Proiectele de înzestrare militară și dezvoltare a industriei românești de apărare prin programul SAFE (Security Action for Europe) încă sunt în curs de negociere, dar se apropie de final.
Până la finalul lunii noiembrie, lista cu toate proiectele va fi aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), într-o ședință a cărei dată urmează să fie stabilită. Planul de accesare a celor peste 16 miliarde de euro disponibile prin SAFE va fi transmis Comisiei Europene pe 29 noiembrie, a anunțat luni premierul Bolojan.
„Ceea ce facem în aceste zile este să definitivăm negocierile pentru accesarea fondurilor europene prin programul SAFE și ne așteptăm ca aceste negocieri să fie finalizate în a doua parte a acestei luni”, a explicat premierul, la Palatul Victoria, aflat lângă CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger.
Negocieri strânse și dure pentru asocierile prin SAFE
Luni, 3 noiembrie, echipa coordonată de premierul Ilie Bolojan a negociat cu reprezentanții Rheinmetall, în frunte cu șeful companiei, Armin Papperger, în câte proiecte ar putea fi cooptat gigantul german prin programul european SAFE.
Surse apropiate discuțiilor au precizat pentru Europa Liberă că firma germană ar putea fi cooptată în cel puțin trei proiecte de aprovizionare sau dezvoltare militară în România.
CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger, a dat câteva indicii cu privire la subiectele care vor fi discutate la întâlnirea de luni cu partea română, programată să dureze trei ore, dar mai ales la programele de înzestrare ale Armatei Române de care este interesată compania germană.
Armin Papperger s-a referit la două mari programe: cel de dotare a unităților militare cu tancuri, în valoare de aproape 8 miliarde de euro, pe care România le vrea construite în mare parte în țară, și la planul de fabricare de muniție de calibru mediu.
Pe 30 septembrie, Armata a cerut Parlamentului acordul pentru achiziționarea a 216 tancuri noi și 76 de derivate pentru dotarea structurilor de tancuri şi de infanterie. Cererea vizează programul „Tanc principal de luptă” și are ca obiectiv completarea celor 54 de tancuri Abrams contractate din SUA și care vor veni în țară după 2026.
„Vom vedea ce se întâmplă cu calibrul mediu, vom vedea ce se întâmplă cu tancurile, ca să putem porni în construirea acestui ecosistem și a infrastructurii pentru aceste industrii de profil din România care permit crearea a mii de locuri de muncă în România”, a declarat luni, la Palatul Victoria, șeful Rheinmetall.
Șeful Rheinmetall a lăsat astfel să se înțeleagă că firma pe care o conduce este interesată de programul Armatei de dotare cu tancuri.
Programul, început în 2023, are mai multe etape.
Prima dintre ele este cumpărarea a 54 de tancuri Abrams M1A2 SEPv3, fabricate de SUA. A fost aprobată în noiembrie 2023 de administrația americană și are o valoare de aproape 1 miliard de dolari. Tancurile ar trebui să fie livrate începând cu 2026. Tot în această fază, armata română își va completa dotarea batalionului de tancuri cu mitraliere, muniții, piese de schimb, echipamente de simulare și testare, servicii de suport şi asistenţă tehnică, transport și servicii de instruire. Aceste echipamente și servicii vor fi în valoare de 460 de milioane de euro, iar achiziția lor e în curs de negociere.
Etapa a II-a a programului de înzestrare cu tancuri, care are o valoare de aproape 6,5 miliarde de euro, prevede achiziţia a 216 tancuri şi 76 de derivate pentru dotarea structurilor de tancuri şi de infanterie din cadrul Forţelor Terestre, precum şi achiziţia de suport logistic şi echipamente specifice de instruire şi antrenament.
Această etapă prevede și măsuri de protejare a securității României prin cooperare tehnologică și industrială, astfel încât tancurile și subsistemele lor să fie produse și întreținute în țară, a explicat Ministerul român al Apărării (MApN).
