O înregistrare video postată pe 24 februarie 2025 pe grupul siderurgiștilor gălățeni arată imagini din ceea ce pare a fi baza de fier vechi din interiorul combinatului.
Un camion de 20 de tone stă pe loc, în timp ce o macara se mișcă. În mod normal, ar trebui să descarce fierul, element important în procesul de producție. Doar că procesul e invers: îl încarcă.
În scurt timp, camionul se umple și se pune în mișcare, în vreme ce alt vehicul își așteaptă rândul.
„Cel puțin câteva sute de tone de fier vechi au fost scoase din combinat”, a declarat pentru Europa Liberă, sub protecția anonimatului, unul dintre transportatorii care are contract cu Liberty Galați.
„Greu de zis ce s-a întâmplat cu marfa. Unii spun că a fost compensare, în contul datoriilor. Alții, că ar fi fost vândută, pentru a acoperi din salariile neachitate la timp”, spune transportatorul câteva dintre ipotezele vehiculate în piață.
Acesta estimează că cel puțin câteva sute de tone ar fi fost scoase.
Liberty Galați nu a răspuns unei solicitări prin care am cerut informații despre acest subiect.
Cel puțin teoretic, combinatul nu ar avea motive să vândă: a primit, în ultimul an și jumătate, două credite pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată. Valoarea lor totală este de 292 de milioane de euro, iar cu acești bani trebuia repornită producția și menținută lunar la nivelul a cel puțin 172.000 de tone, pentru a avea profit.
În tot acest timp, Furnalul 5, singurul operațional, a funcționat o jumătate de an, niciodată la parametrii respectivi. A fost repornit, cu sincope, la începutul lunii iunie.
Exodul materiilor prime continuă
Plecările de materii prime din combinat nu s-au oprit nici măcar după 5 mai, dată la care Liberty Galați a intrat în concordat preventiv.
Este vorba de o formă juridică premergătoare insolvenței, în care administrarea a fost preluată de administratorii concordatari – în cazul de față, Euro Insol și Sierra Quadrant.
Aproximativ 300 de tone de feromangan (aliaj de fier și mangan, n.r.) au părăsit platforma siderurgică în jurul datei de 16 mai. Conform unui Aviz de însoțire a mărfii eliberat de Liberty Galați, document consultat de Europa Liberă, cumpărător este World Metals & Alloys.
Înființată în 2006, compania are sediul în Emiratele Arabe Unite și se ocupă cu furnizarea de materii prime de diverse tipuri, de la cărbune la metale rare sau super-aliaje.
La începutul lunii mai, World Metals & Alloys figura printre creditorii Liberty Galați cu facturi neîncasate în valoare totală de 422.000 de dolari SUA (două milioane de lei).
Lucrurile nu par a se fi oprit la fier vechi și feromangan.
„În prezent, în piață se solicită transport din Galați spre vest pentru 16.000 de tone de cocs (produs obținut din cărbune, întrebuințat ca materie primă în metalurgie, n.r.)”, a declarat sub protecția anonimatului unul dintre transportatorii care are contract cu Liberty Galați.
Țările de destinație ar fi Austria și Polonia. În luna mai, reprezentanții combinatului gălățean semnau contracte cu două firme poloneze, pentru a le fi furnizat cocs.
Europa Liberă a întrebat reprezentanții Liberty Galați, Euro Insol și Sierra Quadrant ce cantități de materie primă au fost scoase anul acesta din incinta combinatului siderurgic Liberty Galați, în ce perioade, care a fost destinația lor și care au fost motivele pentru care s-a renunțat la folosirea lor în procesul de producție?
Nu am primit vreun răspuns.
În vreme ce situația producției este incertă și nu se știe de ce se scoate materia primă, în loc să fie adusă, salariile sunt din nou întârziate, de această dată de o săptămână.
Conform unor surse din conducerea Liberty Galați, mai multe persoane din managementul de top și-ar fi înaintat demisiile. Atât reprezentanții Liberty Galați cât și cei ai Euro Insol și Sierra Quadrant nu au dorit să ofere detalii nici pe acest subiect.
Problemele economice ale Liberty Galați
Pe 29 decembrie 2023, Liberty Galați contracta de la Exim Banca Românească (deținută 98% de Ministerul Finanțelor) un credit pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată.
În total, era vorba de 708 de milioane de lei (142 de milioane euro), iar banii erau oferiți printr-o schemă de garantare pentru companiile afectate de războiul din Ucraina, aprobată de statul român în 2023.
Împrumutul era destinat repornirii Furnalului 5, singurul rămas funcțional în combinat – oprit în cursul aceluiași an din motive financiare – și relansării activității.
Cu banii împrumutați, Furnalul 5 ar fi trebuit să producă 172.000 de tone de oțel/lună, adică suficient cât societatea să își acopere costurile, fără a putea însă face și plata datoriilor restante.
Banii împrumutați de la banca statului român au ajutat combinatul să țină Furnalul 5 operațional doar în prima jumătate a lui 2024.
Pe 11 decembrie 2024, statul român, prin Exim Banca Românească, acorda Liberty Tubular Products Galați S.A. (o subsidiară din combinatul siderurgic) un alt credit, în valoare totală de până la 750 de milioane de lei (150 de milioane de euro).
Producția Furnalului 5 a fost repornită abia în iunie și nu a atins nivelul care ar garanta profitabilitatea.
Între timp, confruntată cu zeci de cereri de insolvență, cu salarii restante și chiar amenințată cu decuplarea de la rețeaua electrică, conducerea combinatului siderurgic Liberty Galați a decis, pe 5 martie 2025, să ceară Tribunalului Galați acordarea unui concordat preventiv.
Măsura permite o eventuală înțelegere cu creditorii și eșalonarea datoriilor care depășesc un miliard de euro.
În cazul celor 400 de milioane de euro negarantate, propunerea este 10% să se achite în 2029. Despre restul de 90% nu se spune nimic.
O decizie se va lua cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare, când se va anunța dacă se aprobă sau nu Planului de redresare propus pentru Liberty Galați.
Planul le propune celor peste 1.200 de creditori chirografari ai combinatului (care nu au garanții de tip ipotecă, privilegiu ori gaj) să primească doar 10% din ce li se datorează, peste patru ani. În total, cei 1.200 au de recuperat două miliarde de lei/ 400 milioane euro.
Lor li se adaugă cei cu creanțe garantate (cum ar fi băncile), cu peste 1 miliard de lei/ 200 milioane de euro, creanțele salariale de 863 de milioane lei/ 173 milioane euro pentru angajații falimentarei filiale din Belgia și creanțele bugetare (datorii către stat) de 872 de milioane de lei/ 174 milioane euro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
