Rectificarea bugetară – venituri mai mici, cheltuieli mai mari ale statului. Cum se redistribuie banii lipsă

„Vom rămâne în deficitul de 7% la sfârşitul anului, aşa cum am convenit cu Comisia Europeană”, anunţa, pe 15 ianuarie, premierul de la acel moment Marcel Ciolacu.

Declarația lui venea după ce România încheiase anul 2024 cu un deficit record, de peste 9%.

Ciolacu promitea că investițiile vor continua, ba chiar vor fi alocate mai multe fonduri, și că vor crește pensiile și salariile în a doua jumătate a lui 2025, pentru că vor fi încasări mai mari la buget.

Schimbarea de putere de la Palatul Victoria a arătat că lucrurile nu stăteau atât de bine în bugetul statului cum promitea fostul premier.

Noul guvern a început lupta cu deficitul prin aplicarea unor pachete legislative menite să reducă cheltuielile statului, să majoreze veniturile și să evite intrarea României în categoria investițională junk.

Modificările taxelor și impozitelor, a disciplinei financiare și reducerea chelturilor statului nu au avut efect imediat, așa că premierul Ilie Bolojan a negociat cu Comisia Europeană o nouă țintă de deficit bugetar pentru 2025 – 8,4%. În cifre absolute, aproximativ 159 de miliarde de lei.

„În momentul de față, o să fie o rectificare care să asigure funcționarea statului în mod normal. Asta înseamnă o trecere de la 7 sau 7,1, cât era [în legea bugetului], la 8,4%. Și asta înseamnă un plus de 25 de miliarde de lei la cheltuieli. Pe scurt, asta va fi rectificarea”, a explicat președintele Nicușor Dan.

Negocierile purtate de premier cu Comisia Europeană au înlăturat, pe moment, pericolul ca România să fie retrogradată la categoria junk de agențiile de rating, din cauza deficitului bugetar uriaș.

Execuția bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 86,36 miliarde lei, respectiv 4,54% din PIB.

Adică cu atât a cheltuit guvernul mai mult decât a încasat.

Îți mai recomandăm Sunteți vinovat de gaura de la buget? Ne-au răspuns M. Ciolacu & N. Ciucă. K. Iohannis a ignorat șase note scrise despre deficitul bugetar

Rectificarea în date statistice

• Cele mai mari scăderi de cheltuieli: Ministerul Investițiilor (-3,2 mld.), Sănătății (-2,6 mld.), Transporturilor (-1,8 mld.).

• Cele mai mari creșteri de cheltuieli: Ministerul Finanțelor (+20 mld.), Muncii (+5,5 mld.), Dezvoltării (+2,5 mld.).

Ce vrea să rezolve Guvernul prin rectificarea bugetară

Guvernul explică în Nota de Fundamentare atașată Ordonanței de Guvern care modifică alocările bugetare de ce era nevoie de această reașezare, dincolo de cifrele economice care trebuiau puse în acord cu realitatea.

👉 alocarea de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii;
👉 asigurarea fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite în vederea desfășurării normale a activității acestora până la finele anului;
👉 asigurarea fondurilor pentru plata drepturilor salariale;
👉corelarea planificării bugetare cu evoluția prognozată a indicatorilor macroeconomici și cu execuția bugetară pe primele opt luni ale anului;
👉 asigurarea continuității în acordarea materialelor și prestărilor de servicii cu caracter medical;
👉 plata diferențelor salariale pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice și pentru acordarea și decontarea concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate;
👉 asigurarea fondurilor necesare finanțării cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru școli al României pentru perioada septembrie-decembrie a anului școlar 2025-2026;
asigurarea fondurilor necesare finanțării gratuităţii acordate elevilor la transportul public local şi metropolitan rutier;
👉 asigurarea fondurilor necesare pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav;
👉alocarea de fonduri pentru finanțarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny;
👉 asigurarea fondurilor necesare pentru compensarea facturilor la energie electrică și termică pentru consumatorii casnici, precum și pentru acordarea unui sprijin financiar pentru consumatorii casnici de energie electrică și termică.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a precizat că că Executivul adoptă rectificarea bugetară pentru a „garanta plata pensiilor, alocațiilor, indemnizațiilor de sănătate și sprijinului social pentru românii vulnerabili”, pentru a asigura funcționarea instituțiilor publice, dar și pentru a menține „încrederea partenerilor europeni și internaționali în capacitatea României de a lua decizii fiscal-bugetare responsabile.”