Dotarea cu tancuri a Armatei prezintă interes nu doar pentru germanii de la Rheinmetall. Și sud-coreenii de la Hanwha ar putea fi interesați de acest plan.
Compania Hanwha va începe în următoarele luni construirea unei fabrici de vehicule blindate în România. Vicepreşedintele Hanwha Aerospace Europe, Peter Bae, a declarat în septembrie 2024, pentru News.ro, că România va deveni un hub regional pentru toate sistemele terestre ale Hanwha în Europa.
Construcția din România face parte din contractul dintre statul român și Hanwha Aerospace, în valoare de 1 miliard de dolari, pentru furnizarea de obuziere autopropulsate Armatei Române.
Este vorba despre obuziere K9, de calibru 155mm.
Contractul cu Hanwha prevede livrarea către Armata României a 54 de obuziere, muniție și peste 30 de platforme adiacente.
Tot în septembrie 2024, compania sud-coreeană a precizat că intenționează să extindă producția militară în România:
„Hanwha Aerospace este hotărâtă să maximizeze beneficiile pentru industria de apărare din România prin diverse tipuri de programe de localizare industrială, care includ producţia locală de echipamente de apărare, crearea de locuri de muncă, transferul de tehnologie şi înfiinţarea Centrului de Excelenţă”, a precizat Peter Bae, vicepreşedinte al Hanwha Aerospace Europe, pentru news.ro.
În ceea ce privește fabricarea de muniție de calibru mediu – așa cum a menționat luni, pe 3 noiembrie, CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger, la Palatul Victoria – poate fi vorba despre dorința companiei germane de a construi în România muniția de calibru NATO pentru diferite proiectile și/sau arme.
Un alt mare proiect de înzestrare pe care Ministerul Apărării l-ar putea include pe lista SAFE este cea de dotare cu transportoare blindate și mașini de luptă pentru Infanterie.
O variantă clară este asocierea cu firma germană Rheinmetall, care, în luna iulie, a anunțat extinderea activităților sale în România.
Firma a explicat că va crea o rețea de producție militară locală, care include propriile sale companii și noi parteneriate cu firme românești. Principalele activități sunt producția de vehicule de luptă, muniție, dar și servicii avansate de instruire.
„Inițiativa se concentrează pe producția locală a vehiculului de luptă de infanterie Lynx la Rheinmetall Automecanica, cu un lanț de aprovizionare robust și o dependență redusă de furnizorii externi. Rheinmetall Munitions România va produce muniție de calibru mediu pentru vehicule de luptă de infanterie și apărare aeriană, în timp ce Victoria Explosive Powder Factory va produce combustibilii, pentru care Rheinmetall oferă expertiză și tehnologie pentru o fabrică de propilenă”, a explicat Rheinmetall.
Rheinmetall a cumpărat anul trecut pachetul majoritar din Automecanica Mediaș.
Ministrul Economiei a enumerat luni posibilele proiecte finanțate prin SAFE
Tot prin SAFE, Armata vrea să cumpere și arme individuale pentru militari.
În iulie, MApN a pus în dezbatere publică proiectele de hotărâre de guvern privind înzestrarea militarilor cu armament individual de tip NATO (200.000 de arme în valoare de 400 de milioane de euro) și pentru realizarea unei maşini de luptă a infanteriei, pe șenile, printr-un contract în valoare de 2,5 miliarde de euro.
Întrebat ce alte proiecte are România în plan prin SAFE, ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat luni după-amiază că „suma pe care am primit-o de la Comisia Europeană se împarte în două categorii:
- o categorie mare, de 11 miliarde de euro, este pentru producția militară exclusiv;
- o altă categorie, de aproximativ 5 miliarde de euro, este pentru zona de transport, care este necesară și industrie națională de apărare”.
„E vorba de acele planuri de mobilizare care pentru a transporta diverse produse ale Armatei Române este nevoie de anumite caracteristici pentru infrastructura de transport”, a detaliat Miruță.
