Președintele Nicușor Dan le-a mulțumit românilor, încă din startul discursului său, pentru „dezbaterea impresionantă” din ultimele săptămâni „indiferent de cauza pe care ați susținut-o”.
„Români din România, români din Diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică, s-au exprimat acum, arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România. Societatea românească și-a demonstrat ei înseși că este vie și puternică”, a mai spus Nicușor Dan, făcând referire la campania electorală din mai, care s-a terminat cu victoria lui în alegerile de duminica trecută.
El a trecut rapid la nevoie statului român și a făcut referire la „o schimbare fundamentală, bineînțeles în limitele statului de drept”.
Astfel, președintele Dan le-a cerut românilor să continue să fie implicați „cu toată forța socială” pentru „a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului român, pentru ca acestea să se reformeze”.
„Vă asigur că voi fi un președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea”, a continuat el.
În discursul său din Parlament, Nicușor Dan a mai spus că „pe termen scurt, România are o problemă”: deficitul bugetar.
Pe 22 mai, după ce Curtea Constituțională a validat alegerile prezidențiale, Nicușor Dan a spus că o țintă care să fie realistă și optimistă pentru deficitul bugetar din 2025 ar fi de 7,5% din Produsul Intern Brut (PIB).
Asta în condițiile în care Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 8,6% din PIB în acest an, după ce anul trecut a fost înregistrat un deficit de 9,3%.
„Pe scurt, România cheltuiește prea mult, statul român cheltuiește prea mult față de ce își poate permite. Chestiunea asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții în toți acești ani”, a subliniat noul președinte.
Nicușor Dan a mai spus că „este în interesul național ca România să aibă un Guvern susținut de o majoritate parlamentară”, iar această majoritate „să-și asume reformele fiscale de care România are nevoie”.
În acest fel, România va transmite piețelor financiare un mesaj de stabilitate, de deschidere și de predictibilitate, a subliniat noul președinte. În acest context, el a cerut partidelor „să acționeze în interesul național” și și-a declarat convingerea că „românii vor evalua în consecință”.
„Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică”, a subliniat el, făcând referire la administrația statului.
Noul președinte a enumerat reducerea birocrației, digitalizarea, reforma sistemului de angajări la stat, reforma administrativ-teritorială și reforma sistemului electoral.
Economia
În privința economiei, pe termen lung, Nicușor Dan vede ca priorități:
- „să stopăm marea evaziune fiscală,
- să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului,
- să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile de stat,
- să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică,
- să stimulăm capacitățile agro-industriale și de procesare, pentru a optimiza producția agricolă,
- să finanțăm un sistem coerent de irigații,
- să simplificăm accesul la fonduri europene
- și, cel mai important, să asigurăm un cadru favorabil investitorilor”.
Sănătatea
În privința sistemului sanitar, Nicușor Dan a menționat nevoia digitalizării complete.
„Este nevoie de o echilibrare între medicină primară și ambulatorie și sistemul de spitale, de o strategie de investiții în infrastructura în sistemul sanitar, de o extindere a rețelei de centre pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici”, a spus el.
Educația
„Este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic”, a fost primul lucru enunțat de președintele României în privința acestui domeniu.
El a menționat apoi stimularea gândurii critice pentru toate clasele de învățământ.
„Este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii, este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe, și este esențial să prevenim abandonul școlar”, a subliniat el.
Reforma Inspecției Judiciare
În ceea ce privește justiția, noul președinte a spus că „este nevoie ca Parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate”.
El a făcut referire în mod expres la nevoia de reformă „a unei instituții fundamentale: Inspecția Judiciară”, instituția din Consiliul Superior al Magistraturii care se ocupa cu analiza, verificările și controlul activității judecătorilor și procurorilor.
Nicușor Dan a făcut referire și la durata proceselor din instanțe: „Este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administrative și uneori legislative”.
El a mai spus că „este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale”.
Mediul și cultura
Nicușor Dan a menționat alte două domenii importante în discursul susținut în ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și a Senatului:
- „în ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extinderea activității Gărzii de Mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană, care afectează viitorul localităților noastre, și de o stimulare a gestionării eficiente a deșeurilor”, a spus noul președinte al României;
- „în ceea ce privește zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură și educație prin cultură, este nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu administrația, de promovare a culturii române contemporane, ca resursă de prestigiu în plan internațional, și de punerea în valoare a patrimoniului național din nou ca resursă de prestigiu pentru România în plan internațional”, a afirmat Dan.
