Un document intern, transmis săptămâna trecută de conducerea combinatului Liberty Galați, ar putea aduce puțină lumină în ceea ce privește viitorul unității siderurgice.
Cu datorii totale de 1,2 miliarde de euro, salarii neachitate din august și producția oprită pe fluxurile principale, fosta perlă a industriei grele românești este în concordat preventiv din luna mai 2025.
Dacă planul de reorganizare nu reușește, combinatul poate intra în faliment.
Trei sunt pașii care ar trebui - conform documentului intern - făcuți pe sârma subțire care ar redresa compania: o formă de închiriere urgentă (numită tolling, n.r.) a capacităților de producție, urmată de o licitație internațională cu preț minim, pentru care există deja interes din partea a cel puțin trei firme.
În cazul în care ar eșua, ar urma pasul trei – statul ar putea interveni, în calitate de principal creditor, cu peste 400 de milioane de euro. Majoritatea bunurilor Liberty Galați sunt în prezent puse gaj către stat.
Variantele redresării
Documentul transmis de conducerea combinatului Liberty Galați și consultat de Europa Liberă arată că, la nivelul Guvernului, continuă „în ritm accelerat” discuțiile privind salvarea companiei.
Este vorba de Comitetul interministerial pentru protejarea intereselor statului la combinatul siderurgic Galați, înființat în septembrie 2025. Statul are de recuperat, prin Exim Banca Românească, la care este acționar majoritar, prin ANAF sau alte instituții, peste 400 de milioane de euro.
„Activele (bunurile) valoroase ale Combinatului nu vor fi vândute prin negociere directă, ci ar putea fi scoase la o licitație internațională, transparentă, în mai multe etape”, se arată în raportul intern al Liberty Galați.
Prețul minim nu va putea scădea sub un anumit prag care să acopere atât creanțele către entitățile publice, cât și o parte (neprecizată) din cele ale furnizorilor chirografari, care nu au niciun fel de garanție. Nu este specificat care ar putea fi procentul minim în cazul celor din urmă.
Prețul obținut ar putea fi între 420 milioane de euro (prețul de lichidare) și circa 800 milioane de euro (valoarea de piață), conform datelor oferite de administratorul concordatar Remus Borza, de la Euro Insol, în Comisia de dialog social organizată de Prefectura Galați pe 30 octombrie 2025.
„Profilul noului investitor prevede nu doar forță financiară ci și: accesul acestuia la materii prime, existența unui portofoliu de clienți, logistică potrivită activității noastre, expertiză dar și un aport imediat de capital de lucru și chiar un pachet de investiții”, se mai arată în documentul intern al Liberty Galați, consultat de Europa Liberă.
„Dacă, însă, la finalul licitației nu se va decide un câștigător, s-a pus la punct un mecanism de intervenție a statului”, prevede strategia conducerii Liberty în document.
Dat fiind că o astfel de licitație presupune timp, iar angajații sunt deja în șomaj tehnic din septembrie, cu restanțe salariale din august și deja își depun cereri de demisie, este propusă și o variantă intermediară.
„Cu toate că eforturile de a se rezolva această problemă (organizarea licitației, n.r.) s-au intensificat, o asemenea procedură ar putea dura câteva luni. De aceea, se lucrează în continuare la finalizarea unui contract de tolling care să asigure o repornire tehnică a Combinatului, evitarea degradării liniilor în timpul iernii și asigurarea salariilor, până la venirea noului investitor”, se mai arată în raportul intern consultat de Europa Liberă.
În prezent, producția rămâne oprită pe fluxurile principale, conform documentului:
„Pentru luna decembrie, pe fondul unei producții extrem de reduse, se vor lua măsuri de limitare severă a consumurilor energetice și la protejarea echipamentelor și rețelelor.”
Europa Liberă a cerut Guvernului să transmită dacă reprezentanții Comitetului interministerial pentru protejarea intereselor statului la combinatul siderurgic Galați au luat vreo decizie referitoare la Liberty Galați cu privire la închirierea activității (tolling), vânzarea activelor sau o intervenție a statului.
Nu am primit vreun răspuns.
Cine ar putea fi interesat de preluarea Liberty Galați
UMB Steel, controlată de familia omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, și-a exprimat încă din vară intenția de a prelua o parte din datoriile Combinatului Siderurgic Galați, garantate cu capacitățile de producție.
„Societatea UMB Steel își manifestă intenția fermă de a achiziționa de urgență activul funcțional reprezentând combinatul siderurgic din Galați, de la societățile Liberty Galați și Liberty Tubular, prin intermediul unei finanțări acordate de către Exim Banca Românească, rezultând în achitarea integrală a datoriilor înregistrate de către cele două societăți față de Exim și ANAF”, se arată într-un document transmis în toamnă Guvernului de UMB Steel, document consultat de Europa Liberă.
