Linkuri accesibilitate

Sorin Grindeanu: PSD nu susține tăierea salariilor în sectorul bugetar de la 1 ianuarie


Președintele social-democraților, Sorin Grindeanu
Președintele social-democraților, Sorin Grindeanu

PSD a decis miercuri că nu va susține „sub nicio formă” tăierea salariilor bugetarilor de la 1 ianuarie și pledează pentru alte măsuri de reformă, cum ar fi comasările de instituții, pentru a reduce cheltuielile, altele decât cele propuse de premierul Ilie Bolojan prin pachetul 3 de reformă fiscală.

„Discuțiile pe administrația centrală nu au fost închise, ca să clarific, în coaliție. Noi azi am făcut, așa cum am spus, un Birou politic național și am cerut părerea colegilor mei legat de acest subiect, și am cerut un vot. Votul a fost unanim: PSD nu susține tăierea și reducerea salariilor în sectorul bugetar. Pe scurt, despre asta este vorba (...) Vom discuta de comasări de instituții, de deconcentrate, de lucruri care țin de o eficientizare a aparatului central, da, asta susținem”, a declarat miercuri președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, la finalul ședinței Biroului Permanent Național (BPN), for de decizie al PSD.

El spune că au avut deja loc tăieri de sporuri prin primele două pachete de reformă fiscală pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament și că reducerile de cheltuieli pot fi făcute „pe alte paliere”.

„Eu cred că pot fi găsite, și știu acest lucru, că am fost ministru, soluții care să ducă la comasări de instituții fără a disponibiliza oamenii”, a spus Grindeanu, fost ministru al Transporturilor.

„S-a redus celebrul sau chiar s-a tăiat, dacă nu mă înșel, în totalitate, dacă nu, s-a redus foarte mult, acel celebru spor de antenă, sau cum îi spunea. Pe educație s-au făcut. S-a mărit norma. S-au făcut foarte multe lucruri. Eu cred că vom găsi soluții și știu că vom găsi soluții, pentru că nu-i un efort foarte mare. Adică reducerea de cheltuieli trebuie să fie pe alte paliere decât reducerea de salarii”, a adăugat liderul PSD.

El a admis că „în unele locuri, atunci când se va ajunge la suprapuneri și vor fi dublări de atribuții, s-ar putea” să se ajungă inclusiv la eventuale reduceri de personal, „dar eu cred că astea sunt excepții”.

Cât privește impactul bugetar, el a spus că reducerea cheltuielilor de personal se ridică la cel mult 10 miliarde de lei.

„Până la urmă, vorbim, dacă e să calculăm, de undeva de 10 miliarde de lei – cam atât ar fi suma pe care ar economisi-o statul dacă am aplica această reducere de cheltuieli cu 10% din cheltuielile de personal (…) care evident că poate fi economistă în alt mod și nu e nevoie să tăiem salariile profesorilor, ale medicilor, ale polițiștilor, ale cadrelor militare, ale nimănui”, a mai declarat Sorin Grindeanu.

Sorin Grindeanu, la congresul de alegere a sa ca președinte PSD, din 7 noiembrie, unde a fost singurul candidat la șefia partidului din poziția de șef interimar după demisia predecesorului său, fostul premier Marcel Ciolacu, care a suferit la prezidențiale o înfrângere rușinoasă.
Sorin Grindeanu, la congresul de alegere a sa ca președinte PSD, din 7 noiembrie, unde a fost singurul candidat la șefia partidului din poziția de șef interimar după demisia predecesorului său, fostul premier Marcel Ciolacu, care a suferit la prezidențiale o înfrângere rușinoasă.

Reacția PSD vine după ce președintele PSD Sorin Grindeanu a anunțat în urmă cu o zi că există un acord de principiu în coaliție privind reforma funcționarilor.

Premierul Ilie Bolojan anunțase și el că există un acord pentru reducerea cu 10% a cheltuielilor cu salariile bugetarilor în administrația publică locală și centrală.

Varianta inițială a pachetului trei prevedea o tăiere cu 10% a bugetului pentru salarii în toate instituțiile, pentru ca apoi să se ceară în coaliție exceptarea militarilor și a profesorilor. PSD a susținut că exceptați ar trebui să fie și medicii, altfel nu va susține pachetul.

Grindeanu spune că partidele din coaliția de guvernare ar putea ajunge la un compromis pentru a acoperi necesarul de economii bugetare din reducerea altor cheltuieli, nu prin tăieri salariale.

„Pot fi găsite soluții care să ducă la comasări de instituții fără a disponibiliza oamenii”, a spus Grindeanu. „Eu cred că și premierul dorește același lucru: să avem reduceri de cheltuieli. Suma de care vorbeam, dacă adunăm și administrația locală, acolo vorbim de 1,3 miliarde, în cel mai bun caz eu spun că în mod real s-ar fi ajuns la sub 1 miliard. Dar hai să zicem 1,3 miliarde. Ajungem undeva în jur de 12 miliarde”, a declarat șeful PSD într-o conferință de presă susținută după ședința de partid.

