulți ani, inclusiv în urma unor decizii ale instanțelor, ca urmare a acțiunilor deschise de ONG-urile de mediu.
Asta tocmai pentru că, majoritatea dintre ele, afectează porțiuni din arii protejate, parcuri naționale sau situri Natura 2000. Ele au fost declarate de interes major inclusiv printr-o decizie a CSAT, din 2021.
„Este un mecanism care nu mai există în niciun alt stat, un mecanism care încalcă tratatele europene”, a spus ministra Mediului, Diana Buzoianu, pe 16 octombrie, după ședința Guvernului, la o zi după aprobarea noii legi în Camera Deputaților.
Activiștii de mediu sunt și mai vehemenți.
„Nu mai este doar vorba de un atac la mediul înconjurător, ci un atac la democrație. Invocarea CSAT și emiterea de pretexte cu securitate națională pentru a închide gura cetățenilor, pentru a închide gura specialiștilor și societății civile, este tipică autocrațiilor”, spune biologul Călin Dejeu, activist de mediu.
De fapt, adaugă el, „nici nu mai este nevoie de o nouă hotărâre CSAT, pentru că legea [adoptată miercuri] oferă cadrul necesar ca aceste hidrocentrale să fie finalizate”, spune senatorul Daniel Zamfir (PSD), inițiatorul legii, pentru Europa Liberă.
ONG-urile de mediu acuză însă că legea este neconstituțională, întrucât ar încălca directive de mediu europene asumate de România.
Asociațiile Banckwatch, Declic, Ecolegal și Fundația Eco-Civica cer public președintelui „să trimită legea spre control la Curtea Constituțională, pentru că încalcă dreptul cetățenilor la un mediu sănătos și echilibrat”.
„O lege votată de Parlament amenință cele mai valoroase zone naturale ale României”, a transmis Bankwatch, care atrage atenția că proiectul va permite defrișări și funcționarea unor baraje în 27 de arii protejate, de la parcuri naționale până la situri Natura 2000. Asta în condițiile în care unele zone protejate și care sunt afectate de hidrocentrale se suprapun.
Declic subliniază că parcuri naționale precum Defileul Jiului (proiectul Livezeni-Bumbești, aprobat în 2004) sau Călimani (hidrocentrala Răstolița, aprobată în comunism) vor fi iremediabil afectate.
PNL și UDMR au votat pentru, după ce, inițial, au respins proiectul
Activiștii de mediu sunt cu atât mai contrariați de aprobarea legii, cu cât mai multe forțe politice l-au respins și abandonat între 2022-2024.
Proiectul fusese tras pe dreapta tocmai pentru că și parlamentarii ar fi constatat că „era prea de tot”, susține Călin Dejeu.
Mai exact, legea, inițiată de senatorul PSD Daniel Zamfir încă din noiembrie 2022 a fost respinsă de Senat la finalul aceluiași an. Votaseră „pentru” majoritatea senatorilor PSD, dar majoritatea senatorilor PNL și toți senatorii UDMR au votat contra. USR se abținuse.
Proiectul a ajuns în Camera Deputaților, unde guvernul condus de Nicolae Ciucă a transmis, în 2023, un punct de vedere negativ, ca un an mai târziu și comisiile raportoare – cea de industrii, și cea de politică economică – să ofere un raport negativ.
În raportul lor comun, cele două comisii subliniau că legea nu face distincție între tipurile de arii protejate și că încalcă directive ale Parlamentului și Consiliului Europei, transpuse în legislația românească.
Și Guvernul României scotea în evidență argumente similare, în punctul de vedere negativ din anul precedent. Mai mult, sublinia și prevederile Constituției cu privire la dreptul cetățenilor la un mediu sănătos.
Proiectul de lege a fost resuscitat în septembrie 2025, iar comisiile raportoare (industrii și politică economică) și-au modificat raportul inițial.
Documentul a ajuns pe 15 octombrie în plenul parlamentului, unde a fost votat de toate partidele reprezentate în Parlament, cu excepția USR.
Daniel Zamfir spune că schimbarea opticii parlamentarilor în decursul celor doi ani nu reprezintă doar un joc politic, ci are legătură cu contextul de la momentul inițierii legii, în noiembrie 2022.
„După inițiere am realizat, la nivelul discuțiilor din Coaliție, că era în pregătire o Ordonanță de Urgență a Guvernului care prevedea includerea acestor hidrocentrale în fonduri din RePower EU și am considerat că nu mai e necesar”, spune el.
De precizat că, deși puterea parlamentară la final de 2022 era asigurată de Coaliția PSD-PNL-UDMR, voturile au fost diferite; social-democrații au votat masiv pentru, iar liberalii și UDMR s-au opus.
Președintele Comisiei de Industrii (una din cele două comisii care și-au schimbat raportul în decurs de un an, din negativ în favorabil) din Camera Deputaților, Sándor Bende, spune pentru Europa Liberă că scopul proiectului este ca hidrocentralele să fie duse la bun sfârșit pentru că statul a investit masiv până acum în ele.
Ce subliniază noua lege este că „la momentul apariției legii ariilor protejate, în 2007, erau deja proiecte hidroenergetice în vigoare”, astfel că acestea primează, susține el.
Sándor Bende mai spune că, de fapt, posibilitatea finalizării acestor proiecte derivă din faptul că ar urma să fie considerate de securitate națională și acest lucru să fie de la etapele procedurale obișnuite, inclusiv de mediu și regim al ariilor protejate.
Activiștii susțin că demersul parlamentarilor este însă abuziv.
Într-un răspuns transmis asociațiii de mediu Agent Green, în 2021, Comisia Europeană preciza că schimbarea limitelor ariilor protejate nu se poate face decât în situații punctuale, de ordin științific sau al schimbărilor naturale. În care hidrocentralele nu s-ar încadra.
Miniștrii și parlamentarii PSD, PNL și AUR, încântați după aprobarea proiectului
Activiștii mai spun că finalizarea hidrocentralelor începute în comunism (cu unele excepții, precum Bumbești-Livezeni, început în 2004) nu vor avea un aport semnificativ din punct de vedere energetic. În schimb, pot afecta iremediabil fauna, arborii și peisajul natural, susțin ei.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), spune că România face un pas important spre independența sa energetică și că proiectul va debloca „investițiile hidroenergetice strategice, esențiale pentru securitatea energetică a țării”.
El a explicat că vor fi deblocate astfel lucrările la șapte (din cele nouă) hidrocentrale strategice, care vor adăuga 214 Megawați (MW) la sistemul național.
Conform ministrului, capacitățile instalate vor fi:
- Răstolița – 35,3 MW
- Bumbești-Livezeni – 65,2 MW
- Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW
- Pașcani (Siret) – 9,4 MW
- Cerna-Belareca – 14,7 MW
- Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW
- Cerna Motru-Tismana II (Baraj Vaja) – 8 MW
Cei 214 MW reprezintă doar 3,3% din capacitatea instalată de Hidroelectrica – în prezent (6.400 MW), în 187 de hidrocentrale – și doar 1% din producția totală energetică din România, de circa 19.600 de MW.
Este o pondere foarte mică, subliniază Călin Dejeu, care amintește că prosumatorii au o capacitate instalată de peste zece ori mai mare: aproape 3.000 de MW.
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a explicat în trecut că noile hidrocentrale vor echilibra sistemului energetic, mai ales la vârfurile de consum. Cu atât mai mult cu cât producția energiei fotovoltaice este oscilantă, mai arăta el.
Formațiunea de opoziție AUR a lăudat de asemenea votarea proiectului, însă a atacat partidele din coaliția de guvernare, care „în loc să ofere soluții, aruncă vinovăția pe opoziție și vorbesc despre pericole externe ca să ascundă haosul din energie”.
USR, singurul opozant politic al proiectului
Președintele USR, Dominic Fritz, și ministra Mediului, Diana Buzoianu, au criticat aprobarea legii, care „stabilește că orice arie protejată poate fi distrusă”.
Diana Buzoianu a calificat legea drept „o rușine care va distruge păduri extraordinar de valoroase din țară pentru generații întregi de acum încolo”.
Ea a subliniat că scopul legilor de mediu nu este de a bloca hidrocentrale, ci doar „acele proiecte de hidrocentrale ineficiente care nu mai produc energie pentru că apele din România nu mai au debitele respective”.
„Dacă un proiect nu e eficient, da, el nu trebuie continuat.”
După ședința de Guvern din 16 octombrie, ministra a subliniat că noua lege nu este un proiect al Ministerului Energiei, ci inițiat în Parlament, care stabilește un mecanism de derogare al proiectelor de securitate națională – dacă sunt declarate astfel de CSAT – fără precedent în spațiul european.
„Înțelegem discuția punctuală de a avea excepții pe anumite proiecte analizate foarte clar”, spune ea. Și completează: „crearea unui mecanism general prin care orice proiect care este trecut prin CSAT sub această formă nu mai îndeplinește obligații de mediu este un mecanism care nu corespunde cu tratatele europene”.
Un punct de vedere similar are și șeful USR, Dominic Fritz.
„Trebuie să investim masiv în capacități de stocare a energiei regenerabile pe care deja o producem în România”, afirmă el.
„Asta așteaptă românii de la Parlament, nu distrugerea fără discernământ a tuturor ariilor protejate”, a conchis Fritz, după aprobarea proiectului de lege.
Senatorul PSD Daniel Zamfir, în schimb, o acuză pe ministră că tergiversează și chiar „sabotează” proiectele energetice.
El acuză că Buzoianu nu grăbește emiterea acordurilor de mediu la trei din cele nouă proiecte de hidrocentrale nefinalizate - Cornetu-Avrig, Surduc-Siriu și Cerna-Motru-Tismana (etapa a II-a).
Proiectele hidroenergetice de interes major
Printr-o Ordonanță de Urgență din decembrie 2022, Guvernul a aprobat o listă de 11 proiecte declarate de interes major, fapt care le-ar permite avansarea lor mai rapidă, din punct de vedere legal & birocratic.
În aprilie 2025, Ministerul Energiei – condus la acea vreme de Sebastian Burduja – a inițiat un proiect de lege prin care acestea să fie declarate chiar obiective de securitate națională, subiectul fiind discutat și CSAT.
Acestea includ nouă amenajări hidroenergetice, de tip hidrocentrale:
- Livezeni-Bumbești (pe râul Jiu)
- Cornetu-Avrig (pe râul Olt)
- Pașcani (pe râul Siret)
- Răstolița (râul Răstolița)
- Surduc-Siriu (râul Bâsca)
- râul Siret (pe sectorul Cosmești-Movileni)
- Complexul hidrotehnic și energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a
- râul Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunăre; centrala hidroelectrică Islaz
- Cerna - Belareca (râurile Cerna și Belareca).
Celor nouă proiecte li se adaugă alte două: valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj și dezvoltarea centralei termoelectrice (CTE) Iernut, prin construcția unei termocentrale noi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