„Menținem totodatǎ investițiile publice la un nivel record – peste 150 de miliarde de lei – în infrastructură, educație, sănătate și energie. Sunt investiții care susțin în continuare creșterea economică și locurile de muncă”, aprecizat Alexandru Nazare.

După adoptarea proiectului privind rectificarea bugetară, el precizat că Executivul a recalculat și proiecția privind creșterea economică din 2025.

Aceasta este estimată prin rectificarea bugetară a fi de 0,6% din PIB, față de 2,5% din PIB cât proiectase Guvernul Ciolacu.

„Odată cu adoptarea rectificării, transmitem atât românilor cât și piețelor și investitorilor că revenim într-o zonă de seriozitate și disciplină financiară și schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele. Era un mesaj necesar și așteptat”, a precizat ministrul.

Dobânzile la împrumuturi, principala sursă a deficitului

„Principala influență a acestei rectificări de buget și a acestui deficit de 8,4% este creșterea costului legat de dobânzi; inițial s-a estimat un cost de puțin peste 40 de miliarde de lei. La o evaluare din această toamnă, costul va depăși 50 de miliarde”, a explicat Ilie Bolojan pe 24 septembrie.

Cea mai mare realocare bugetară la rectificare merge către Ministerul de Finanțe – peste 20 de miliarde de lei. Din această sumă, 12,2 miliarde de lei vor fi doar dobânzile la împrumuturile pe care statul le ia ca să poată funcționa.

În mai puțin de trei ani, datoria publică a României s-a dublat și a depășit pragul istoric de 1.000 de miliarde lei.

La finalul lunii mai 2025, datoria publică a României depășise 1.040 de miliarde de lei și era de 57,8% din PIB, conform datelor publicate de ministerul Finanțelor.

Îți mai recomandăm Datoria publică a României a depășit, în aprilie, pragul de 1.000 de miliarde de lei, adică 56,6% din PIB

Dobânzile plătite de România în primele opt luni din 2025 au fost de 33,2 miliarde de lei (1,7% din PIB), cu peste 45% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cresc cheltuielile de personal cu aproape 700 de milioane de lei

După adoptarea a două pachete legislative menite să scadă cheltuielile statului, inclusiv cele cu salariații, doar trei ministere și Secretariatul General al Guvernului au raportat economii la cheltuielile de personal.

Cel mai mult au scăzut cheltuielile de personal la Ministerul Afacerilor Interne – cu 181 de milioane de lei, și la Ministerul de Finanțe – cu 100 de milioane de lei.

Angajații ambelor ministere au fost grav afectați de tăierile de sporuri legiferate de guvernul Bolojan.

Îți mai recomandăm De la sporul de zâmbet la sporul de antenă. De ce bugetarilor români li se cârpesc salariile cu sporuri

Mai mulți bani pentru angajați vor primi Serviciul Român de Informații – 75 de milioane de lei, și Ministerul Justiției – 12,5 milioane de lei.

Partidele politice primesc 169 de milioane de lei

Autoritatea Electorală Permanentă are o alocare bugetară de plus 169 de milioane de lei, care reprezintă rambursarea cheltuielilor electorale.

Conform calculelor Europa Liberă România, făcute pe baza rapoartelor depuse de partide și candidații independenți la AEP, campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025 a costat candidații care au obținut peste 3%, 228 de milioane de lei.

Îți mai recomandăm Peste 68 de milioane de euro au cheltuit candidații pentru Cotroceni. Cât va deconta statul și topul firmelor la care au ajuns banii

Ministerul Educației primeste la rectificarea bugetară 140,5 milioane lei, „în principal pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanțare din PNRR”, scrie în nota de fundamentare a OUG de rectificare bugetară.

Guvernul a suplimentat fondurile pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă PNRR (953,2 milioane lei) concomitent cu diminuarea unor cheltuieli.

„S-au identificat economii în principal la fondurile aferente proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (-330 milioane lei) și rambursabilă (-30 milioane lei), precum și la «Alte transferuri» (-77,6 milioane lei)”, se precizează în Nota de fundamentare.

Venituri mai mici la bugetul statului decât cele estimate

La rectificare, veniturile bugetului general consolidat se majorează, cu 3,2 miliarde de lei.

Creșterea vine, în principal, din veniturile mai mai mari la Fondul de Asigurări de Sănătate, după ce s-a mărit baza de cotizanți.

În schimb, veniturile bugetului de stat estimate pe anul 2025 scad cu 1,8 miliarde de lei, în principal din cauza încasărilor de TVA slabe, mai reduse cu 1,9 miliarde de lei.

„Diminuarea veniturilor din taxa pe valoare adăugată se datorează evoluției înregistrate de încasările din TVA comparativ cu programul stabilit, atenuată parțial de impactul pozitiv de 5.950,3 milioane lei al modificărilor legislative”, scrie în Nota de fundamentare.

Cu alte cuvinte, proasta colectare a TVA-ului nu a fost compensată de creșterea cotei de TVA pentru mai multe categorii de servicii și produse, prin primul pachet legislativ.

Cu două miliarde de lei mai puțin au fost reevaluate și încasările din dividende de la societăți/companii naționale și la ajutoare de stat recuperate.

Cu alte cuvinte, statul a mizat la începutul anului pe o performanță mai bună decât se dovedește a fi a companiilor de stat.

Venituri mai mari vor veni la buget din creșterea de taxe și impozite, stabilită în pachetele legislative ale Guvernului Bolojan.

• + 1.268,0 milioane lei - încasărilor situate peste programul stabilit la impozitul pe venitul microîntreprinderilor precum și la impozitul pe dividende de la persoane juridice;
• +513,6 milioane lei, din majorarea accizelor
• +500,0 milioane lei, efectul estimat al taxării jocurilor de noroc
• +445,4 milioane lei, impozit pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale.

Bani mai mulți la bugetul pentru Sănătate, mai puțini la investiții în Sănătate

Prin Ordonanța de rectificare bugetară, Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) se suplimentează cu patru miliarde de lei la venituri și cu 3,4 miliarde de lei la cheltuieli prin credite de angajament și credite bugetare.

Cheltuielile suplimentare sunt pentru decontarea serviciilor și materialelor medicale, salarii și concedii medicale.

Veniturile în plus la fond se datorează „majorării plafonului de impozitare a CASS de la 6/12/24 salarii minime brute garantate în plată la 60 de salarii minime brute”, măsură impusă de primul pachet legislativ al Guvernului Bolojan.

Alte aproape două miliarde de lei în plus provin din „eliminarea facilităților de exceptare de la plata CASS pentru pensionari la partea din pensie ce depășește 3.000 lei/lună și pentru alte categorii de persoane”.

În schimb, la Ministerul Sănătății creditele bugetare vor scădea cu 2,66 miliarde lei – este vorba despre economii identificate, în principal, la cheltuieli cu proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (un miliard lei) şi PNRR (-1,4 miliarde lei) stabilite în funcţie stadiul de implementare a acestora.

Noile ținte de cheltuieli și deficit

Guvernul stabilește, prin ordonanță, și care sunt țintele de deficit pentru finalul anului 2025:

• plafonul nominal al cheltuielilor totale pentru bugetul general consolidat este de 744.578,1 milioane lei. Pentru bugetul de stat este de 446.714,3 milioane lei, iar pentru bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale este de 154.415,0 milioane lei. În ceea ce privește bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, plafonul este de 80.414,2 milioane lei;
• plafonul nominal al cheltuielilor de personal din bugetul de stat este de 91.149,8 milioane lei;
• plafonul nominal al soldului bugetului general consolidat este de minus 159.765,0 milioane lei. Iar plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârșitul anului 2025, este de 59,6% din produsul intern brut.
  
  Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.