Reformele sociale
Nicușor Dan a menționat că „în zona socială și a egalității de șanse, este nevoie de simplificarea și eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă”.
Alte două domenii menționate au fost eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și combaterea violenței domestice.
Politica externă
Ajuns la unul dintre domeniile în care este direct implicat, politica externă, președintele Nicușor Dan a spus că România are nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, făcând referire la parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.
Președintele a menționat și consolidarea participării la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO.
El a afirmat România trebuie să participe „arhitectura europeană de apărare autonomă” și să reducă „dependențele critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare”.
Totodată, Nicusor Dan a pus accentul și pe „consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid”, precum și pe mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii internaționali.
În 2025, România a planificat alocarea a 2,24% din PIB pentru apărare, ceea ce înseamnă o sumă aproximativă de 42 de miliarde de lei (peste 8,4 miliarde de euro).
Nu în ultimul rând, noul președinte și-ar dori o participare activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.
Republica Moldova
În ceea ce privește Republica Moldova, Nicușor Dan a menționat sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, precum și crearea fondului de garantare al investițiilor românești peste Prut.
El a pledat, de asemenea, pentru continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice.
În schimb, a făcut referire la „funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie”.
De altfel, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a urat „mult succes” noului președinte român la scurt timp după ce a depus jurământul în Parlament.
„Pe temelia unei istorii comune, construim împreună viitorul: prin proiecte care aduc beneficii reale cetățenilor și printr-un angajament ferm pentru valorile europene”, a mai spus ea.
În Republica Moldova, Nicușor Dan a obținut 88% dintre voturile exprimate (138.320 de voturi), față de doar 12% (18.868) câte a obținut contracandidatul său, George Simion.
Românii din diaspora
Nu în ultimul rând, Nicușor Dan a vorbit despre românii din străinătate, care la aceste alegeri prezidențiale au votat într-un număr foarte mare: au fost peste 1,64 milioane de votanți.
„E nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România”, a spus noul președinte.
El a menționat și predarea sistematică a limbii române în comunitățile de români din afara granițelor, în special pentru copii, însă a enumerat și o reprezentare mai mare în Parlament, proporțională, pentru românii din diaspora.
„Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin. România are în România, în Diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile din jurul României, oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de bun simț, are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit”, a spus președintele României.
„Trebuie ca noi toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții, și toți împreună, toate aceste resurse, nu putem să nu reușim”, a încheiat Nicușor Dan.
Politolog: Discursul nu a părut neapărat unul care să fi fost muncit, dar ne poate indica un președinte implicat
Politologul Vlad Adamescu, unul dintre cei doi fondatori ai platformei Politica la minut, consideră că discursul lui Nicușor Dan a fost „ușor inadecvat, în sensul în care domnul președinte a venit și a înșirat o listă de probleme”.
„Toate cele pe care le-a enumerat sunt foarte importante, dar nu cred că acesta ar trebui să fie rolul unui discurs inaugural”, a explicat el.
Adamescu afirmă că rolul unui discurs inaugural ar trebui unul de viziune. De exemplu „cum vede președintele Nicușor Dan România în următorii cinci ani, care sunt principalele priorități”.
„Cum vede rolul României în Uniunea Europeană, relații externe – care sunt baza atribuțiilor sale constituționale și, pur și simplu, care este viziunea lui despre ce mandat de președinte vrea să aibă, nu neapărat să reia toate punctele pe care le-a avut în programul prezidențial, în programul electoral”, a continuat el.
„Aici a venit și critica mea. Mi s-a părut pur o înșirare de teme și de probleme pe care cu toții le cunoaștem și le-am diagnosticat exhaustiv: de la lipsa de irigații, de la probleme cu Garda de Mediu, de la reforma teritorial-administrativă despre care se vorbește de 20 de ani”, a mai explicat Vlad Adamescu.
Întrebat dacă printr-o astfel de enumerare Nicușor Dan nu și-ar fi dorit să arate că este pragmatic, politologul a răspuns că „nu pare neapărat un discurs care să fi fost muncit foarte mult sau care să fi fost scris în colaborare cu consilierii”.