„Eu pot să vă dau detalii pentru zona de armament. Suntem în discuții pentru zona navală, suntem în discuții pentru mașina de luptă a infanteriei, suntem în discuții pentru arma de asalt, suntem în discuție pentru drone. Analizăm toate ofertele posibile”, a completat ministrul Economiei.
Pentru a putea semna contractele de asociere cu mari companii prin programul SAFE, Guvernul va adopta mai multe acte normative, între care două ordonanțe de urgență.
Prima ordonanță, care ar putea fi adoptată chiar în cursul acestei săptămâni, se referă la chestiuni care țin de aspectul financiar al viitoarelor contracte prin SAFE.
A doua ordonanță, despre care au vorbit la one2one miniștrii Apărării și Economiei, vizează urgentarea aprobării investițiilor militare în România.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat una dintre principalele prevederi ale viitoarei ordonanțe: „Se scurtează niște termene, se prioritizează la avizare tot ce înseamnă investiții în apărare. […] Dacă nu vor fi date în timp util (n.r. avizele), vor fi considerate aprobări tacit”, a spus Ionuț Moșteanu, pe 2 octombrie, la Europa Liberă.
Construirea fabricii de pulberi militare intră în linie de dreaptă. Modificări în avantajul României
Prim-ministrul Ilie Bolojan a prezentat pe 3 noiembrie stadiul planului de accesare a împrumutului de aproape 17 miliarde prin SAFE, din care 6 miliarde de euro sunt destinate infrastructurii de transport, cu ocazia semnării ultimului document necesar începerii construcției fabricii de pulberi militare la Victoria, în județul Brașov, de către compania româno - germană Rheinmetall Victoria SA.
Compania mixtă este o asociere între compania germană cu firma de stat Pirochim (din subordinea Romarm).
Fabrica de pulberi propulsivă va fi contruită de partea română, pentru care statul va încasa de la Rheinmetall o chirie anuală de 9 milioane de euro, conform detaliilor anunțate luni după-amiază de ministrul Economiei, Radu Miruță.
El a adăugat că modificarea înțelegerii cu Rheinmetall a adus statului român un avantaj de 93 de milioane de euro dintr-o investiție totală de 500 de milioane de euro.
„Această modificare a presupus schimbarea unor condiții în ceea ce privește costurile de licență pe care statul român le plătește. A fost o schimbare de la 8% la 6% cu privire la costurile de licență raportate la cifra de afaceri, care e undeva la 200 de milioane de euro pe an”, a explicat Miruță.
Ministrul Economiei a adăugat că acțiunile Rheinmetall Victoria SA sunt deținute în proporție de 49% de statul român, iar compania germană are o participație de 51%, dar că „am introdus suplimentar niște condiții rezervate”.
„Asta înseamnă că statul român decide aspecte importante din această colaborare, referitoare la anumite împrumuturi, la vânzări, la diverse contracte. Deci statul român, chiar dacă este minoritar, își rezervă dreptul de a avea decizie de veto pentru aceste aspecte importante”, a detaliat Miruță.
Oficialul român a mai spus în conferința de presă de luni după-amiază că Ministerul Economiei a crescut și valoarea chiriei pe care compania Rheinmetall o plătește pentru hala pe care statul român o va construi la Victoria, „de la 6 milioane de euro la 9 milioane de euro pe an”.
„Am redus amortizarea de la 25 de ani la 15 ani, ceea ce generează un avantaj pentru statul român”, a completat el.
O altă condiție modificată a fost introducerea unei condiții obligatorii de a implica furnizorii din lanțul de producție local.
„Nu mai suntem în situația în care firmele din România se duc să ceară să devină furnizori pentru această nouă fabrică, ci suntem în situația în care producătorul german este obligat să implice acești furnizori.”
