Pe un ton liniștit, care ilustrează perfect expresia de „calm ardelenesc”, premierul Ilie Bolojan explica, în interviul acordat săptămâna trecută Europei Libere, cum decurg discuțiile referitoare la programul SAFE.
Acronimul se referă la programul Acțiunea pentru Securitatea Europei, prin care România va putea folosi împrumuturi de aproape 17 miliarde de euro pentru modernizarea unor obiective militare, cumpărarea unor echipamente și pentru construcția a peste 200 de kilometri de autostradă.
„Negocierile sunt purtate la nivel de ministere, de conduceri, pentru că e nevoie de o colaborare între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, cancelaria Primului Ministru, Președinția României”, indica premierul principalii actori implicați.
„Echipele noastre lucrează în comun cu Statul Major, cu Ministerul de Interne, cu toți cei implicați pentru a identifica potențialii furnizori de armament pentru ceea ce solicită armata noastră, pentru a identifica țările partenere cu care trebuie să facem achiziții”, mai spunea Bolojan.
Conform acestuia, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării din 24 noiembrie ar urma să fie aprobat programul pe care România îl va depune la Comisia Europeană, „în așa fel încât la finalul anului și la început anului viitor să derulăm toate negocierile pentru ca din primăvară să avem un program cu furnizori identificați explicit și cu împărțirea cât se poate de clare, pe componente”.
În principiu, fiecare actor implicat are un rol bine determinat.
Recentul scandal „mită pentru ministrul Apărării” arată însă că arbitrarul își poate face în continuare loc.
Pe 7 noiembrie, magistrații au dispus arestarea preventivă a lui Marius Ovidiu Isăilă, fost parlamentar PDL/PSD/UNPR și apoi PRU (Partidul România Unită).
Acesta este cercetat pentru că ar fi încercat să-l mituiască cu 1 milion de euro pe ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. În schimb, trebuia să își folosească influența pentru semnarea unui contract de achiziție de muniție din Kazahstan.
Scandalul a pus în lumină câteva dintre marile întrebări ale programului de înarmare SAFE, cum ar fi criteriile de atribuire, departajare sau metodele de contestare.
Pentru a le lămuri, Europa Liberă a trimis un set de întrebări către Guvernul României și Comisia Europeană.
Prezentăm în continuare opiniile acesteia din urmă. Guvernul României încă mai lucrează la documentarea și redactarea răspunsurilor.
Care sunt criteriile de alocare
Prima întrebare vizează criteriile de alocare a proiectelor din programul SAFE și procedura de selecție, dat fiind că o licitație poate dura și peste un an de zile. În contextul în care termenul de livrare trebuie să fie 2030, viteza devine un factor extrem de important.
În răspunsul transmis Europei Libere de un purtător de cuvânt al Comisiei Europene se arată că mecanismul de atribuire este definit în Regulamentul SAFE, la articolul 8.
Conform acestuia, contractanții și subcontractanții implicați în achizițiile publice sunt stabiliți și își au structurile de conducere executivă în Uniunea Europeană, într-un stat SEE-AELS sau în Ucraina.
Spațiul Economic European (SEE) este piața unică ce include cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE).
Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) este o organizație interguvernamentală care grupează Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
Cei implicați în achizițiile publice prin SAFE nu trebuie să fie supuși controlului unei țări care nu este un stat SEE-AELS sau Ucraina, nici controlului unei entități dintr-o altă țară terță care nu este stabilită în Uniunea Europeană, un stat SEE-AELS sau în Ucraina.
Există însă și câteva derogări.
Un exemplu îl reprezintă achizițiile publice în comun care implică un subcontractant căruia i se alocă între 15% și 35% din valoarea contractului, dacă exista o relație contractuală directă înainte de data intrării în vigoare a regulamentului SAFE.
În urma „identificării potențialilor furnizori”, de care vorbea premierul Bolojan în interviul acordat Europei Libere, Comisia Europeană evaluează cererea de asistență financiară însoțită de plan fără întârzieri nejustificate.
Comisia prezintă apoi o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului Uniunii Europene și oferă asistența financiară.
Care sunt sistemele de contestație
În cazul României, o parte încă nestabilită din fondurile SAFE va merge către infrastructură și industria de apărare navală, zone în care pot exista mai mulți competitori interni, alături de eventuale propuneri internaționale.
În cazul autostrăzilor, de exemplu, aproape că nu au existat tronsoane atribuite prin licitație fără să fie contestate, multe cu răsturnări de situații.
Astfel, Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNAIR) atribuia, pe 1 iulie 2025, lotul 1D Joseni - Ditrău, de 14,4 km, din Autostrada Unirii A8, către asocierea de constructori Danlin XXL (lider) - Groma Hold - Intertranscom Impex SRL.
În august, CNAIR admitea contestația depusă de Asocierea SA&PE Construct SRL – Spedition UMB - Tehnostrade SRL.
Luni, 17 noiembrie 2025, magistrații Curții de Apel București decideau atribuirea către câștigătorii inițiali, din asocierea condusă de Danlin XXL.
În 2007, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Traian Băsescu, declara că programul de înzestrare „Corvetă multifuncţională” este de importanță strategică pentru România.
În 2019, asocierea Naval Group (din Franța) – Șantierul Naval Constanța câștiga licitația pentru construcția a patru corvete. Plasată pe a doua poziție, Damen Galați contesta decizia, fără a obține ceva.