„Pare pur și simplu ce a vrut să transmită. A fost mai puțin un discurs care era țintit românilor, cât era în discurs care era țintit partidelor și parlamentarilor din acea sală din plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.”
„Pe de altă parte, ce ne poate indica acest discurs este că vom vedea un președinte implicat”, a subliniat Vlad Adamescu.
Asta deoarece Nicușor Dan „a menționat foarte multe teme care nu intră neapărat în atribuțiile președintelui, dar pentru care președintele are atribuții să vegheze că lucrurile merg bine” și a enumerat „că se va uita la activitatea miniștrilor, se va uita la activitatea șefilor de instituții și așa mai departe”. „Asta ne-ar putea sugera acest discurs”, a mai spus el.
A lipsit ceva din discurs? Politologul spune că se aștepta să vadă mai puțin o enumerare de probleme, ci mai degrabă „o încercare de reconciliere a celor două Românii”.
„Noi nu am mai fost niciodată atât de polarizați. Sau poate am mai fost cam la fel de polarizați prin 2010-2012, în epoca Traian Băsescu. Nu am văzut o astfel de încercare de a construi punți între cei care l-au votat și cei care l-au votat pe contracandidatul său”, a mai spus Adamescu.
Pe plan extern, politologul spune că din discursul noului președinte a lipsit „o recunoaștere a momentului și a situației în care ne aflăm”.
„Au fost doar câteva mențiuni la parteneriatul strategic cu Statele Unite, la Uniunea Europeană, dar trebuia ceva mai mult. Trebuia să discute despre contextul geopolitic în care ne aflăm, fricțiunile SUA - Uniunea Europeană”, spune el.
„Trebuia un pic să se inspire poate din discursurile domnului Ilie Bolojan, care, chiar dacă a fost președinte interimar, a avut foarte multe lucruri interesante de zis. A vorbit domnul Bolojan despre integrarea europeană prin criză: în momentul când există crize se adâncește integrarea europeană și așa mai departe. Deci poate ceva despre acest moment în care ne aflăm și ce trebuie să facă România în continuare”, a întărit politologul.
Și poate „un pic mai mult despre relația cu Republica Moldova”, a subliniat el.
Associated Press: Criza politică se atenuează, dar la orizont se profilează provocări
Agenția Associated Press (AP) arată într-o analiză publicată luni că depunerea jurământului de către Nicușor Dan marchează sfârşitul provizoriu al celei mai grave crize politice care a afectat în ultimele decenii România după anularea alegerilor din noiembrie-decembrie 2024.
Însă multiple provocări se profilează la orizont, amintind că alegerile precedente au fost anulate în urma acuzaţiilor de fraude electorale şi de interferenţă rusă, acuzaţii negate de Moscova.
La începutul mandatului său, scrie AP, Nicușor Dan se confruntă cu provocarea imediată de a numi un prim-ministru care să poată obţine sprijinul necesar pentru a forma un guvern, o sarcină dificilă - respingerea clasei politice a dus la apariţia unor figuri precum Georgescu şi Simion, notează agenția de presă americană, citată de News.ro.
De asemenea, Nicușor Dan va trebui să facă faţă și altor probleme: deficitul bugetar mare, diviziunile sociale profunde scoase la iveală de ciclul electoral haotic şi războiul care se prelungeşte la graniţă.
Consultantul politic Cristian Andrei spune pentru AP că formarea unui nou cabinet va fi „o încercare majoră”, care va arăta dacă președintele Dan este capabil să medieze între partidele politice fragmentate. „Dan se va confrunta cu o rezistenţă acerbă din partea aparatului de stat şi a vechilor politicieni în eforturile sale de a iniţia reforme”, a completat politologul.
„Deşi criza economică este urgentă, diviziunile politice şi sociale sunt cele pe care noul preşedinte trebuie să le abordeze pe termen lung”, subliniază Cristian Andrei.
„Succesul preşedinţiei sale va decide dacă vom putea evita o astfel de criză sau nu”, arată analistul, care mai spune că, odată cu creşterea popularităţii populismului, o criză politică mai profundă a fost pusă în aşteptare şi una nouă se va forma înainte de viitoarele alegeri.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