Ministrul a explicat că acest lucru înseamnă „o extindere a zonei economice, nu doar pentru zona de armament, pentru că discutăm despre zona de prelucrări metalice, discutăm despre zona petrochimică, discutăm despre mecanică fină și sunt companii din România care analizează să-și adapteze liniile de producție pentru a putea să fie furnizori pentru această nouă fabrică”.
„Este un aspect pe care îl vom avea în vedere la absolut toate contractele pe care le vom face prin SAFE. [...] Este doar un început din cele care vor urma. Am spus că vom folosi acest instrument de finanțare SAFE pentru a dezmorți industria de apărare din România”, a completat Miruță.
Ministrul Economiei și-a exprimat speranța că, prin SAFE, fabricile din industria de apărare a României vor beneficia de tehnologie modernă.
„Statul român are niște facilități de producție care nu pot fi cumpărate indiferent de cât de mulți bani ar avea alții. Are niște angajați foarte bine pregătiți, care nu pot fi cumpărați sau pregătiți în câteva luni de zile. Aceste lucruri sunt în avantajul statului român de ai atrage pe cei care vin cu tehnologie, astfel încât și industria națională de apărare din România să se dezmorțească prin utilizarea acestor sume din mecanismul SAFE”, a menționat Miruță.
„Suntem într-o situație în care analizăm toate variantele posibile cu toate firmele care sunt calificabile pentru a trage bani din SAFE.”
Radu Miruță, care a participant la discuțiile cu șefii Rheinmetall și a renegociat înțelegerea cu firma germană, a declarat recent la Interviurile one2one că fabrica de pulberi va începe să fie construită anul viitor.
„În ianuarie 2026, începe construcția. Am început să punem bani către Pirochim (compania Ministerului Economiei care s-a asociat cu firma germană Rheinmetall pentru construcție, n.r.), am semnat ordinul de mărire a capitalului social. În cel mai nefericit caz, va ieși primul camion cu pulberi după trei ani de la punerea pietrei de temelie”, a explicat ministrul Economiei la one2one.
Totodată, Radu Miruță a precizat că nenumărate companii străine vor să intre pe piața românească prin programul SAFE.
CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger, a mai declarat luni, la Palatul Victoria, că la fabrica de la Victoria se vor produce anual 200 de tone de pulberi militare.
„Acum, aceste pulberi sunt necesare în întreaga lume și cu precădere în Europa pentru a permite ajutor pentru Forțele de Apărare și sunt necesare și în România”, a spus Armin Papperger.
„Construim capacități 300.000 de încărcături modulare, ceea ce înseamnă una dintre cele mai mari capacități din lume pentru sisteme de artilerie. Vom produce, de asemenea, 200 de tone de pulberi pentru nevoile locale, mai ales pentru calibrul sovietic de 120 de mm și pentru calibrul mediu. Rheinmetall și asocierea (n.r. cu România) vor investi prin companiile lor peste 400 de milioane de euro”, a explicat șeful Rheinmetall.
Premierul Ilie Bolojan a declarat după semnarea acordului de cooperare între Rheinmetall şi Victoria SA că România începe să se profileze ca „un jucător cu potenţial în industria de apărare din sud-estul Europei”.
În acest moment, România nu produce pulberi militare după închiderea liniilor de la Nitramonia Făgăraș.
Companiile de stat de muniție importă pulberi militare din Serbia sau Asia.
Detalii despre compania Rheinmetall
Fondată în 1889, compania Rheinmetall are sediul în orașul german Dusseldorf și are aproximativ 40.000 de angajați în 174 de locuri din toată lumea.
Este printre cei mai mari producători de arme și muniții din lume.
În prezentarea de pe site-ul său, compania germană spune că este „un furnizor internațional de sisteme de vârf în industria de apărare și un motor al inovațiilor tehnologice și industriale orientate spre viitor pe piețele civile”.
Grupul Rheinmetall cuprinde cinci divizii: sisteme pentru vehicule pe piața din Europa, sisteme pentru vehicule internaționale, arme și muniții, soluții electronice și sisteme de alimentare.
Sursa: www.rheinmetall.com
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
