Liderii țărilor membre ale Uniunii Europene se întâlnesc în perioada 1-2 octombrie la Copenhaga, pentru două summituri dedicate securității și apărării.
Reuniunea are loc în contextul incidentelor recente cu drone, care au perturbat traficul aerian în Copenhaga și orașul Aalborg.
Printre participanți se numără și președintele României, Nicușor Dan, care a anunțat că va participa marți la reuniunea informală a șefilor de stat și guverne din UE, ce va avea loc la ora 13:00.
Marți, Nicușor Dan a declarat că le va prezenta partenerilor europeni noi date despre anularea alegerilor prezidențiale din România.
Comisia Europeană a transmis un document de lucru, văzut de RFE/RL, care menționează proiectele militare asupra cărora blocul ar trebui să se concentreze în următorii cinci ani.
După discuții, o foaie de parcurs mai detaliată ar urma să fie pregătită până la sfârșitul lunii octombrie, când cei 27 de lideri din UE se vor reuni din nou la Bruxelles.
Încă de la început, documentul elimină orice îndoială cu privire la motivul pentru care Europa trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare, afirmând:
„Necesitatea accelerării și intensificării eforturilor reflectă natura acută și crescândă a pericolelor actuale, precum și peisajul amenințărilor în continuă evoluție cu care Europa și statele sale membre trebuie să se confrunte, la care trebuie să se adapteze și pentru care trebuie să se pregătească. Aceasta pornește de la agresiunea militară neprovocată și pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, care atinge noi culmi de brutalitate și violență. Provocările nesăbuite împotriva statelor membre, de la atacuri cibernetice la încălcarea spațiului aerian, sunt în creștere.”
Documentul prezintă patru proiecte emblematice pe care Bruxellesul ar trebui să le finanțeze: „Zidul european de drone”, „Supravegherea flancului estic”, „Scutul de apărare aeriană” și „Scutul spațial de apărare”.
În document se afirmă că mai ales primele două „necesită o urgență specială și ar trebui să avanseze rapid”.
Deși detaliile vor fi discutate în viitorul apropiat, în special de către miniștrii apărării din blocul comunitar, textul precizează că zidul de drone „va fi conceput ca o zonă multistratificată, profundă, de sisteme avansate din punct de vedere tehnologic, cu capacități interoperabile pentru detectarea, urmărirea și neutralizarea dronelor, precum și capacități de a lovi ținte terestre, folosind tehnologia dronelor pentru atacuri de precizie”.
De asemenea, se menționează că UE ar trebui să valorifice know-how-ul Ucrainei în această privință, președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, declarând pe 30 septembrie că Comisia a acceptat să finanțeze producția ucraineană de drone cu suma de 2 miliarde de euro (2,4 miliarde de dolari).
Eastern Flank Watch este un proiect și mai ambițios, care vizează nu numai dronele, ci și combaterea așa-numitei flote fantomă a Rusiei, a altor tipuri de operațiuni hibride în interiorul UE și chiar a agresiunilor armate clasice.
Textul precizează că „acesta vizează fortificarea frontierelor estice în ceea ce privește amenințările terestre, aeriene și maritime, contribuind la securitatea întregii Uniuni” și se bazează pe patru elemente: apărarea terestră, cum ar fi fortificațiile și sistemele anti-mobilitate, zidul european de drone, securitatea maritimă în Marea Baltică și Marea Neagră și supravegherea situației din spațiu.
Nu sunt menționate costuri concrete, dar este de remarcat faptul că, în proiectul său de buget multianual al UE pentru anii 2028-2034, Comisia Europeană a propus alocarea a 131 de miliarde de euro proiectelor de apărare.
La începutul acestui an, Bruxellesul a anunțat și un împrumut de 150 de miliarde de euro, cunoscut sub numele de SAFE, pentru a stimula producția de apărare în întreaga Uniune. Până în prezent, 19 state membre ale UE au anunțat că vor apela la acest fond financiar, Polonia și România urmând să fie cei mai mari beneficiari.
Referitor la Rusia, nu se așteaptă ca liderii să ajungă la un acord asupra noului pachet de sancțiuni prezentat la începutul lunii septembrie. Unele capitale, de exemplu, încă ezită să accepte propunerea de a elimina treptat tot gazul natural lichefiat din Rusia până în 2027.
În ceea ce privește continuarea finanțării UE pentru Kiev, liderii speră să afle mai multe de la Von der Leyen despre noua sa idee cu privire la un „împrumut de reparații” în valoare de 140 de miliarde de euro.
De asemenea, se va discuta despre cum se poate depăși impasul în care se află de mai bine de un an procesul de aderare la UE a acestei țări devastate de război, blocat de Ungaria, care invocă lipsa drepturilor minorităților vorbitoare de limbă maghiară din Ucraina.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a lansat ideea revizuirii metodologiei generale privind aderarea la UE, astfel încât deschiderea capitolelor de aderare să se facă prin majoritate calificată (55 dintre statele membre reprezentând 65% din populația totală a UE), și numai încheierea negocierilor să necesite unanimitate.
O astfel de schimbare ar avea nevoie de aprobarea tuturor capitalelor UE, inclusiv a Budapestei, ceea ce pare puțin probabil – deși un înalt oficial al UE, care a prezentat summitul reprezentanților mass-media, a remarcat că Costa „crede că este complet imposibil”.
Migrația, un alt subiecte de pe ordinea de zi
În cea de-a doua zi, pe 2 octombrie, liderii țărilor din UE se vor alătura unor lideri europeni din afara UE pentru summitul bianual al Comunității Politice Europene (EPC).
EPC rareori ia decizii, dar având în vedere că șefii de guvern de pe întregul continent – cu excepția Belarusului, Rusiei și Vaticanului – se vor reuni în același loc pentru șase sau șapte ore de „întâlniri politice rapide”, unele idei interesante vor apărea cu siguranță.
Se așteaptă ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să fie prezent și, având în vedere că nu este vorba de o reuniune oficială a UE, a fost trimisă o invitație și contestatului premier al Georgiei, Irakli Kobahidze. După controversatele alegeri parlamentare din Georgia din octombrie anul trecut, Bruxellesul a decis să întrerupă contactele politice la nivel înalt cu Tbilisi, decizie respectată de majoritatea reprezentanților blocului.
Pe lângă sesiunea plenară a EPC și timpul alocat întâlnirilor bilaterale, liderii se vor împărți în trei grupuri de lucru cu temele „Securitate și reziliență: amenințări tradiționale și noi”, „Securitate economică: reducerea dependențelor europene” și „Migrație: controlul eficient al fluxurilor migratorii”.
Discuția despre acest ultim subiect reflectă o tendință crescândă pe continent de a se îndepărta de o abordare mai liberală a imigrației și de a adopta politici mai stricte, care pun accentul pe controlul frontierelor și combaterea traficului de persoane.
De exemplu, textul consultat de RFE/RL pune întrebările: „Unde ar trebui țările EPC să-și concentreze eforturile pentru a accelera punerea în aplicare a soluțiilor noi și inovatoare, inclusiv cu țările de origine și de tranzit?” și „Cum putem asigura repatrierea eficientă și deportarea mai eficientă a cetățenilor străini infractori?”
Articol tradus de Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