Într-un comunicat de presă transmis la acel moment de echipa de comunicare a Guvernului către Europa Liberă se arată că „toate discuțiile despre eventualii investitori au loc la nivelul administratorilor concordatari, cărora Guvernul nu intenționează să li se substituie”.
„Guvernul este interesat să valorifice interesele strategice ale statului. De asemenea, Guvernul este preocupat de situația angajaților de la Societățile S.C. Liberty Galați S.A. și S.C. Liberty Tubular Product Galați, societăți cu capital privat care, în prezent, înregistrează creanțe fiscale și bugetare deținute de statul român”, mai spune Executivul în răspunsul pentru Europa Liberă.
Și gigantul Metinvest (grup de companii metalurgice şi miniere), controlat de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, și-a exprimat interesul.
De asemenea, grupul indian Jindal Steel ar fi dispus să preia combinatul, au declarat pentru Europa Liberă surse din conducerea Liberty Galați.
Cel puțin două companii ar fi interesate de varianta de tolling.
Este vorba de Steel Mont, cu o experienţă de trading de peste zece ani la nivel global, comercializând produse din oţel finit şi semifabricat, precum şi minereuri şi alte materii prime pentru industria siderurgică.
Și compania metalurgică Kayseri Metal Center (Turcia) este interesată să investească 300 de milioane de dolari în repornirea activității combinatului siderurgic Liberty Galați, conform unor documente consultate de Europa Liberă.
Procurori: fonduri guvernamentale delapidate, firma Gazprom implicată
Mai multe echipaje de poliție și procurori, însoțiți de jandarmi, au descins vineri 7 noiembrie, la șase dimineața, la combinatul siderurgic Liberty Galați.
Într-un comunicat de presă ulterior, Secția de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție anunța că sunt făcute șapte percheziții în județele Galați, Ilfov și municipiul București, la sediul social al societății (numită X în comunicat) și la locuințele persoanelor implicate, într-o cauză privind „săvârșirea infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave și evaziune fiscală”.
Procurorii susțin că „persoanele cu funcții de conducere din cadrul societății comerciale au acționat în vederea delapidării acesteia prin intermediul unor entități afiliate înregistrate în alte jurisdicții, acestea din urmă fiind implicate și în crearea unor circuite evazioniste”.
Comunicatul explică și presupusele mecanisme de furt și evaziune fiscală pe care procurorii le suspectează.
- Cu certificate CO₂ (permise de poluare):
Conducerea companiei ar fi vândut ieftin (23,9 euro/buc) 5,75 milioane certificate către Gazprom Rusia și a încasat 137 milioane de euro. Banii ar fi fost trimiși la firme afiliate, nu au rămas în companie.
În 2021, firma cercetată ar fi avut lipsă trei milioane certificate, prin urmare a trebuit să cumpere urgent un milion de certificate de la o firmă din grup (Cehia) cu 47,8 euro/buc, în valoare totală de 48 milioane de euro.
De asemenea, ar fi cumpărat două milioane ce certificate de la Gazprom cu 48 euro/buc, în valoare totală de 107 milioane euro, din care 17 milioane euro doar comisioane.
Rezultatul a fost că s-ar fi scos 154 milioane de euro din firmă.
- Cu împrumuturi și garanții fictive:
Conducerea companiei ar fi dat peste 137 milioane de euro firmelor din grup (Europa), deși nu era nevoie din punct de vedere operațional.
- Cu contracte false:
Procurorii susțin că s-ar fi realizat plăți fictive de 17 milioane de euro pentru „consultanță” către o firmă offshore. De asemenea, s-ar fi plătit 40 milioane de dolari către o firmă din Singapore pentru „servicii” care nu ar fi existat.
Prejudiciul total calculat de procurori este de aproximativ 300 milioane de euro în perioada 2019–2023, bani care ar fi luați din firma X și trimiși la companii controlate de suspecții din dosar, fără ca firma sau statul să beneficieze.
„Liberty și echipa sa de management au acționat întotdeauna în conformitate cu legislația și cu reglementările din România, respectând recomandările consilierilor juridici locali”, a transmis în replică un purtător de cuvânt al combinatului gălățean.
„În cadrul investigației, compania cooperează deplin cu autoritățile, având încredere că și-a desfășurat activitatea în mod corect și transparent. Liberty respinge ferm orice acuzație privind comportamente necorespunzătoare sau practici ilegale.”
