CSM spune că decizia a fost luată de fiecare instanță în parte, în adunări generale ale judecătorilor care au avut loc în perioada 26-27 august 2025
În urma acestora, „tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au hotărât că se impune adoptarea acelorași măsuri stabilite de cele 16 curți de apel”.
E vorba, mai exact, de suspendarea judecării celor mai multe dosare aflate pe rolul acestor instanțe – cu excepția cauzelor urgente, precum propunerile de arestare preventivă sau ordinele de protecție.
În numele judecătoriilor și tribunalelor, CSM spune că judecătorii cer „retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”.
„Dată fiind această situație, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat, s-a hotărât ca în perioada următoare activitatea instanțelor să se desfășoare potrivit celor stabilite prin hotărârile adunărilor generale.”
Magistrații români sunt nemulțumiți de un proiect al Guvernului prin care se propune reducerea pensiei pe care un magistrat o primește. E vorba de o plafonare la 70% a acesteia din ultimul venit net, în condițiile în care, în prezent, valoarea e de 80% din ultima leafă brută.
Asta face ca, în prezent, un magistrat să primească o pensie mai mare decât ultimul salariu – situație despre care reprezentanții guvernului spun că nu este normală.
De asemenea, magistrații nu sunt de acord nici că creșterea etapizată a vârstei de pensionare, chiar dacă această măsură nu îi va afecta foarte mult pe cei care sunt în sistem.
Propunerile Ministerului Muncii privind pensiile magistraților
* stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
* instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani;
* un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării;
* o nouă eşalonare a vechimilor asimilate care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu până în anul 2029;
* o nouă eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036;
* introducerea posibilităţii de pensionare anticipată la împlinirea unei vechimi minime de 35 de ani în funcţiile respective, cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public;
* modificarea dispoziţiilor privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a proiectului pentru acordarea bonificaţiei de 1%;
* introducerea unor norme tranzitorii referitoare la menţinerea deciziilor de pensionare şi la acordarea drepturilor astfel cum erau reglementate în legislaţia anterioară de la momentul îndeplinirii lor celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la 1 octombrie 2025, data intrării în vigoare a acestei legi;
* armonizarea dispoziţiilor similare din Legea 567/2004 şi Legea 361/2023 cu cele din Legea 303/2022.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
