Casa Albă a transmis că discuțiile de la Geneva au marcat „progrese semnificative” către încheierea războiului din Ucraina și au condus la un cadru de negociere „actualizat și rafinat”, care ar „respecta pe deplin” suveranitatea Ucrainei și ar asigura o pace justă, scrie RFE/RL.
Într-un comunicat din 23 noiembrie, administrația de la Washington nu oferă însă detalii precise și nu explică ce modificări au fost aduse planului de pace în 28 de puncte propus de președintele Donald Trump. Documentul a fost criticat de aliații Ucrainei pentru că ar fi prea favorabil Rusiei.
„Discuțiile au fost constructive, concentrate și respectuoase, subliniind angajamentul comun pentru obținerea unei păci juste și durabile”, a precizat Casa Albă, într-o declarație despre care a spus că este publicată în comun cu Ucraina.
„Discuțiile au arătat progrese semnificative în direcția alinierii pozițiilor și a identificării unor pași clari următori”, mai arată comunicatul.
„Părțile au reafirmat că orice acord viitor trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei și să asigure o pace sustenabilă și justă. Ca rezultat al discuțiilor, părțile au elaborat un cadru de pace actualizat și rafinat”, se mai arată, fără alte detalii.
Declarația adăugă că ambele părți au convenit să „rămână în contact strâns cu partenerii lor europeni”, care rămân printre cei mai puternici susținători ai Ucrainei.
Președintele Donald Trump nu a comentat imediat.
Pe lângă aliații europeni ai Ucrainei, numeroși parlamentari americani — inclusiv unii republicani — au criticat propunerea inițială, unii numind-o „o listă de dorințe a Kremlinului”.
Comunicatul Casei Albe mai precizează că „delegatia ucraineană a confirmat că toate preocupările lor principale — garanții de securitate, dezvoltare economică pe termen lung, protejarea infrastructurii, libertatea navigației și suveranitatea politică — au fost tratate pe deplin în cadrul întâlnirii”.
Secretarul de stat Marco Rubio a condus delegația americană la discuțiile de la Geneva de duminică, 23 noiembrie, cu oficiali ucraineni, într-un moment în care Washingtonul a intensificat presiunea asupra Kievului pentru a accepta rapid planul american.
Anterior, președintele Trump s-a arătat frustrat față de opoziția Ucrainei și a aliaților europeni față de propunerea sa.
După întâlnire, Rubio a vorbit despre „progrese extraordinare” și a spus că Trump a fost „mulțumit” atunci când a fost informat. Departamentul de Stat a precizat că Rubio a părăsit Elveția și se va întoarce la Washington după discuții.
Șeful delegației Ucrainei — Andri Iermak, șeful cancelariei lui Zelenski — le-a declarat jurnaliștilor că negociatorii au făcut „progrese foarte bune” la Geneva și că „avansăm către pacea justă și durabilă pe care o merită poporul ucrainean”.
O întâlnire Zelenski–Trump?
Mai multe agenții de presă occidentale citează surse anonime care afirmă că oficiali americani și ucraineni discută o posibilă vizită a lui Zelenski la Washington — chiar săptămâna viitoare — pentru discuții cu Trump.
Reuters citează o sursă care afirmă că discuțiile s-ar concentra pe cele mai sensibile puncte din planul de pace în 28 de puncte propus de Trump — precum posibilitatea unor concesii teritoriale ale Ucrainei către Rusia.
Planul original nu a fost publicat oficial, deși elemente esențiale au fost dezvăluite pe surse de presă.
Planul SUA ar prevedea concesii majore din partea Kievului și pare să reflecte multe dintre cererile maximaliste ale Kremlinului — inclusiv renunțarea la regiunile Donețk și Luhansk (Donbas) și la Crimeea, precum și limitarea dimensiunii armatei ucrainene.
De asemenea, Kievul ar fi obliga să introducă în Constituție o interdicție privind aderarea la NATO, iar alianței militare occidentale i-ar fi interzisă dislocarea de trupe.
Planul american ar prevedea, în plus, relaxarea sancțiunilor comerciale impuse Moscovei.
În schimb, Ucraina ar primi „garanții de securitate”, în special din partea Statelor Unite, ar putea adera la Uniunea Europeană și ar beneficia de anumite avantaje financiare. Rusia ar fi obligată să se retragă din unele zone ucrainene pe care le ocupă în prezent.
În contextul opoziției parlamentarilor americani și aliaților străini, Trump a spus că planul inițial mai poate negociat sau modificat.
Întrebat de reporteri dacă propunerea sa reprezintă „oferta finală pentru Ucraina”, Trump a răspuns: „Nu.”
În paralel cu discuțiile de la Geneva, Zelenski a spus că „există semnale că echipa președintelui Trump ne aude”.
„Multe se schimbă — lucrăm foarte atent la pașii necesari pentru a pune capăt războiului”, a spus Zelenski în discursul său video de seară, publicat înaintea declarației Casei Albe.
Detalii despre planul european
Agenția germană de presă DPA a relatat că un plan alternativ european de pace ar elimina obligarea Ucrainei să cedeze teritorii pe care încă le controlează și ar stabili un plafon mai mare pentru efectivele armatei — 800.000 de soldați, comparativ cu limita de 600.000 prevăzută în propunerea americană.
Ucraina ar urma să primească, de asemenea, garanții solide de securitate.
În plus, planul european nu ar prevedea explicit excluderea posibilității ca Ucraina să adere la NATO și nu ar acorda o amnistie generală pentru crime de război.
Kremlinul nu a comentat imediat discuțiile de la Geneva, însă președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat că va avea pe 24 noiembrie o convorbire telefonică cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a discuta despre eforturile de pace în Ucraina.
Victime în urma unui atac asupra Harkovului
În timp ce discuțiile aveau loc la Geneva, atacurile Rusiei asupra Ucrainei au continuat.
Oficialii ucraineni au anunțat că Rusia a lansat pe 23 noiembrie un atac „masiv” cu drone asupra Harkovului, care a dus la moartea a cel puțin patru persoane și la rănirea altor 17 într-o zonă rezidențială.
Rusia lansează aproape în fiecare noapte atacuri cu rachete și drone asupra zonelor rezidențiale, comerciale și de infrastructură din Ucraina. Kremlinul neagă că ar viza civili, în ciuda atacurilor repetate asupra acestor zone.
Atacurile ruse asupra infrastructurii energetice au lăsat milioane de oameni fără încălzire sau electricitate timp de multe ore zilnic.
O ofensivă rusească terestră în estul Ucrainei a crescut presiunea asupra Kievului în contextul negocierilor privind un plan de pace.
Ucraina a răspuns prun lansarea de drone asupra infrastructurii energetice și altor obiective din Rusia care, potrivit Kievului, sunt folosite pentru lansarea atacurilor asupra orașelor ucrainene.
Rusia se confruntă, de asemenea, cu pene de curent, iar economia sa e grav afectată de cheltuielile de război și de sancțiunile occidentale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
