În noiembrie 2023, o delegație guvernamentală condusă de ministrul Economiei de la acel moment, Radu Oprea, ajungea la Hanoi, capitala Vietnamului. Din delegație făcea parte și directorul Romarm de la acea vreme: Ioan Emanuel.
„Acolo vizitează un depozit al Ministerului Apărării Naționale, dar vin fără niciun rezultat concret pentru industria de apărare românească”, povestește Constantin Bucuroiu, liderul Asociației Sindicatelor din Industria de Apărare, în 2025 pentru Europa Liberă.
„Din păcate, Romarm-ul nu a știut atunci să profite de vizita asta, cred că n-au mai ținut legătura”, afirmă fostul ministru PSD al Economiei, Radu Oprea.
La scurt timp după vizită, însă, reprezentanții unei companii din Bulgaria au mers la Romarm cu propunerea de a cumpăra pentru Vietnam transportoare blindate produse în România, mai spune Bucuroiu.
Doi ani mai târziu, contractul cu firma din Bulgaria este, spun surse Europa Liberă, ori aproape semnat, ori în fază foarte avansată de negociere. Ar fi vorba despre transportoare blindate Saur.
„Nu știm să facem comerț. Nu avem oamenii indicați să conducă societățile din România, să facă comerț”, spune Constantin Bucuroiu.
Tot el concluzionează.
„Industria de apărare din România a pierdut trenul față de bulgari, față de polonezi, față de de sârbi, față de cehi – am pierdut trenul de mult. La noi merge exact ca CFR-ul când mergem la mare vara”, mai afirmă liderul Asociației Sindicatelor din Industria de Apărare.
Ce înseamnă pentru Armată acest lucru?
„Este o vulnerabilitate. Într-o situație de criză, lanțurile de aprovizionare și chiar respectarea unor clauze contractuale scot la iveală foarte multe sincope. Trebuie să ai dezvoltată o industrie de apărare proprie. Nu poți să rămâi doar pe importuri de echipamente, tehnică militară și muniție”, explică gen. (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, pentru Europa Liberă.
Romarm (Compania Națională ROMARM S.A.) este holdingul industriei de apărare românești, care coordonează și deține 15 fabrici de produse militare din țară.
Romarm se prezintă ca fiind „principalul producător şi exportator direct de produse militare din România” și „principalul furnizor de echipament militar, muniţie şi servicii de întreţinere din România”.
Romarm - activitatea principală, tranzacțiile cu armament
Raportele financiare ale Romarm pentru 2024 nu au fost încă publicate.
Până acum, 2022 a fost cel mai bun an din istoria companiei, iar 2023 vine imediat după. Războiul din Ucraina a revigorat industria de armament din toată Europa și, aparent, și pe cea a companiei deținute de stat.
Numai că informațiile publice ale companiei relevă că 94-95% din activitatea Romarm este intermedierea: cumpără și vinde produse.
În plus, în primele șase luni din 2025, arată cifrele, activitatea companiei a scăzut cu aproximativ o treime față de anul anterior.
În cel mai recent raport al administratorilor companiei scrie – negru pe alb – că activitatea principală a companiei ține de tranzacțiile cu armament, nu vânzarea producției proprii.
„Majoritatea exporturilor realizate de CN Romarm este prin Aparat Central, ca urmare a încheierii şi derulării contractelor de vânzare-cumparare de pe / pentru terțe piețe.”
sursa: Raportul Administratorilor Romarm 2023
Administratorii explică în raport care e cauza: „filialele nu au reuşit nici după doi ani de la izbucnirea conflictului în Ucraina să producă ceea ce piața de profil absoarbe aproape instantaneu, şi anume muniție calibru mare, şi nici să îşi diversifice producția atât pe calibre NATO, cât şi pe alte calibre de interes”.
Lipsa de adaptare la cerințele pieții nu e singurul motiv.
„Printre produsele cu căutare extraordinar de mare se află loviturile de artilerie calibru mediu și, în special, mare, produse care ori nu se mai pot executa în filialele Romarm, ori au termene foarte lungi de execuție şi preţuri cu peste 30% mai mare decât competiţia”.