Anchetă guvernamentală la Liberty Galați
Această anchetă nu este singura care vizează compania siderurgică.
Corpul de control al premierului Ilie Bolojan verifică modul în care a fost finanțat combinatul siderurgic Liberty Galați, în ultimii doi ani, cu 292 de milioane de euro de către banca de stat Exim Banca Românească.
Combinatul siderurgic a beneficiat de două credite pentru a reporni activitatea Furnalului 5, singurul operațional.
Furnalul a funcționat doar câteva luni anul trecut și câteva zile anul acesta, iar în prezent nu este pus în funcțiune. Mai mult, combinatul este în concordat preventiv, iar majoritatea angajaților au intrat în șomaj tehnic.
În acest context, Europa Liberă l-a întrebat pe premierul Ilie Bolojan dacă a luat în calcul o analiză sau chiar o anchetă referitoare la modul în care a fost acordat acest credit de Exim Bank către Liberty Galați și o subsidiară.
„Corpul de control al Guvernului verifică modul în care s-a dat acest credit - la finalul controlului se va prezenta un raport”, a transmis Ilie Bolojan, în conferința de presă de miercuri, 24 septembrie 2025.
Prim-ministrul nu a oferit mai multe informații referitoare la data când a dispus trimiterea echipei în control.
„Interesul țării noastre este să avem un sector care funcționează în această zonă (a siderurgiei, n.r.), pentru că tot ce înseamnă construcții în România se bazează, totuși, pe o componentă importantă care ține de metal.”
„Pentru a ne echilibra deficitele, pentru a avea producție importantă în România, ar fi bine să nu distrugem toate aceste active, să le menținem într-o formă sau alta împreună cu capitalul privat, în condiții de piață, în condiții funcționale”, a mai spus Bolojan.
Întrebat de Europa Liberă dacă sunt deja măsuri concrete luate, premierul a transmis că ele vor fi comunicate în perioada următoare.
Am revenit, la jumătatea lunii noiembrie, cu noi întrebări adresate Guvernului privind stadiul anchetei Corpului de control. Nu am primit vreun răspuns.
Finanțarea de 292 de milioane de euro, topită
Înființat în 1961, combinatul din Galați a fost preluat în 2019 de grupul britanic Liberty House, parte a GFC Alliance, controlat de miliardarul de origine indiană Sanjeev Gupta.
Cel mai mare producător de oțel integrat din România are în prezent o capacitate anuală de producție de două milioane de tone de oțel.
În decembrie 2023, Liberty Galați a primit de la Exim Banca Românească (controlată de stat, prin Ministerul Finanțelor) un împrumut de 142 de milioane de euro. Fondurile erau destinate repornirii Furnalului 5, singurul rămas funcțional în combinat, și relansării activității.
Combinatul ar fi trebuit să producă 172.000 de tone de oțel/lună, nivel considerat suficient pentru ca societatea să își acopere costurile curente, însă fără a putea să înceapă plata datoriilor restante.
Pentru asta, ar fi trebuit să producă mai mult.
Combinatul de la Galați nu a reușit să atingă însă nici măcar nivelul minim stabilit.
Banii împrumutați de la banca statului român au ajutat compania să țină Furnalul 5 operațional doar în prima jumătate a lui 2024.
Conform datelor din Planul de restructurare a activității Liberty Galați, combinatul a avut, în martie 2024, un vârf de producție de 136.000 de tone de oțel lichid.
Era, însă, doar 79% din nivelul minim estimat pentru acoperirea cheltuielilor de producție.
Nu numai că nu era generat profit, dar veneau din urmă și datoriile scadente.
Pe 11 decembrie 2024, statul român, prin Exim Banca Românească, acorda Liberty Tubular Products Galați S.A. un alt credit, în valoare totală de până la 150 de milioane de euro.
Liberty Tubular Products Galați S.A deține laminorul de țevi sudate, este controlat în proporție de 99,99% de Liberty Galați și se află tot pe platforma combinatului.
Activitatea industrială trebuia reluată din ianuarie 2025, iar producția țintă de oțel era prevăzută la 172.000 tone pe lună, prag de la care combinatul își poate acoperi cheltuielile de operare curente și ar putea începe plata datoriilor restante.
Abia în iunie a început faza de încărcare a furnalului, care a funcționat câteva zile.
Din 5 martie 2025, Liberty Galați este în situație de concordat preventiv, o formulă premergătoare falimentului, care permite o eventuală înțelegere cu creditorii și eșalonarea datoriilor.
Din 13 august 2025, și Liberty Tubular este în concordat preventiv.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