Patru ani mai târziu, în 2023, Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunța că a oprit procedura în curs pentru dotarea Forțelor Navale după ce câștigătorul rămas definitiv al licitației nu a semnat contractul.
În acest context, Europa Liberă a întrebat Comisia Europeană ce sisteme de contestații vor exista (dat fiind că vorbim de atribuții directe) și care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească entitățile care vor dori să apeleze la ele.
„Ne referim la aceeași noțiune de analiză a intereselor UE în materie de securitate și apărare și la orice sancțiuni impuse țărilor terțe. Nu depășim aceste politici europene comune în Regulamentul SAFE”, a fost răspunsul oferit de un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
În Regulamentul SAFE nu există niciun articol destinat unor eventuale variante de contestație. De altfel, cuvântul însuși nu apare în document.
Nu am primit un răspuns concludent nici la întrebarea cum va fi abordată diferența dintre produsele comune, în cazul în care ele pot fi produse în România de companii diferite sau externe.
Cel mai bun exemplu rămâne cel al lotului 1D Joseni - Ditrău de care vorbeam ceva mai sus. Entități diferite – CNAIR, respectiv Curtea de Apel București – au dat soluții diferite.
În ce condiții poate pierde România finanțarea din SAFE
Cu nouă luni înainte de termenul limită de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România a reușit să încaseze doar 10,7 miliarde de euro din cele 28,5 alocate prin acordul din 2021.
Din totalul de 518 jaloane asumate au fost aprobate doar 139, conform monitorpnrr.eu.
În acest context, după ajustările negociate, pe 22 octombrie 2025 s-a stabilit valoarea finală a PNRR-ului României la 21,4 miliarde euro, dintre care 13,57 miliarde euro sunt granturi și 7,84 miliarde euro sunt împrumuturi.
Cu 7,1 miliarde de euro mai puțin decât s-a convenit în 2021.
„Acest acord reprezintă un pas important pentru recâștigarea credibilității în fața partenerilor noștri europeni. Termenele și condițiile negociate vor trebui respectate de Guvern, de ministere și de autoritățile locale, în așa fel încât să nu pierdem granturile europene destinate României. În felul acesta, îi respectăm și pe cetățenii țării noastre”, declara la acel moment premierul Ilie Bolojan.
Dată fiind experiența PNRR, Europa Liberă a întrebat Comisia Europeană ce se va întâmpla dacă anumite programe nu vor fi livrate la timp – va pierde România finanțările respective?
În răspunsul către Europa Liberă, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a indicat articolul 12 din regulamentul SAFE.
Conform documentului oficial, perioada de disponibilitate a împrumutului se încheie la 31 decembrie 2030, iar plățile se fac în tranșe.
Cerere de plată poate fi transmisă Comisiei de către statul membru în cauză de două ori pe an, împreună cu dovezi ale progreselor înregistrate în îndeplinirea planului.
În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că cererea de plată este nesatisfăcătoare, plata întregului împrumut sau a unei părți a acestuia se suspendă. Statul membru în cauză are posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea concluziei evaluării Comisiei.
Suspendarea este ridicată când statul membru în cauză a demonstrat că a luat măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea condițiilor stabilite prin regulament.
Cum funcționează și ce este SAFE
Achiziția de echipamente militare performante, precum rachetele franțuzești Mistral, producția de armament și chiar de drone, pe de o parte, și realizarea a peste 200 de kilometri de autostradă se numără printre principalele proiecte pe care România ar urma să le finanțeze prin Acțiunea pentru Securitatea Europei - SAFE.
SAFE este un instrument financiar UE, garantat din fondurile comunitare, parte a programului ReArm Europe (Pregătire 2030) lansat în acest an de Comisia Europeană, în contextul războiului din Ucraina și amenințării rusești la adresa Europei din ultimii ani.
Banii sunt împrumuturi pe termen lung, cu dobândă redusă, de maximum 3%, cu perioadă de grație de zece ani. Mai exact, fondurile vor fi atrase și cheltuite până la finalul lui 2030, dar vor fi rambursate de România abia începând cu 2035, într-un interval de 30 de ani.
Lista proiectelor pentru care a solicitat România finanțarea de 16,68 miliarde de euro prin SAFE este clasificată – ea a fost stabilită într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de la final de aprilie 2025, a precizat pentru Europa Liberă ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Reuniunea CSAT a fost condusă de președintele interimar de la acel moment, Ilie Bolojan.
În comunicatul publicat după anunțul Comisiei Europene privind alocarea fondurilor pentru România prin SAFE, guvernul de la București a făcut o trimitere generală la proiectele militare.
Ministrul Apărării a transmis doar că vor fi planificate pe următorii cinci ani, în parteneriat cu alte state europene, și că „vom putea dezvolta fabrici de tehnică militară și vom deveni parte a lanțurilor valorice ale industriei de apărare europene”.
Oficialii români – de la președintele Nicușor Dan la premierul Ilie Bolojan și ministrul Apărării – au menționat, în diverse ocazii, unele dintre proiecte.
De altfel, achiziția de rachete franțuzești Mistral prin SAFE figurează chiar în programul de guvernare al actualei Coaliții. Europa Liberă a scris despre controversele iscate legate de achiziții directe.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