„Am avut directori care nu au știut cum să gestioneze piața de apărare și care au condus societăți importante din cadrul Romarmului.”
„Nu am avut conducere la Romarm care să aibă simțul comercial, să știe cum să exporte armament din fabricile românești”, crede Constantin Bucuroiu, lider sindical din industria de Apărare.
Astfel se explică, spune el, de ce Romarm vinde producție internă în proporție de numai 5% și predominant face doar tranzacții cu arme fabricate de alții.
Romarm - afaceri declarate public cu bulgarii și ucrainenii în 2022, secretizate în 2023
În 2021, Romarm raporta o cifră de afaceri de 131,5 milioane de lei, cu un profit de 1,4 milioane de lei.
În lista furnizorilor Romarm, în 2021, figurau doar firme românești și fabricile din subordinea companiei.
Cel mai mare client a fost în acel an a fost o unitate militară din București - contracte de 7,9 milioane de lei, urmată de armata nigeriană – 2,9 milioane de lei și compania Romtehnica – 2,3 milioane de lei.
Un an mai târziu, în 2022, anul invaziei Rusiei în Ucraina, Romarm a raportat o cifră de afaceri de 761,7 milioane de lei, de aproape șase ori mai mare decât în 2021, cu un profit de 3,5 milioane de lei.
„În perioada scursă de la data declanșării conflictului armat, CN Romarm SA a încheiat contracte de vânzare produse către parteneri din Ucraina sau pentru noi parteneri din alte state, care aveau ca destinație finală teritoriul ucrainean. Peste 50% din cifra de afaceri a aparatului central pentru anul 2022 se datorează comercializării de produse necesare conflictului armat de la nordul țării”, scrie în raportul administratorilor Romarm pe anul 2022.
Tabloul furnizorilor și clienților s-a modificat substanțial.
În 2022, Romarm a plătit 215 milioane de lei către trei companii din Bulgaria pentru achiziția de materii prime:
- BIEM JSC Bulgaria – 210,6 milioane de lei
- Emco Bulgaria – 2,2 milioane de lei
- Obsidian Bulgaria – 2,8 milioane de lei.
Romarm a raportat și clienți noi - Ukrspecexport Ucraina, cu contracte de 222 milioane de lei și avansuri plătite de 534 de milioane de lei. Un avans de 5 milioane de lei a plătit, în 2022, și Defence Intell Ucraina.
În 2023, Romarm a avut o cifră de afaceri de 495 de milioane de lei, cu un profit de 3,4 milioane de lei.
Dar lista furnizorilor și clienților din raportul administratorilor nu mai este publică. Documentul menționează transparent doar că au existat mai multe contracte de sute de milioane de lei cu diverși „parteneri”.
Compania bulgară Emco a confirmat prin email pentru Europa Liberă că are în continuare contracte în derulare cu Romarm, precizând că a început colaborarea cu România în 2014.
„Importăm în mod regulat diverse componente, piese și produse finite din România. Relațiile bilaterale dintre Romarm și compania noastră au fost întotdeauna corecte”, a transmis compania.
Bulgaria, producător și exportator important de armament
La sud de Dunăre, în Bulgaria, industria de apărare a asigurat pentru bugetul de stat peste 4% din PIB‑ul ţării în 2024, a declarat Petar Dilov, ministrul Economiei şi Industriei din Bulgaria, pe 7 septembrie 2025, conform fakti.bg.
Producția de muniții a devenit principalul motor al economiei după 2022, iar Bulgaria s-a impus ca un jucător important în procesul de consolidare a apărării europene, a mai spus ministrul Dilov.
Ministrul a subliniat că tradiția de aproape 100 de ani a Bulgariei în industria militară și disponibilitatea capacităților de producție în contextul schimbărilor geopolitice globale se numără printre principalele motive ale creșterii economice, precum și ale creșterii salariilor și pensiilor din țară, în ultimii trei ani.
Industria de apărare a Bulgariei
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, Bulgaria a exportat arme în valoare de 13 miliarde de leva (6,65 miliarde de euro), o creștere istorică în industria de apărare a țării, a mai spus ministrul.
Exporturile bulgare de produse militare au crescut semnificativ după izbucnirea războiului din Ucraina: de la 650 milioane de euro în 2021 la 2,8 miliarde de euro în 2024, a mai spus Dilov.
Între 2022 și 2024, veniturile Bulgariei din exporturi de produse legate de apărare au fost 13 miliarde de leva.
În industria de apărare bulgară sunt acum peste 70.000 de angajați, iar numărul este în creştere, a mai spus ministrul, citat de fakti.bg.
Doar la fabrica de stat VMZ‑Sopot (Sopot), ministrul a estimat că veniturile depăşi 1 miliard de leva (500 de milioane de euro) în 2025. În 2021, veniturile ei erau de doar 191 milioane de leva, a mai spus Dilov.
La VMZ‑Sopot lucrează peste 5.000 de persoane, iar în ultimul an angajările au crescut cu 350 de persoane. Salariul mediu brut la această fabrică este de 2.500 leva (aproximativ 1.280 euro), scrie fakti.bg.
În Bulgaria se vor mai construi două fabrici de armament, în urma unui joint‑venture între Bulgaria şi Rheinmetall (firma germană) pentru două fabrici..
Iar personalul calificat pentru sectorul apărării va fi format în două universități din Bulgaria - din Sofia şi Plovdiv, în urma unui protocol semnat cu guvernul.
Bulgaria a jucat și un rol secret esențial în primele luni ale războiului din Ucraina, potrivit unei investigații Die Welt citate de Politico.
Guvernul condus la acel moment de Kiril Petkov a folosit companii intermediare pentru a trimite Ucrainei muniție sovietică și motorină, evitând astfel livrări oficiale.
„Estimăm că aproximativ o treime din muniția necesară armatei ucrainene în faza incipientă a războiului provenea din Bulgaria”, a declarat Petkov pentru Die Welt.
Pentru Ucraina, ajutorul bulgar a fost esențial. Ministrul de Externe ucrainean, Dimitro Kuleba, a declarat că ajutorul bulgar „a fost o chestiune de viață și de moarte”, pentru că altfel rușii ar fi cucerit mult mai mult din teritoriul ucrainean, probabil chiar în anul invaziei.
Riscurile pentru Bulgaria, care sărea astfel în ajutor, au fost majore, scrie Politico. În replică, Moscova a lansat atacuri cibernetice asupra țării, a expulzat diplomați bulgari și a exercitat presiuni asupra politice interne.
Nu toate afacerile cu arme dintre România și Bulgaria sunt lipsite de păcat
În 2022, o investigație a jurnaliștilor de la bivol.bg a scos la iveală o afacere de comerț cu arme care implica Bulgaria, Polonia și România.
Articolul susţine că Bulgaria, prin instituţiile şi companiile sale, ar fi derulat o tranzacție cu muniţie veche pentru Ucraina, prin intermediul unor state terţe – printre care şi România.
Cum s-ar fi derulat lanțul de vânzare/revânzare
Compania bulgară Alguns EOOD a cumpărat din Belarus rachete şi muniţie de tip sovietic - lansatoare multiple de rachete de tip „Grad”, obuze de 122 mm, 152 mm.
Firma din Bulgaria a exportat, la începutul lunii mai 2022, armamentul către CN Romarm S.A. (România), care la rândul ei a vândut-o mai departe către Ucraina, prin intermediul unei alte firme, tot românești.
Muniția a ajuns la destinație, dar ucrainenii au refuzat-o pentru că era ruginită și deformată. Apoi au trimis-o înapoi în România.
Romarm S.A. le-a transmis la acel moment jurnaliștilor bulgari de la bivol.bg că are un contract activ cu Alguns EOOD.
„Contractul şi punerea sa în aplicare sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare”, a declaratdirectorul general al Romarm pentru site-ul din Bulgaria.
Investigația acuza că tranzacția s-a făcut cu încălcarea regimurilor de control al exporturilor de produse militare (defense‑related goods – DRP) şi cu documente false.
Sursele jurnaliștilor bulgari au evaluat afacerea la aproximativ 200 de milioane de dolari. 15 milioane, scriu ei, erau rezervate „comisioanelor neoficiale” pentru funcționarii implicați.
Un an mai târziu, într-o altă investigație, jurnaliștii de la 24chasa.bg susțineau că Bulgaria ar fi folosit un model de afacere vechi – utilizat și în anii 2015-2018, când arme din acestă țară erau livrate către Siria şi grupări asociate de opoziţie/teroriste – pentru a exporta arme şi muniţii către Ucraina, prin intermediari şi prin ţări terţe (inclusiv România şi Polonia).
Tranzacţiile ar fi fost facilitate prin companii private bulgare – și din nou apare numele firmei Alguns Ltd.
Schema prin care muniția ajungea în Ucraina este descrisă de jurnaliștii de la 24chasa.bg ca fiind ilegală și netransparentă, iar autorităţile bulgare sunt criticate pentru lipsa de control asupra destinaţiei finale şi asupra calităţii bunurilor exportate.
Mai mult, jurnaliștii bulgari susțineau că oficialii guvernamentali, prin cabinetul lui Kiril Petkov şi ministrul Economiei de atunci (2022), ar fi facilitat aceste exporturi prin decizii guvernamentale.
„Lucrurile acestea sunt verificate de instituțiile statului. Nu am primit până acum o informare oficială cu privire la acest aspect”, spune actualul ministru român al Economiei, Radu Miruță, în noiembrie 2025, pentru Europa Liberă.
Curtea de Conturi a avertizat asupra afacerilor Romtehnica cu bulgarii
Într-un raport privind activitatea Romtehnica între 2020 și 2024, Curtea de Conturi a menționat că această companie a derulat contracte de achiziție și revânzare de armament cu firme din străinătate fără aprobările legale necesare de la Consiliul de Administrație sau Adunarea Generală a Acționarilor (AGA).
Două firme bulgare sunt menționate explicit în raport: Obsidian Trade Ltd.și Alguns Ltd.
Compania Obsidian Trade a confirmat pentru Europa Liberă că are în continuare contracte cu Romtehnica, dar care sunt protejate de secretul comercial.
„Romtehnica SA este unul dintre partenerii noștri valoroși și importanți. Din păcate, informațiile solicitate de dumneavoastră sunt strict confidențiale și sunt incluse exclusiv într-o clauză contractuală care ne interzice divulgarea oricăror detalii referitoare la implementarea acordurilor noastre contractuale”, scrie în răspunsul companiei pentru Europa Liberă România.
Romtehnica este compania de comerț exterior a Ministerului Apărării, care are rolul de a importa pentru armata română echipamente militare și de a exporta tehnică produsă în România.
Romtehnica intermediază contracte sensibile cu furnizori străini, se ocupă de achizițiile majore pentru MApN și gestionează relațiile comerciale internaționale ale statului în domeniul militar.
În esență, Romarm produce, iar Romtehnica vinde și cumpără în numele statului.
Care sunt firmele bulgărești și ucrainene din rapoartele oficiale ale Romarm, Romtehnica și Curtea de Conturi
- BIEM JSC (Bulgaria) - companie bulgară privată specializată în comerţul cu produse militare şi tehnologii de apărare (export/import, re-export, mentenanță și modernizări). În 2019, CEO al companiei figura Petar Mandjoukov, un fost ofițer de informații din perioada comunistă.
- EMCO Ltd. / Emco Bulgaria - se prezintă ca firmă care proiectează/produce şi comercializează produse speciale şi are activitate în domeniul import/export produse de apărare. În 2022, un depozit al firmei a explodat, iar ancheta autorităților a pus-o pe seama unui sabotaj rusesc. Patronul firmei, Emilian Gebrev, fiul său şi un manager al companiei au fost, în 2015, victime ale unei tentative de otrăvire cu o substanţă fosforo‑organic necunoscută. Parchetul bulgar a acuzat trei cetăţeni ruşi, în absenţă.
- Obsidian Trade Ltd. (Bulgaria) - firmă privată de trading din Sofia, care se prezintă ca furnizor de echipamente militare, piese, servicii logistice şi brokeraj pentru produse de apărare. Proprietar: Kaloyan Lazarov Todorov.
- Alguns LTD (Bulgaria) - specializată în import, export și reexport de produse militare. Proprietar: Alexander Lyubomirov Dimitrov. Conform unei investigaţii publicate de Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), firmele sale erau implicate încă de acum zece ani în vânzarea de muniţii vechi sovietice/asiatice către pieţe externe.
- Ukrspecexport (Ucraina) - companie de stat ucraineană, intermediar autorizat pentru export-import de produse militare.
- Defence Intell Ucraina (Ucraina) - serviciul de informații al Armatei din Ucraina.
Cazul special al firmei Alguns LTD
În iulie 2023, compania bulgară Alguns EOOD, controlată de omul de afaceri bulgar Aleksandar Dimitrov Liubomirov, a devenit acţionar al fabricii Inox SA.
Firma din Bulgaria a primit o participaţie de 31,4% din capitalul social al Inox SA în schimbul unui împrumut de 1,012 milioane euro, pe care l‑a acordat firmei românești în ianuarie 2023.
Înainte de tranzacție, în acționariatul Inox SA erau Ion Bazac, fost ministru PSD al Sănătății (25,46%), care era și președinte al Consiliului de Administrație (CA) al companiei, Șerban Buduleci (13,92%) și firma cipriotă Ginerva Enterprises Ltd (11,73%).
În aprilie 2023, firma își adăugase în obiectul de activitate și „Fabricarea armamentului și muniției”.
În decembrie 2024, Ion Bazac a demisionat din funcția de președinte al CA și nu mai este nici acționar din decembrie 2023.
În acționariatul Inox SA a fost și tatăl lui Ion Bazac, fost ministru adjunct în Ministerul Industriei Ușoare în perioada 1969-1973. Familia Bazac a fost acționară și în firma Forza Rossa, care importa Ferrari în România. În ianuarie 2025 au vândut acțunile către Holand Automotive Group.
În acest moment, acționari majoritari la Inox SA sunt Alguns LTD Sofia - 31,4%, Ginerva Enterprises LTD 31,4%.
Comerț cu arme România - Bulgaria, 1-10
Între datele furnizate de Institutul Național de Statistică și cele raportate de ANCEX (Departamentul pentru Controlul Exporturilor din Ministerul Afacerilor Externe), sunt diferențe mari între cele două țări privind comerțul cu arme.
În octombrie, ANCEX a publicat raportul pe 2024, în care menționează că Bulgaria este cel mai important partener european al României, pentru exportul de arme (o treime din total, adică 34 de milioane de euro-170 milioane de lei).
Datele arată că exporturile românești de armament către Bulgaria au fost concentrate în câteva categorii principale, în special ML3 (muniții) - 30 milioane de euro, ML4 (bombe, rachete, proiectile) - 1,7 milioane de euro și ML8 (materiale explozive) - 1,2 milioane de euro.
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat cu totul alte cifre. Exporturile de arme ale României în Bugaria au totalizat 44 de milioane de lei.
România a importat produse militare din Bugaria de 470 de milioane de lei. Adică de 10,6 ori mai mult.
Bulgaria a avut o poziție foarte bună în exporturile de armament și în special de muniții și piese de schimb înainte de 1990, explică gen. Virgil Bălăceanu.
„Unele statistici situau Bulgaria pe locul al treilea, după URSS și Cehoslovacia. Pe de altă parte, industria lor de apărare a fost orientată mai mult către sectorul de muniție”, adaugă el.
Industria României, în schimb, a fost orientată pe tehnică, mai ales tehnică grea, spune el.
„Trebuie să ținem seama că înainte de 1990 produceam tancuri, mașini de luptă ale infanteriei, transportoare blindate, avioane de antrenament și de luptă, nave de luptă etc.”.
Orientarea industriei de armament din România, stabilită înainte de 1989, a făcut dificilă menținerea ulterior pe piețele externe.
„Pentru asemenea categorii de tehnică ai nevoie de tehnologie înaltă, competitivitate. Nu e același lucru să exporți tancuri sau vehicule blindate, comparativ cu producția de muniții de toate calibrele. Asta a fost un avantaj pentru Bulgaria”, explică gen. (r) Virgil Bălăceanu.
Ce alte probleme are Romarm
„Procesul de selecție pentru Consiliul de Administrație și pentru directorul general al Romarm s-a desfășurat și finalizat cu încălcarea legii”, spune actualul ministru al Economiei, Radu Miruță (USR), pentru Europa Liberă.
„Sunt o grămadă de suspiciuni acolo, cu privire la neîndeplinirea condițiilor de depunere a candidaturilor și cu privire la un fenomen în avalanșă, în care un șef își pune un subordonat în comisie, iar subordonatul ajunge apoi să nu verifice dosarul șefului și să îl determine pe acesta să ajungă «super-șef»”, adaugă el.
Anchete privind modul în care a fost numită conducerea Romarm fac acum Parchetul, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
„Din punctul meu de vedere ca ministru, este periculos ca noi să negociem contracte în avantajul României care să ajungă să fie derulate într-o societate în care conducerea nu funcționează transparent și fără suspiciuni”, spune ministrul Economiei, Radu Miruță, pentru Europa Liberă.
Consiliul de Administraţie al Romarm i-a numit, în august, pe Răzvan Marian Pîrcălăbescu (șef de cabinet al lui Radu Oprea, în vremea în care acesta era ministrul Economiei) şi pe George Adrian Teotoc în funcţiile de director general, respectiv director economic. Ambii cu mandate de patru ani.
Consiliul de Administrație este format acum din Constantin Alexie-Cotan Bodolan (preşedinte), Laurenţiu-Nicuşor Gorun, Mihail-Dan Stan, Bogdan Costaş, Ionel-Daniel Butunoi.
Într-un comunicat, Romarm susține că procedurile de selecție pentru conducerea companiei s-au desfășurat transparent, echitabil și conform legii. Recrutarea a fost făcută de companii private specializate cu experiență internațională, pentru a garanta independența și obiectivitatea.
„Romarm înțelege valențele declarațiilor politice însă acest lucru nu ar trebui să interfereze cu obiectivele industriei de apărare și nici cu campania în plin parcurs de modernizare și dezvoltare a Companiei”, menționează comunicatul.
Scandalul de la Romarm e în defavoarea companiei, crede fostul ministru PSD al Economiei, Radu Oprea. „Credeți că mai vine cineva să încheie contracte cu Romarm?”, spune el pentru Europa Liberă. „Ridică o problemă de credibilitate.”
Mai mult, la începutul lui noiembrie, numele Romarm a apărut în legătură cu o presupusă mită pentru ministrul Apărării care ar fi trebuit să înlesnească o altă afacere a unei firme din Bulgaria cu compania națională de armament. Europa Liberă a scris pe larg aici.
Mai poate recupera România timpul pierdut (și contractele)?
„Atâta timp cât Romarm nu funcționează în interesul industriei pe care o păstorește, nu, n-avem cum să avem rezultate”, crede liderul de sindicat din industria de apărare Constantin Bucuroiu.
În opinia lui, fabricile din subordinea companiei Romarm ar trebui să aibă acces liber pe piață, să-și negocieze contractele.
„Atunci fiecare societate ar putea să-și facă politica proprie și s-ar putea ca lucrurile să funcționeze așa cum, de exemplu, sunt societăți private care se mișcă foarte bine și funcționează foarte bine”, adaugă el.
Investițiile ar trebui să se facă coerent, în cadrul unei strategii, spune Bucuroiu. „Când au început să dea drumul la bani pentru investiții în industria de apărare nu a existat o coerență, o strategie, fiecare fabrică a investit în ce i-a trecut prin cap”, adaugă el.
Iar rezultatele se văd. România nu produce acum, de exemplu, capse și pulberi. Le importă din Bulgaria, din Serbia, ceea ce duce la întârzieri în producție și pierderi de contracte.
„Uzina de la Mija, în momentul de față, au pus întârzieri la livrările din contractele externe pentru că nu mai au capse; capsele le luau din Serbia sau Muntenegru, și sunt probleme”, explică el.
„Fabrica de pulberi, la care în doi ani n-am bătut un țăruș, trebuie făcută urgent. Și imediat, într-una din fabricile care există trebuie fabricate capse”, mai spune liderul sindical.
Lipsa de viziune și de strategie sunt de vină pentru că România a pierdut trendul industriei de armanent, susține fostul ministru al Economiei Radu Oprea.
„Strategie există acum”, adaugă el. „Prima în 35 de ani”, punctează el. A fost aprobată abia în noiembrie 2024. „Trebuie doar citită”.
„Încercăm să dăm drumul cât mai repede la fabrica de pulberi de la Victoria pentru a nu mai importa, chiar pentru a începe să exportăm noi dacă ne mișcăm foarte repede”, spune ministrul Economiei Radu Miruță, pentru Europa Liberă.
Cât despre modul în care funcționează acum Romarm, ministrul crede că nu este eficient. „Normal este ca activitatea industriei naționale de apărare să fie producerea de armament”, explică el, întrebat dacă e normal ca Romarm să câștige bani aproape exclusiv din tranzacții.
Ministrul Economiei spune că e nevoie de reformă în industria de apărare „să dăm ce e stricat la o parte și să mergem mai departe doar cu ce funcționează”.
„Sunt companii în care mai există foarte puțini angajați și nu se mai justifică un consiliu de administrație. Sunt companii în Ministerul Economiei pentru care analizăm posibilitatea să fie comasate sau să intre în fuziune în perioada următoare. O să mă uit mai atent la Romarm și cred că trebuie gândită o reorganizare”, adaugă el.
Trebuie să existe un echilibru: menținerea unei producții, chiar reduse, pentru calibrele de tip Tratatul de la Varșovia, pentru că această cerere există încă – războiul din Ucraina continuă, spune generalul Virgil Bălăceanu. „Dar prioritatea trebuie să fie calibru NATO. Ele reprezintă viitorul”.
„Din momentul în care începem să producem pulberi – și, din informațiile Ministerului Economiei, sperăm ca peste trei ani să producem pulberi – trebuie să avem pregătită industria de stat pentru producția de muniție NATO în România.”
„Vor exista comenzi mari din partea Ministerului Apărării și nevoi semnificative la export, inclusiv în rândul statelor NATO, având în vedere schimbarea doctrinei Alianței după lecțiile din Ucraina”, explică generalul în rezervă.
NATO și-a schimbat doctrina după lecțiile învățate din Ucraina, spune generalul, și, implicit, nevoile de înarmare.
Pregătirea „pentru un război de înaltă intensitate și de lungă durată” este principalul factor de descurajare la adresa Federației Ruse.
„Rusia își va menține agresivitatea și în perioada următoare. Moscova reprezintă o amenințare nu doar pentru România, ci și pentru NATO în ansamblu”, concluzionează gen. (r) Virgil Bălăceau.
Europa Liberă a cerut puncte de vedere companiei Romarm, firmelor din Bulgaria menționate în articol și fostului director Romarm, Emanuel Ioana. Până la publicarea acestui articol, au răspuns doar Romarm, care a refuzat să comunice ce contracte mai are în derulare cu statul vecin invocând secretul comercial, și companiile bulgare Obsidian și ECMO.
Serviciul Bulgar al RFE/RL a contribuit la acest articol.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
