După ajustările negociate, valoarea finală a PNRR-ului României este de 21,41 miliarde euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi.
„Acest acord reprezintă un pas important pentru recâștigarea credibilității în fața partenerilor noștri europeni. Termenele și condițiile negociate vor trebui respectate de Guvern, de ministere și de autoritățile locale, în așa fel încât să nu pierdem granturile europene destinate României. În felul acesta, îi respectăm și pe cetățenii țării noastre”, spune premierul Ilie Bolojan.
Următorul pas este aprobarea formală în următoarea reuniune a Consiliului ECOFIN, Consiliul Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene, care include miniștri de economie și finanțe din statele membre. Această reuniune este responsabilă de politica economică a UE, de chestiunile legate de impozitare și de reglementarea serviciilor financiare.
Fondurile aprobate miercuri de Comisie vor merge către investiții în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației.
„Revizuirea era necesară întrucât a trebuit să fie renegociate o parte dintre condițiile (jaloanele) și termenele pe care România și le-a asumat și care, din păcate, nu au fost îndeplinite”, explică premierul Ilie Bolojan.
De asemenea, sumele alocate sub formă de împrumut nu mai puteau fi atrase până anul viitor, așa că prioritatea guvernului a fost menținerea unor jaloane și termene realiste și păstrarea în totalitate a fondurilor nerambursabile, de 13,5 miliarde de euro, în vederea asigurării fondurilor pentru investiții.
Prin această aprobare, România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora). Trei grupuri energetice vor rămâne active până la finalul anului 2029, iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026.
Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone, arată premierul.
În același timp, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare. Unul dintre cele mai importante jaloane era cel de decarbonizare.
„Ne-am angajat să închidem centralele pe cărbune până la sfârșitul acestui an, urmând ca acestea să fie înlocuite cu centrale pe gaz sau parcuri fotovoltaice. Din păcate, investițiile care să le înlocuiască nu au fost realizate și, prin urmare, dacă nu ni s-ar fi acordat amânarea, în afara aspectelor de natură socială din zonele respective, nu am fi avut siguranța asigurării producției de energie necesare României”, spune Bolojan.
Ce a mai obținut România la renegociere
Ministrul Dragoș Pîslaru a făcut și un inventar al câtorva dintre „rezultatele semnificative obținute la renegociere în favoarea României”:
• finanțarea autostrăzii A7, de 2,17 miliarde euro, a fost transferată integral din împrumuturi în granturi, adică bani nerambursabili;
• proiectele de renovare energetică a clădirilor – în valoare de 1,39 miliarde euro –transformate în granturi;
• menținerea investițiilor strategice în digitalizare, inclusiv pentru automatizarea administrației publice și finalizarea cloud-ului guvernamental;
• finanțarea pentru opt unități spitalicești importante și introducerea unei noi investiții pentru 1.200 de ambulanțe.
Până în prezent, România a încasat 10,72 miliarde euro, adică aproape jumătate din alocarea totală a PNRR.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
