Linkuri accesibilitate

Șefa diplomației UE: Acordul de pace ar trebui să limiteze armata Rusiei, nu pe cea a Ucrainei


Un militar din Batalionul cu Scop Special al Poliției Naționale merge pe linia frontului, în mijlocul atacului Rusiei asupra Ucrainei, lângă orașul Pokrovsk din regiunea Donețk, Ucraina, 20 noiembrie 2025.
Un militar din Batalionul cu Scop Special al Poliției Naționale merge pe linia frontului, în mijlocul atacului Rusiei asupra Ucrainei, lângă orașul Pokrovsk din regiunea Donețk, Ucraina, 20 noiembrie 2025.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și-a exprimat nemulțumirea față de cheltuielile Rusiei pentru apărare, considerându-le o amenințare la adresa UE.

Planul de pace pentru Ucraina ar trebui să prevadă o reducere a dimensiunii Forțelor Armate Ruse, a declarat Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE.

„Dacă cheltuiți aproape 40% (din buget) pe armată, atunci veți dori să o folosiți din nou, iar aceasta este o amenințare pentru noi toți.”

Miniștrii de externe ai UE s-au întâlnit miercuri pentru a discuta eforturile de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

„Accentul ar trebui să se concentreze pe ce fel de concesii (și) limitări vedem din partea Rusiei, astfel încât să nu meargă mai departe și să nu aibă șansa de a invada din nou”, a declarat Înaltul Reprezentant Kaja Kallas.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas

Orice acord de pace care să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să impună obligații agresorului, mai degrabă decât victimei, pentru a evita o repetare a invaziei în viitor, a declarat Înaltul Reprezentant Kaja Kallas, în contextul în care continuă eforturile conduse de SUA pentru a ajunge la un acord.

Versiunea inițială în 28 de puncte a acordului redactat de oficiali americani și ruși conține prevederi care favorizează Moscova. Printre ele se află și cerința ca Ucraina să renunțe la ambițiile sale NATO, să cedeze teritoriile pe care le controlează încă și să limiteze numărul de militari la 600.000.

Kallas spune că, dimpotrivă, „dacă vrem să împiedicăm continuarea acestui război, atunci ar trebui să reducem armata Rusiei și, de asemenea, bugetul său militar”.

Într-o conferință de presă care a urmat consultărilor dintre miniștrii de externe ai UE privind Ucraina, Kallas a declarat că armata și bugetul Rusiei ar trebui „limitate pentru a preveni noi atacuri”.

Liderii UE și-au exprimat, de asemenea, dezacordul față de planul de pace propus de SUA.

Ca răspuns, Germania, Franța și Regatul Unit au prezentat propriul proiect.

Potrivit Reuters, spre deosebire de planul SUA, acesta permite admiterea Ucrainei în NATO și desfășurarea de trupe ale alianței în țară.

Europenii consideră, de asemenea, că forțele armate ale Ucrainei ar trebui să fie formate din 800.000 de militari „în timp de pace”.

Pe 24 noiembrie, consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că planul european este „complet neconstructiv la prima vedere”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de TASS, a spus că oficialii UE „se crispează” când aud despre planul de pace și negocierile privind Ucraina.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG