Linkuri accesibilitate

Proiect în dezbatere publică. Magistrații se vor pensiona la 65 de ani. Pensia nu va putea fi mai mare de 70% din ultimul venit


Pensia unui magistrat va fi acordată în funcție de salariul încasat în ultimii cinci ani de activitate dinaintea datei pensionării și nu va putea fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună dinaintea pensionări, potrivit unui proiect pus în dezbatere publică joi de Guvern.

„Un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială”, spune proiectul de lege privind pensiile magistraților.

Magistrații se vor putea pensiona anticipat după 35 de ani de vechime, dar dacă nu au vârsta cerută de lege, adică 65 de ani, așa cum este și pentru ceilalți contribuabili, li se va aplica o penalizare anuală de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public.

„Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional.”

Același proiect prevede și că va crește eșalonat vârsta de pensionare prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de un an și jumătate până în anul 2036.

Proiectul ar trebui să fie adoptat până la data de 1 octombrie 2025, când intră în vigoare reforma pensiilor cerută de Uniunea Europeană. Reforma pensiilor speciale este jalon cheie în cererea de plată numărul 3.

Recent, Comisia Europeană a sistat fondurile din PNRR destinate României din cauza neîndeplinirii, printre altele, a jalonului privind pensiile speciale.

În martie, Comisia Europeană a aprobat doar parțial plățile pentru cea de a treia cerere de plată a României din Planul Național de Redresare și Reziliență și le-a suspendat pentru șase jaloane neîndeplinite, printre care pensiile speciale.

Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.

Planul de Redresare și Reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă și va fi finanțat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Dincolo de reducerea deficitului bugetar, de cuvenita echitate socială, România este presată de exigențele UE, iar îndeplinirea acestui jalon ar putea elibera mult-râvnitele fonduri europene de care România are nevoie mai mult ca oricând.

În Uniunea Europeană, vârsta de pensionare la magistraţi este între 62 şi 67 de ani. În privința veniturilor, magistrații au pensii speciale în 10 state precum Spania, Estonia sau Slovenia.


Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG