După apariția bruscă, săptămâna trecută, a unui controversat proiect de plan american pentru încetarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, țările europene s-au grăbit să vină cu o contrapropunere, care face mai puține concesii Moscovei.
Între timp, președintele ucrainean a trimis în weekend la Geneva o echipă de negociatori, pentru discuții despre care Casa Albă și biroul lui Zelenski au declarat că au condus la un plan „actualizat și rafinat” care ar oferi o pace justă.
Aceștia au spus că „vor continua să lucreze intens la propuneri comune în zilele următoare” și că „vor rămâne în contact strâns cu partenerii lor europeni pe măsură ce procesul avansează”.
Detaliile propunerii americane ajustate nu au fost disponibile imediat.
Însă, de la probleme teritoriale și financiare până la posibilitatea aderării Ucrainei la NATO și o amnistie generală, proiectul inițial al SUA, așa cum a fost divulgat de presă, și contrapropunerea europeană, condusă de Marea Britanie, Franța și Germania și relatată de Reuters, conțin diferențe cruciale. Iată-le.
Tensiuni teritoriale
Analiștii spun că ocuparea teritoriilor nu este principalul obiectiv al Moscovei în război: președintele rus Vladimir Putin este hotărât să subjuge Ucraina.
Însă, având în vedere faptul că Rusia ocupă aproape o cincime din Ucraina, controlul asupra teritoriului este, de fapt, una dintre cele mai importante chestiuni atât pentru Kiev, cât și pentru Kremlin, în orice potențial acord de pace.
Este, de asemenea, una din principalele diferențe dintre proiectul inițial al SUA și contrapropunerea europeană.
Conform proiectului SUA, regiunile Donețk, Luhansk și Crimeea ar fi „recunoscute ca fiind de facto rusești”, iar Ucraina ar trebui să-și retragă forțele și din acele zone ale regiunii Donețk pe care încă le deține – o concesie uriașă și care, în esență, ar oferi Rusiei teritorii pe care nu a reușit să le cucerească în ani de lupte istovitoare.
În același timp, proiectul mai precizează că această porțiune a regiunii ar fi „o zonă tampon demilitarizată neutră”, care ar fi „recunoscută la nivel internațional” ca aparținând Rusiei, dar în care forțelor rusești li s-ar interzice intrarea – un aranjament puțin probabil să mulțumească vreuna din părți.
Herson și Zaporojie ar urma să fie „înghețate de-a lungul liniei de contact”, Rusia primind „recunoaștere de facto” a acelor părți din aceste regiuni pe care le deține.
Aceasta ar consolida controlul Moscovei asupra unui „coridor terestru” care duce de la granița cu Rusia și de-a lungul coastei Mării Azov până la Crimeea, peninsula care se întinde în Marea Neagră dinspre continentul ucrainean. Rusia a anexat ilegal Crimeea în 2014.
Secțiunea mult mai scurtă despre teritorii din proiectul european nu spune nimic despre recunoașterea vreunui teritoriu ca fiind rusesc sau despre o retragere ucraineană din Donețk.
„Negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la Linia de Contact”, se precizează în comunicat – reiterând apelurile Kievului și Occidentului pentru un armistițiu în baza căruia orice schimbare a controlului teritorial de ambele părți ale liniei frontului ar face obiectul unor negocieri ulterioare.
Rusia a respins aceste apeluri de când președintele american Donald Trump a făcut propunerea primăvara trecută. Putin a precizat, de asemenea, că dorește controlul deplin al Rusiei asupra regiunilor Donețk și Luhansk.
„Sunt absolut sigur că întrebarea cheie este încă legată de teritoriu”, a declarat Kirill Martinov, redactor-șef al ziarului rus din exil Novaia Gazeta Europe, pentru Current Time.
„Sunt încrezător că partea rusă va insista să i se acorde zonele libere rămase din regiunea Donețk. Sunt sigur că această cerere este practic imposibilă și inacceptabilă pentru Ucraina.”
NATO…
Proiectul american ar impune Ucrainei să „consacre în constituția sa că nu va adera la NATO” și ca alianța să codifice un angajament că Ucraina nu va fi niciodată admisă.
De asemenea, se precizează că „se așteaptă ca NATO să nu se extindă în continuare” deloc, ceea ce înseamnă că nu va admite niciodată niciun membru nou.
Putin a menționat potențiala aderare a Ucrainei ca fiind unul dintre motivele deciziei sale de a lansa invazia totală a Ucrainei în februarie 2022, iar interzicerea aderării Ucrainei a fost printre cerințele formulate de Rusia în scrisorile adresate SUA și NATO în decembrie 2021, în timp ce forțele ruse erau masate la graniță înainte de atac.
NATO a declarat în 2008 că Ucraina va adera în cele din urmă, iar Constituția Ucrainei angajează țara să solicite aderarea încă din 2019.
Însă, așa cum oficialii occidentali au încercat în repetate rânduri să transmită Rusiei, aderarea Ucranei era puțin probabilă în viitorul apropiat, tocmai pentru că nici la nivelul alianței nord-atlantice nu a existat un prea mare interes pentru atragerea Ucrainei în rândurile sale.
Contrapropunerea europeană la planul lui Trump reflectă tocmai această realitate, afirmând că „aderarea Ucrainei la NATO depinde de consensul membrilor NATO, care nu există”.
Acest lucru ar priva Rusia de dreptul de veto în această chestiune și ar păstra dreptul Kievului de a-și alege partenerii – dar este puțin probabil să satisfacă Moscova, care dorește o interdicție obligatorie de aderare a Ucrainei.
...și forțele sale
Proiectul american spune că „NATO este de acord să nu staționeze trupe în Ucraina”, punct.
Propunerea europeană prevede că „NATO este de acord să nu staționeze permanent trupe sub comanda sa în Ucraina în timp de pace”, o formulare care ar putea evita excluderea unui potențial plan al Coalition of the Willings, un proiect în mare parte european, de a trimite forțe în sprijinul trupelor ucrainene.
Forța militară
Proiectele diferă și în ceea ce privește o altă problemă de importanță crucială pentru Ucraina: dimensiunea armatei sale.
În negocierile anterioare, Rusia a încercat să limiteze numărul armatei ucrainene la doar 85.000 sau chiar 50.000 de oameni, o forță simbolică despre care Kievul și susținătorii săi au spus că ar lăsa Ucraina profund vulnerabilă la alte atacuri rusești.
Proiectul american ar limita Forțele Armate Ucrainene la 600.000 de militari, în timp ce contrapropunerea europeană ar ridica acest număr la 800.000 „în timp de pace”, ceea ce înseamnă că ar putea fi mai mare dacă Rusia ar ataca din nou.
În orice caz, a spus Martinov: „Cu siguranță va exista multă presiune din partea Moscovei în această privință”.
Armata ucraineană avea aproximativ 250.000 de oameni înainte de război și are acum între 800.000 și 900.000, conform diferitelor estimări.
Garanții de securitate
Ucraina a fost fermă în a afirma că nu poate accepta pacea fără garanții puternice de securitate occidentale, mai ales dacă aderarea la NATO este exclusă.
Proiectul de cadru american prevede că Ucraina „va primi garanții de securitate fiabile” și menționează o „garanție americană”, dar oferă puține detalii.
Contrapropunerea europeană înlocuiește „fiabil” cu „robust” și solicită o garanție americană care „oglindește Articolul 5”, în temeiul căruia un atac asupra unei țări NATO este considerat un atac asupra tuturor.
În plus, proiectul european urmărește să garanteze că Ucraina și Europa nu sunt marginalizate în ceea ce privește chestiunile de securitate și respectarea acordului de pace, dacă acesta va fi adoptat.
