Ministerul Afacerilor Externe a anunțat miercuri adoptarea, în Camera Deputaților, a proiectului de lege privind sancțiunile internaționale, inclusiv împotriva Rusiei, care prevede că încălcarea sau eludarea acestor sancțiuni este infracțiune gravă, în competenţa DIICOT.
Actul normativ clarifică mecanismele de cooperare și coordonare între autoritățile implicate în aplicarea sancțiunilor și stabilește cadrul penal pentru persoanele fizice și juridice care sprijină entități sancționate.
În baza negocierilor derulate de MAE, actul normativ transpune în legislația națională directiva Uniunii Europene și evită punerea sub procedura de infringement a României odată cu depășirea termenului-limită care a fost mai 2025.
Proiectul de lege a fost promovat de Guvern, iar Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției sunt coinițiatori.
După adoptarea în camera decizională, proiectul este trimis președintelui României, pentru promulgare.
Proiectul a fost adoptat cu 277 de voturi din 289 de deputați prezenți și arată angajamentul României față de securitatea internațională, statul de drept și alinierea la standardele europene și internaționale, spune MAE într-un comunicat remis presei miercuri.
„Votul covârșitor în favoare actului normativ este un semnal puternic că Parlamentul României și Guvernul României colaborează eficient în deciziile esențiale în relație cu partenerii noștri internaționali și cu propriile obiective de securitate și politică externă ale României”, arată sursa citată.
Uniunea Europeană a adoptat pe 23 octombrie al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care conține o listă lungă de măsuri care țintesc principalele surse de finanțare ale războiului împotriva Ucrainei: energia, sectorul financiar și rețelele de plăți alternative.
Printre cele mai importante măsuri se află interzicerea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, care va intra în vigoare din ianuarie 2027.
În plus, Rosneft și Gazprom Neft, giganții energetici rusești, sunt supuși unor restricții suplimentare.
Ambele companii petroliere rusești au fost sancționate și de administrația Trump luna trecută, pe fondul blocării eforturilor SUA de a media pacea în Ucraina.
Pachetul UE extinde și sancțiunile asupra așa-numitei „flote fantomă”, nave folosite pentru a ocoli plafonul de preț impus petrolului rusesc. Alte 117 nave sunt adăugate pe lista neagră a vaselor cărora li se interzice accesul în porturile europene și la serviciile maritime aferente.
În plan financiar, UE interzice utilizarea criptomonedei A7A5, susținută de statul rus și folosită pentru finanțarea efortului de război.
Bruxellesul impune, de asemenea, interdicții asupra a 13 noi instituții financiare din Rusia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Hong Kong, suspectate că sprijină Moscova.
Instituțiile financiare europene nu mai pot colabora cu sistemele de plăți rusești „Mir” și „SBP”, iar relațiile economice cu entitățile din nouă zone economice speciale din Rusia vor fi restricționate.
Un alt capitol sensibil privește răpirile și deportările de copii ucraineni. UE introduce sancțiuni pentru 11 persoane implicate și un nou criteriu pentru listarea celor responsabili de „răpirea, asimilarea forțată și educația militarizată a copiilor ucraineni”.
Pachetul prevede și sancțiuni împotriva unor entități din China, India și Thailanda care furnizează Rusiei echipamente cu dublă folosire, civilă și militară, precum și tehnologii avansate.
Pachetul de sancțiuni europene a fost adoptat la aproape o zi de la anunțul administrației de la Washington privind sancționarea a două mari companii energetice rusești, Lukoil și Rosneft.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
