Negociatorii ucraineni au plecat din Elveția, de la Geneva, după ce au discutat despre propunerile de încheiere a războiului cu Rusia, a anunțat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce posibilitatea încheierii unui acord până la termenul limită de Ziua Recunoștinței impus de președintele american Donald Trump rămâne tot mai incertă.
„Aștept un raport complet în această seară cu privire la progresul discuțiilor de la Geneva și principalele priorități ale partenerilor noștri”, a declarat Zelenski luni, 24 noiembrie, pe rețelele de socializare.
„Pe baza acestor rapoarte, vom stabili următorii pași și calendarul. Vom continua să ne coordonăm cu Europa și cu alți parteneri din întreaga lume.”
Zelenski nu a oferit alte detalii.
Cele două părți au declarat că discuțiile din orașul elvețian au dus la „progrese semnificative” privind posibilitatea ca războiul să se încheie și au creat un cadru „actualizat și rafinat” care ar „susține pe deplin” suveranitatea țării sfâșiate de război și ar asigura o pace justă.
Declarația din 23 noiembrie, emisă de Washington, nu oferă detalii privind planul în 28 de puncte propus de Trump și criticat de susținătorii Kievului ca fiind prea prietenos cu Rusia.
„Discuțiile au fost constructive, concentrate și respectuoase, subliniind angajamentul comun de a realiza o pace justă și durabilă”, se arată în declarația comună SUA-Ucraina.
„Aceștia au reafirmat că orice acord viitor trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei și să asigure o pace durabilă și justă. În urma discuțiilor, părțile au elaborat un cadru de pace actualizat și rafinat”, mai spune declarația fără a oferi detalii.
Trump însuși nu a comentat imediat, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz a părut să indice, după consultările cu liderii Uniunii Europene, că un termen limită de 27 noiembrie stabilit de Trump pentru acceptarea planului de către Ucraina este puțin probabil.
„Este un proces laborios”, a declarat Merz în marja summitului Uniunea Europeană-Uniunea Africană din capitala Angolei, Luanda, adăugând că „în cel mai bun caz, vor exista pași minori înainte în această săptămână”.
„Următorul pas trebuie să fie: Rusia trebuie să vină la masa negocierilor... Și dacă acest lucru este posibil, atunci fiecare efort va fi meritat.”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat pe 24 noiembrie reporterilor în capitala Rusiei că Moscova nu a primit încă nicio informație de la Washington cu privire la discuții.
„Nu am văzut încă niciun plan. Am citit declarația emisă după discuțiile de la Geneva. Au fost aduse anumite modificări textului pe care l-am văzut anterior. Așteptăm. Se pare că dialogul de acolo continuă, unele contacte vor continua. Încă o dată, deocamdată, nu am primit nimic oficial”, a declarat Peskov.
Împreună cu aliații europeni ai Ucrainei, mulți parlamentari americani - inclusiv unii republicani - au atacat propunerea inițială, unii numind-o o „listă de dorințe” a Kremlinului.
Declarația Casei Albe a precizat că „delegația ucraineană a afirmat că toate preocupările sale principale - garanții de securitate, dezvoltare economică pe termen lung, protejarea infrastructurii, libertatea de navigație și suveranitatea politică - au fost abordate pe deplin în timpul întâlnirii”.
O întâlnire Zelenski-Trump?
Mai multe agenții de știri occidentale au citat surse anonime care au declarat că oficiali americani și ucraineni discută despre o posibilă vizită a lui Zelenski la Washington - încă din această săptămână - pentru o discuție cu președintele american Donald Trump.
Reuters a citat o sursă care a declarat că discuțiile se vor concentra pe cele mai sensibile probleme dintr-un plan de pace în 28 de puncte prezentat de Trump - cum ar fi posibilitatea unor concesii teritoriale ucrainene față de Rusia.
Planul inițial nu a fost dezvăluit oficial, dar informațiile despre conținutul său s-au scurs în presă și au fost publicate de agențiile de știri.
E vorba de termeni care impun concesii masive din partea Kievului și care par să reflecte multe dintre cerințele Kremlinului - inclusiv predarea regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk, inclusiv a zonelor care nu sunt ocupate de Rusia - cunoscute sub numele de Donbas - și a Crimeii, împreună cu stabilirea unor limite privind dimensiunea armatei ucrainene.
De asemenea, Kievul ar fi obligat să stabilească o interdicție constituțională privind aderarea la NATO, în timp ce ar fi impuse restricții asupra alianței militare occidentale în ceea ce privește staționarea trupelor sale.
În schimb, sancțiunile financiare împotriva Moscovei ar fi foarte relaxate.
Amid the pushback from US lawmakers and foreign allies, Trump has left open the possibility of changes being made to the plan.
La schimb, Ucraina ar primi o formă de „garanții de securitate”, în special din partea Statelor Unite, i s-ar permite să adere la Uniunea Europeană și ar primi unele beneficii financiare.
Rusia ar fi, de asemenea, obligată să se retragă din unele zone ucrainene pe care le ocupă în prezent.
Pe fondul opoziției din partea parlamentarilor americani și a aliaților străini, Trump a lăsat deschisă posibilitatea modificării planului.
Detalii despre planul european
Agenția de știri germană DPA a scris că un plan european alternativ nu ar impune Ucrainei să cedeze niciun teritoriu pe care îl controlează încă și ar stabili un plafon mai mare pentru numărul forțelor sale armate - la 800.000 de soldați, în loc de limita de 600.000 din propunerea SUA.
Ucraina ar primi, de asemenea, garanții solide de securitate.
De asemenea, aderarea Ucrainei la NATO nu ar fi exclusă în mod explicit, iar Rusiei nu i s-ar acorda o amnistie generală pentru crime de război, a relatat dpa, fără a cita sursele sale.
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat că va avea o convorbire telefonică cu omologul său rus, Vladimir Putin, pe 24 noiembrie pentru a discuta despre eforturile de pace din Ucraina.
Mai multe victime la Harkov
În timp ce discuțiile erau în desfășurare la Geneva, masacrele rusești au continuat în Ucraina, după patru ani de invazie.
Oficialii ucraineni au declarat că Rusia a lansat un atac masiv cu drone asupra orașului Harkov pe 23 noiembrie, ucigând cel puțin patru persoane și rănind alte 17 într-o zonă rezidențială.
Rusia a efectuat aproape în fiecare noapte lansări de rachete și drone asupra unor blocuri de locuinte, clădiri comerciale și de infrastructură din Ucraina.
Kremlinul neagă de fiecare dată că ar viza zone civile, în ciuda atacurilor masive asupra acestor zone.
Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice au lăsat milioane de oameni fără încălzire sau electricitate timp de mai multe ore în fiecare zi, în prag de iarnă.
O ofensivă rusească terestră în estul Ucrainei a sporit, de asemenea, presiunea asupra Kievului, care încearcă să negocieze termeni de pace.
Ucraina a răspuns trimițând drone împotriva unor centrale energetice și a unor platforme despre care Kievul susține că sunt folosite pentru a lansa atacuri împotriva orașelor ucrainene.
Rusia a suferit, de asemenea, pene de curent, iar economia sa a fost grav afectată din cauza cheltuielilor de război și a sancțiunilor occidentale.
Articol scris pe baza informațiilor oferite de Serviciul ucrainean al RFE/RL, Reuters și dpa
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
