Datoria guvernamentală a crescut semnificativ în ultimii ani.
La finalul anului 2024, aceasta era de 964,4 miliarde de lei (54,8% din PIB), iar în 2019 se situa la 372,9 miliarde de lei (35% din PIB).
În doar patru luni din 2025, datoria a urcat cu 50 de miliarde de lei, iar ponderea în PIB a crescut cu 1,8 puncte procentuale, de la 54,8% la 56,6%. Comparativ cu 2020, când datoria era de 498,57 miliarde de lei (46,6% din PIB), aceasta s-a dublat în mai puțin de cinci ani.
Pentru 2025, deficitul bugetar este estimat la 7% din PIB (aproximativ 135 de miliarde de lei), ceea ce ar putea duce datoria la 1.100 de miliarde de lei (58,1% din PIB) până la finalul anului, conform estimărilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.
Structura datoriei publice
- Titluri de stat: 831 miliarde de lei;
- Împrumuturi bancare: 162,8 miliarde de lei;
- Datorie pe termen mediu și lung: 937 miliarde de lei;
- Datorie în monedă națională: 46,5% din total;
- Datorie în valută, majoritatea în euro: 53,5% din total.
Din total, 989 de miliarde de lei reprezintă datoria administrației centrale, în timp ce restul aparține administrației publice locale.
Impactul financiar și măsurile guvernamentale
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43% în primele cinci luni ale anului 2025, ajungând la 22,86 miliarde de lei, față de 16 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent.
Creșterea accelerată a datoriei publice este rezultatul deficitelor bugetare ridicate, spun specialiștii. Deficitul bugetar al României a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Aceste costuri ridicate sunt o consecință a deficitelor bugetare mari din ultimii ani.
Cu scopul declarat de a stabiliza finanțele publice, Guvernul a adoptat în iulie 2025 un prim set de măsuri, inclusiv creșteri de taxe și înghețarea pensiilor și salariilor.
Guvernul Bolojan a anunțat și alte pachete de măsuri, care vizează î special reducerea cheltuielilor de la buget.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
