România cheltuie, în prezent, mai mult decât își permite.
Acesta a fost unul dintre cele mai importante mesaje pe care președintele României l-a transmis societății după ceremonia de învestitură, pe 26 mai 2025.
Situația economică fragilă a țării e una dintre principalele îngrijorări ale noului președinte, dar și una dintre frânele discuțiilor dintre partide, din ultimele zile, privind formarea unui nou guvern.
Oricare va fi acesta, noul Executiv va trebui să își asume măsuri de austeritate care să reducă deficitul bugetar al țării și să ducă la recăpătarea încrederii în România a creditorilor și partenerilor internaționali.
Se vorbește deja despre noi taxe și impozite, concedieri sau reducerea unor cheltuieli. Niciun partid nu și-ar dori să fie asociat de electorat cu astfel de măsuri.
Putem rezuma situația economică a țării în felul următor: în prezent, în medie, statul român cheltuie în jur de 110 lei la fiecare 100 de lei încasați.
Diferența de 10 lei o împrumută, uneori și cu dobânzi de peste 7% pe an, în condițiile în care ratingul de țară stabilit de agenția S&P – care influențează încrederea investitorilor în țară – a ajuns la BBB-, similar cu al unor țări precum Kazahstan, Oman sau India.
Cum s-a ajuns aici?
Toți ochii se îndreaptă, firește, către cei care au controlat în mod direct finanțele țării în ultimii ani – în special către premierii și miniștrii de Finanțe ai României, respectiv tandemurile:
- Marcel Ciolacu (PSD) / Marcel Boloș (PNL) între iunie 2023 și mai 2025
- Nicolae Ciucă (PNL) / Adrian Câciu (PSD) între noiembrie 2021 și iunie 2023.
Însă lucrurile sunt mai complicate de atât, pentru că multe decizii au fost luate mai degrabă de Coaliția de guvernare din care au făcut parte aceștia – un instrument pur politic care, conform Constituției, nu are explicit un rol executiv.
Cu alte cuvinte, în 2024 – an cu patru rânduri de alegeri – unele decizii executive s-au luat la partid(e), nu în guvern.
Iar un rol foarte mare l-a avut fostul președinte Klaus Iohannis, care, potrivit unor surse politice, a fost informat, în toamna anului 2024, de cel puțin șase ori că finanțele țării sunt în pericol. Nu a făcut, niciodată, nimic.
Sub umbrela Coaliției de guvernare formată sub pretextul „stabilității”, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) – cu binecuvântarea lui Klaus Iohannis – au pus în aplicare sau au tolerat măsuri care au făcut, la finele anului 2024, ca România să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Europa Liberă a adresat întrebări cu privire la situația economică dificilă a României foștilor prim-miniștri Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL), precum și foștilor miniștri de Finanțe Marcel Boloș (PNL) și Adrian Câciu (PSD).
Am transmis aceleași întrebări și fostului președinte Klaus Iohannis, care nu ne-a răspuns.
Marcel Ciolacu: Am fost premierul investițiilor
Marcel Ciolacu a fost șeful guvernului din 15 iunie 2023 până pe 5 mai 2025, a doua zi după turul I al alegerilor prezidențiale, când și-a dat demisia din funcția de premier și a fost înlocuit interimar de Cătălin Predoiu (PNL). Două săptămâni mai târziu, Ciolacu a demisionat și de la șefia PSD.
Fostul lider social-democrat a condus Executivul din iunie 2023, însă a avut un cuvânt important de spus și în vechiul guvern condus de Nicolae Ciucă.
Ciolacu a numit guvernarea, la un momentan dat, Coaliția lui „Nicu și Marcel”, referire la prenumele celor doi lideri PSD și PNL care au condus România după 2021.
Retras astăzi din lumina reflectoarelor politice, Marcel Ciolacu spune pentru Europa Liberă că a adoptat un model economic „bazat pe investiții” cât a fost prim-ministru. Valoarea acestora, ne spune fostul premier, s-a triplat în 2025 față de 2021, de la 50 de miliarde de lei, la 150 de miliarde de lei.
„Daca prin absurd am tăia acest buget, atunci deficitul Romaniei ar fi sub 3%. Însă nu am mai avea autostrăzi, școli, spitale sau rețele de apă și canalizare. Acest model a făcut să nu avem recesiune economică, asa cum s-a întâmplat deja în Germania, Austria sau Ungaria și să atingem un record în ceea ce privește numărul de salariați (peste 5,2 milioane)”, a spus Marcel Ciolacu, pentru Europa Liberă.
Executivul său a reușit, afirmă Ciolacu, alături de Banca Națională a României, să mențină cursul valutar stabil (sub 5 lei/euro) și să ajungă la rezerve valutare de 72 de miliarde de euro.
„În perioada mandatului meu, PIB-ul a crescut cu 112 miliarde de euro. În 2021, PIB-ul era de 242 miliarde euro și a ajuns la 354 miliarde euro în anul 2024 (plus 46%).”
Marcel Ciolacu mai susține că a demarat procedurile de digitalizare ale Fiscului (ANAF) și a început reforma în administrația publică, „prin tăierea posturilor bugetate dar neocupate și prin reorganizarea unor instituții, dar și prin limitarea achizițiilor de bunuri si servicii”.
Cheltuielile bugetare din timpul mandatului său sunt, însă, adesea criticate în contextul deficitului bugetar de 9,3% din 2024. Potrivit execuției bugetare, cheltuielile de personal au crescut cu 24% în 2024, ajungând la 164,6 mld. de lei.
Tot în 2024, cheltuielile cu asistenţa socială – în care sunt incluse și pensiile de stat – au fost de 223,93 mld. lei, în creştere cu 17,2% faţă de anul trecut.
Majorarea pensiilor în anul electoral 2024 a fost, de altfel, unul dintre motivele creșterii deficitului bugetar, spun atât analiștii economici, cât și cifrele oficiale.
„Creșterea pensiilor din 2024 a fost, consider eu, cireașa de pe colivă. A fost prea mult într-un moment în care deficitul era prea mare”, afirmă Ionuț Dumitru, economistul șef al Băncii Raiffeisen.
„Salariile bugetarilor și pensiile au ajuns să reprezinte peste 80% din veniturile fiscale în condițiile în care acestea din urmă sunt cele mai mici din Europa (cu excepția Irlandei)”, a spus pe 4 iunie economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar Bancari, citat de profit.ro.
Marcel Boloș: Am avertizat Președinția, șeful Senatului, prim-ministrul
Însă toate aceste lucruri se știau în Guvern încă din vara-toamna anului 2024, dezvăluie pentru Europa Liberă ministrul de Finanțe de atunci.
Marcel Boloș spune că deficitul bugetar din 2024 a fost cauzat, în opinia sa, de unele cheltuieli publice care au fost asumate de Guvern în timpul anului, fără să fi fost însă prevăzute în Legea bugetului pe 2024.
Printre acestea se numără:
- creșterea salariilor pentru angajații din sectorul public (18 mld. lei, +1% din PIB);
- majorarea cheltuielilor din sănătate (11,4 mld. lei, +0,7% din PIB);
- depășirea sumei asumate prin Legea Bugetului pentru investiții (19 mld. de lei, +0,5% din PIB).
În plus, majorarea pensiilor – deși asumată prin buget – a costat în cele din urmă cu 30 de miliarde de lei mai mult decât se estima, adică 1,5% din PIB.
„Aceste tipuri de cheltuieli majorate și nebugetate la elaborarea bugetului au determinat un impact bugetar suplimentar de peste 3,5% din PIB, aspecte care au generat o deviere majoră de la ținta de deficit bugetar”, spune fostul ministru de Finanțe.
Boloș dezvăluie, în premieră, că a avertizat mai mulți reprezentanți ai statului român „despre situația generată de aceste categorii de cheltuieli nebugetate și impactul acestora asupra deficitului”.
„Au fost informate în scris, lunar, începând cu luna august 2024, următoarele instituții: Președinția Romaniei, Senatul Romaniei și Prim-Ministrul. Informările au cuprins informații despre execuția bugetară, devierea de la ținta de deficit din perspectiva cheltuielilor, precum și măsurile fiscal bugetare care se preconizau a fi necesare în cazul în care situația persista”, declară Marcel Boloș pentru Europa Liberă.
Prim-ministru la acea vreme era Marcel Ciolacu, în timp ce președintele Senatului era partenerul său de la PNL, Nicolae Ciucă.
În total, în 2024, Guvernul României și-a asumat cheltuieli cu aproape 70 de miliarde de lei mai mari decât cele cuprinse în Legea Bugetului – adică actul normativ votat de Parlament și promulgat de președinte referitor la finanțele țării pentru acest an.
Marcel Boloș spune pentru Europa Liberă că a recomandat Executivului din care făcea parte ca aceste majorări să nu fie aprobate, Ministerul de Finanțe dând fie avize negative, fie cu observații.
Afirmă, însă, că a fost ignorat.
„Odată aprobate aceste majorări de cheltuieli, Ministerul Finantelor a avut responsabilitatea finanțării acestora, precum și actualizarea planului de finanțare pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar.”
„Date fiind competențele limitate ale Ministerului Finantelor, consider că în limita acestor competențe s-au întreprins toate măsurile pentru a limita consecințele asupra dezechilibrelor macroeconomice induse de impactul asupra deficitului bugetar, acestea fiind cunoscute de decidenți la momentul aprobării acestor măsuri prin informările ce țin de competența Ministerului Finanțelor, conform legii”.
Iohannis, avertizat oficial de șase ori că finanțele țării sunt în pericol
Surse politice au precizat pentru Europa Liberă că problema cheltuielilor fără acoperire făcute de guvern în 2024 – în special în partea a doua a anului – era foarte bine cunoscută de președintele Klaus Iohannis.
Administrația Prezidențială a primit cel puțin șase informări, între septembrie și decembrie, în care Ministerul de Finanțe îl avertiza pe Președinte că „toți ordonatorii de credite din țară trebuie să analizeze și să cheltuiască cât mai responsabil fondurile”.
Altminteri, se mai preciza în acele informări – văzute de sursele Europa Liberă – exista riscul „luării unor măsuri fiscal-bugetare de mare intensitate începând cu anul 2025 cu efect negativ asupra mediului de afaceri și a populației”. Ceea, în prezent, se discută.
Sursele Europa Liberă ne-au precizat că cele șase note către Administrația Prezidențială au fost trimise pe 19 și 30 septembrie, 31 octombrie, 29 noiembrie și pe 4 și 20 decembrie 2024.
Toate acele note începeau cu sintagme îngrijorătoare precum „riscuri bugetare” sau „riscuri asupra deficitului”.
Potrivit unor surse politice, Iohannis nu a răspuns niciodată, formal sau informal, avertizărilor venite de la Ministerul de Finanțe.
Din reacțiile sale publice, știm că nici nu a transmis vreun mesaj pe această temă.
Europa Liberă l-a întrebat și pe fostul președinte Klaus Iohannis dacă, din punctul său de vedere, ca președinte și susținător public al Coaliției de guvernare, putea face mai mult pentru ca deficitul bugetar al țării să nu ajungă la acest nivel. Nu am primit încă un răspuns.
Nicolae Ciucă: Puteam face mai mult
Nicolae Ciucă a fost învestit prim-ministru al României pe 25 noiembrie 2021. El l-a succedat pe Florin Cîțu, dat jos prin moțiune de cenzură inclusiv cu voturile propriilor săi colegi din PNL.
Nicolae Ciucă a condus un guvern ale cărui decizii au depins în mare măsură de hotărârile luate în Coaliția de Guvernare, în care PSD, încă de atunci, părea tot timpul să aibă ultimul cuvânt de spus.
2022 – an în care Ciucă a condus de la un capăt la altul guvernul – s-a încheiat cu un deficit bugetar de 81 de miliarde de lei, adică 5,68% din PIB, mai mic cu aproape un procent decât în anul precedent.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Nicolae Ciucă – care s-a retras din politică după alegerile prezidențiale din 2024, când a candidat și a obținut sub 9% din voturi – spune că „da”, cu certitudine „se putea mai mult” în privința rezultatelor guvernamentale.
„Tot ce vă pot spune este că atunci când am condus Guvernul, România a avut creștere economică – 4,7%, cea mai mare sumă la investiții străine directe – 10,4 miliarde de euro, cea mai mare sumă absorbită din fonduri europene – 11,3 miliarde €, iar valoare nominală a PIB-ului a fost cu peste 40 miliarde de euro peste valoarea planificată.”
Ministrul de Finanțe din guvernul Ciucă, Adrian Câciu, spune și el pentru Europa Liberă că a gestionat „corect” situația finanțelor din perioada noiembrie 2021-iunie 2023, cu toate că România s-a confruntat cu o inflație galopantă, cu război la graniță și cu o criză a prețurilor la energie.
„Anul 2022 a fost cel mai dificil an din ultimii 70 de ani, având în vedere mai ales incertitudinea adusă de războiul din Ucraina și inflația galopantă care era produsă de criza prețurilor la energie. Acest lucru a pus presiune imensă pe costurile statului și pe economie, nivelul dobânzilor fiind crescător.”
Adrian Câciu spune că a preluat portofoliul de la Finanțe cu doar un miliard de euro la rezervele finaciare ale statului, în condițiile în care necesarul de finanțare pe decembrie 2021 era de cinci miliarde de euro.
„Unora li se părea că ne împrumutăm prea mult și că va crește datoria publică. Aceste împrumuturi s-au facut targhetat, pentru acumularea de rezerve (de aceea am ajuns la 16 miliarde euro buffer în iunie 2023), ele se văd în datoria publică nominală, dar totul s-a făcut în deplină corelare cu creșterea economiei, iar ponderea datoriei publice în PIB să scadă sau cel mult să rămână constantă.”
Adrian Câciu mai spune că regretă că „nu ne-am luptat mai tare, ca partid” pentru ca Ministerul Finanțelor să rămână la PSD și după ce s-a făcut așa-zisa rotativă guvernamentală, în 2023, când Marcel Ciolacu a devenit premier în locul lui Nicolae Ciucă.
„Îmi asum ce spun, deficitul astăzi sau, mai corect spus, la final de an 2024, ar fi ajuns la 3,8%. Așa era modelarea pe care am făcut-o când am ajuns ministru și a fost discutată cu Comisia Eeuropeană, pentru că, deși exista o cale de ajustare care spunea ca vom ajunge la 3% în 2024, în aceasta nu erau cuprinse sumele din împrumutul PNRR, sume care se duc pe deficit. Comisia agrease atunci că nu va sancționa România daca va închide cu deficit de 3,8% în 2024.”
În ce condiții și pentru ce poate răspunde Guvernul
Potrivit legii, Guvernul României, condus de prim-ministru și miniștri, are responsabilitatea de a implementa politicile interne și externe și de a conduce administrația publică, potrivit programului de guvernare aprobat de Parlament. Nu există o altă sancțiune – alta decât politică (retragerea sprijinului Parlamentului) sau electorală (în alegeri) – pentru deciziile Guvernului.
Constituția prevede că Guvernul și fiecare membru al său răspund politic în fața Parlamentului pentru întreaga activitate și pentru actele adoptate. Retragerea încrederii de către Parlament duce la demiterea Guvernului.
În plus, Legea privind responsabilitatea ministerială (Legea 115/1999) obligă membrii Guvernului să respecte Constituția, legile țării și programul de guvernare.
Pentru fapte penale săvârșite în exercițiul funcției, urmărirea penală poate fi cerută doar de Camera Deputaților, Senat sau Președinte, iar judecata revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. Răspunderea penală este personală, iar condamnarea definitivă atrage demiterea din funcție.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