În timp ce proiectul american prevede că „va fi înființat un grup de lucru comun americano-rus pe probleme de securitate pentru a promova și asigura respectarea tuturor prevederilor acestui acord”, propunerea europeană solicită un „grup operativ comun de securitate cu participarea SUA, Ucrainei, Rusiei și europenilor”.
Banii
Proiectele diferă și în ceea ce privește problema controversată a miliardelor de dolari în active rusești înghețate.
Cadrul american prevede că „100 de miliarde de dolari din active rusești înghețate vor fi investite în eforturile conduse de SUA de reconstrucție și investiții în Ucraina”, SUA primind 50% din „profiturile din această afacere”, iar Europa adăugând 100 de miliarde de dolari „pentru a crește volumul investițiilor disponibile pentru reconstrucția Ucrainei”.
Propunerea europeană este mai puțin detaliată și mai puțin axată pe SUA, precizând că „Ucraina va fi reconstruită pe deplin și compensată financiar, inclusiv prin active suverane rusești care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele aduse Ucrainei”.
Calendarul alegerilor
Proiectul SUA prevede că Ucraina va organiza alegeri „în 100 de zile”, în timp ce planul european prevede că acestea vor avea loc „cât mai curând posibil după semnarea acordului de pace”.
A doua versiune oferă Kievului mai multă libertate de acțiune într-o chestiune sensibilă.
Putin îl vrea în mod clar pe Zelenski debarcat de la putere și a susținut în repetate rânduri că președintele Ucrainei ar fi ilegitim pentru că nu au avut loc alegeri prezidențiale în 2024, când mandatul său de cinci ani - în timp de pace - ar fi expirat.
Această afirmație ignoră faptul că Ucraina nu poate organiza alegeri pe vreme de război, sub legea marțială, în vigoare din momentul invaziei rusești. Zelenski și-a exprimat disponibilitatea ca Ucraina să organizeze alegeri odată ce războiul se va termina și legea marțială va fi ridicată.
„Ideologie nazistă”
Criticii planului SUA spun că acesta reflectă și alte narațiuni ale Rusiei, cum ar fi afirmația falsă că Ucraina este condusă sau dominată de „naziști”; unul din obiectivele declarate ale Rusiei pentru justificarea invaziei este „denazificarea” Ucrainei.
După cum au relatat mai multe instituții media, proiectul american prevede că „toată ideologia și activitățile naziste trebuie respinse și interzise”, în timp ce contrapropunerea europeană nu face nicio referire la „ideologia nazistă”.
Ambele proiecte solicită Ucrainei să „adopte regulile UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice”, dar proiectul american mai precizează că ambele țări „vor conveni să abolească toate măsurile discriminatorii și să garanteze drepturile mass-media și ale educației din Ucraina și Rusia”.
Propunerea europeană omite această formulare, care atacă acuzațiile rusești de discriminare pe care Kievul le consideră exagerate.
„Abordarea suferinței” sau amnistie totală?
Alături de controlul teritorial, una dintre cele mai mari lacune din proiectul-cadru al SUA dar și din cel european este problema responsabilității și justiției.
„Toate părțile implicate în acest conflict vor primi amnistie completă pentru acțiunile lor din timpul războiului și sunt de acord să nu facă nicio reclamație sau să nu ia în considerare nicio plângere în viitor”, se arată în punctul 26 al proiectului american.
În documentul european, punctul 26 nu menționează nicio amnistie, ci spune doar: „Se vor lua măsuri pentru a se aborda suferința victimelor conflictului”.
Formularea este vagă și nu oferă nicio indicație despre cum ar putea fi abordată suferința incalculabilă provocată ucrainenilor de către Rusia.
Însă, pe măsură ce presupusele atrocități se acumulează, iar Ucraina adună dovezi care ar putea fi folosite în viitoarele procese pentru crime de război, există o prăpastie care ar putea fi aproape imposibil de acoperit.
În 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, susținând că este responsabil pentru crime de război de deportare și transfer ilegal de copii din zonele ocupate ale Ucrainei în Rusia.