El a spus că PSD agreează ideea restructurărilor menite să reducă cheltuielile și că eventuala comasare de instituții și restructurări administrative ar duce la eficientizarea cheltuielilor fără să afecteze veniturile angajaților. Grindeanu a dat exemplul Ministerului Agriculturii, care și-a redus bugetul pe salarii cu 5% prin bugetul de stat de anul trecut.

„Această sumă poate fi redusă din alte cheltuieli decât din tăierea de salarii. Și la buget, atunci când vom discuta bugetul, filă cu filă, minister cu minister, cu restructurările cu care PSD-ul este de acord, pe ce înseamnă aparatul central, pe ce înseamnă deconcentrate. Vom găsi suma echivalentă, dar nu din tăierile de salarii”, a spus Grindeanu.

Cum vede premierul Bolojan reducerea de cheltuieli

Miercuri, premierul Ilie Bolojan a anunțat că pachetul de reformă în administrație prevede ca toate ministerele să facă reduceri de până la 10% din anvelopa salarială anul viitor, prin reduceri de personal, de sporuri sau ale cheltuielilor.

„În pachetul de reformă în administraţie, s-a prevăzut această anvelopă de recomandare, ca toate ministerele să aibă în vedere, pe anul viitor, o reducere a cheltuielilor faţă de anul acesta, până la 10% din anvelopa salarială. Asta înseamnă că unii pot să facă reduceri de personal, dacă se constată că este personal excedentar, şi în multe locuri avem această situaţie, alţii pot să lucreze la sporuri sau la alte măsuri de cheltuieli, care să ţină cheltuielile de salarii la un nivel rezonabil”, a spus premierul Ilie Bolojan la Ştirile ProTV, citat de News.ro.

El a spus că, pentru a putea crea condiţii pentru dezvoltare economică, deficitul bugetar trebui adus de anul viitor „la un nivel sustenabil”.

Premierul Ilie Bolojan, la votul celor patru moțiuni de cenzură inițiate de partidele extremiste după asumarea răspunderii pentru cinci proiecte de reformă a statului în vederea reducerii deficitului bugetar, care a atins cote record în guvernările anterioare.
Premierul Ilie Bolojan, la votul celor patru moțiuni de cenzură inițiate de partidele extremiste după asumarea răspunderii pentru cinci proiecte de reformă a statului în vederea reducerii deficitului bugetar, care a atins cote record în guvernările anterioare.

„Asta înseamnă că noi astăzi plătim dobânzi foarte mari. Şi doar dobânzile se ridică la 3%”, a spus premierul.

Cât privește pachetul trei, „o componentă importantă” a sa sunt cheltuielile de personal, spune Bolojan, încurajat de efectul măsurilor luate în luna iulie, când au început să scadă cheltuielile cu salariile.

„Anul trecut, când s-a format bugetul, s-a estimat o scădere de 5% a cheltuielilor de personal, dar, din păcate, am constatat la jumătatea anului, când am preluat guvernarea, că acestea crescuseră pe primul semestru cu 10%, deci de la 77 de miliarde la aproximativ 85 de miliarde. Doar după măsurile care au fost luate în luna iulie au început să scadă cheltuielile cu salariile şi, de exemplu, în luna octombrie a acestui an, faţă de octombrie, anul trecut, este prima dată când ne-au scăzut cheltuielile cu 500 de milioane de lei, în loc de 14,2 miliarde cât a fost anul trecut fondul total de salarii în sector public, am ajuns acum la 13,7 miliarde”, a menţionat premierul.

El spune că „din păcate, în ultimii ani [cheltuielile] au fost întotdeauna scăpate de sub control”, astfel încât „între ceea ce îţi estimezi la început de an şi ceea ce atingi la final de an, este o mare diferenţă”.

Premierul spune că doar economiile făcute într-un an se ridică la 700 de milioane de lei, „ceea ce este o sumă destul de importantă, doar în câteva luni”.

El avertizează că, dacă bugetul nu va fi stabilit într-o manieră serioasă, „vom face ce am mai făcut în aceşti ani, o să plecăm cu nişte date, gândiţi-vă că am plecat cu 7%, anul acesta, la început, am ajuns la jumătatea anului, la 7,7% şi vom ajunge la final, la 8,4%. Nu mai putem continua acest lucru, de aceea toate legile care stabilesc un buget pe baze sănătoase, care controlează cheltuielile, care fac o disciplină bugetară, trebuie adoptat înainte, pe de o parte, iar pe de altă parte, e greu să te apuci, să faci excepţii şi toţi cei care suntem într-o funcţie publică, toate ministerele, într-o formă sau alta, trebuie să fie parte la acest efort. Adică să facă inclusiv scăderi salariale. Nu trebuie să taie din salarii, subliniez, ci trebuie să-şi gestioneze cheltuiele de personal, să nu mai angajeze, să se uite la sporuri, să-şi reorganizeze activităţile mai bine”, a spus premierul.

Liderii partidelor din coaliția de guvernare au discutat despre tăierea cu 10% a cheltuielilor din administrația centrală, dar nu au convenit și care vor fi capitolele vizate și cum va fi aplicată măsura. Social-democrații au propus o tăiere cu 10% a cheltuielilor generale din instituțiile de stat și ministere, urmând ca fiecare să decidă de unde vor fi făcute tăierile.

uropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG