Comisia Europeană (CE) a anunțat miercuri că România nu a făcut pași „relevanți” pentru reducerea deficitului bugetar uriaș, ajuns la 9,3% din PIB în 2024. CE spune că România nu a depus planul de reformă fiscală până pe 30 aprilie 2025, așa cum s-a angajat încă din luna ianuarie.
Anunțul Comisiei Europene face ca România să riște suspendarea acordării fondurilor europene.
Cu o zi înainte de publicarea raportului și recomandarea Comisiei Europene, președintele Nicușor Dan a discutat la telefon cu directorul general al SG RECOVER - Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă de la Comisia Europeană, Celine Gauer, și cu alți trei experți ai Comisiei.
Într-o conferință de presă din 4 iunie, președintele Nicușor Dan a declarat că a stabilit împreună cu oficialul european un nou termen până la care noul Guvern să trimită un plan de măsuri de reducere a deficitului, astfel încât România să nu riște pierderea banilor europeni.
„Termenul nostru este 30 iunie în care să venim cu acel pachet de măsuri”, a mai spus președintele României, la o întrebare a Europei Libere.
Nerespectarea acestui termen ar da posibilitatea Comisiei Europene să înceapă demersurile pentru suspendarea fondurilor europene destinate României.
Potrivit legislației comunitare, Comisia poate recurge la astfel de măsuri dacă un stat membru nu respectă procedura de încadrare într-un deficit bugetar de 3% și depășește datoria publică cu peste 60% din produsul intern brut (PIB).
Cursă contra cronometru pentru evitarea procedurii de deficit
Termenul de 30 iunie pune sub presiune întregul proces de negocieri pentru formarea Guvernului, numirea prim-ministrului și al miniștrilor, învestirea noului Executiv și adoptarea măsurilor fiscale și bugetare care să ducă la o scădere semnificativă a deficitului bugetar.
Sub presiunea acestui termen limită, calendarul acțiunilor care să ducă la formarea Guvernului și adoptarea unui plan de reducere a deficitului bugetar trebuie să se încadreze în termenele următoare.
Săptămâna 9–15 iunie 2025: ar urma să continue negocierile legate de programul de guvernare. Președintele Nicușor Dan a declarat că luni, 9 iunie, ar urma ca partidele să prezinte o primă schiță a programului de guvernare. În această săptămână ar urma să fie nominalizat și premierul și să fie scris efectiv programul de guvernare.
Săptămâna 16–22 iunie 2025: ar urma să fie dedicată audierii miniștrilor în Parlament și apoi să fie dat votul de învestire a noului Executiv.
Săptămâna 23–29 iunie 2025: ar urma să fie dedicată adoptării de către noul Guvern învestit a măsurilor economice care să ducă la scăderea deficitului bugetar. Apoi, acel plan urmează să fie trimis la Comisia Europeană pentru a se bloca procedura de încetare a plății fondurilor europene.
30 iunie 2025 este termenul limită oficial pentru prezentarea pachetului de măsuri către Comisia Europeană.
8 iulie 2025 este data la care are loc reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN, format din miniștrii Finanțelor din statele UE) unde se analizează angajamentul și măsurile prezentate de România.
Joi, 5 iunie, Nicușor Dan a declarat că partidele cu care a discutat își doresc să intre la guvernare și sunt implicate în discuțiile legate de măsurile bugetare.
„Eu sunt foarte fericit că toate partidele cu care suntem în discuţii vor să intre la guvernare”, a spus președintele Dan, scrie News.ro.
O declarație în care s-a referit indirect la PSD, partid în care unele voci s-au exprimat împotriva intrării la guvernare.
Președintele interimar PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că prioritate au discuțiile referitoare la măsurile economice urgente care urmează să fie luate. Ulterior ar urma să se discute concret portofolii și nume de miniștri, a mai spus el.
Ce riscă România
În acest moment, România riscă suspendarea fondurilor europene de coeziune și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu un efect major asupra investițiilor și reformelor în România.
România are acces prin cele două programe – fonduri de coeziune și PNRR – la peste 70 de miliarde de euro pentru reforme și pentru a-i investi în infrastructura civilă și militară.
Însă, deoarece România are cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB în 2024, riscă să încalce prevederile asumate prin tratatele aderare privind stabilitatea financiară.
Pentru 2025, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va fi 8,6%, deși ținta oficială asumată de Guvernul de la București este de 7%.
De asemenea, România este singura țară din UE care nu a trimis la timp (până pe 30 aprilie) raportul anual de progres în limitarea deficitului și nu a introdus o reformă fiscală care să aducă venituri suplimentare de 25 miliarde lei în 2024.
Comisia Europeană a mai semnalat următoarele:
- creșteri de cheltuieli cu salariile în sectorul public: +21,5%;
- creșteri ale cheltuielilor bugetare în privința transferurilor sociale (inclusiv pensii): +19,5%
- reforma fiscală asumată nu a fost aplicată la timp (termen: 1 aprilie);
- deși au fost luate măsuri bugetare (înghețări de organigrame, eliminări de facilități) acestea sunt insuficiente;
- România depășit cu aproximativ 2% țintele asumate pentru reducerea deficitului.
În ciuda acestor cifre prezentate de Comisia Europeană, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că echipele de experți români lucrează la acest plan de măsuri care să fie prezentat Comisiei Europene până pe 30 iunie.
El a mai spus că măsurile vor fi luate la timp și acordarea fondurilor europene nu va fi suspendată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
