Peste 68 de milioane de euro au cheltuit candidații pentru Cotroceni. Cât va deconta statul și topul firmelor la care au ajuns banii

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a aprobat, la finele lunii mai 2025, rapoartele de venituri și cheltuieli ale partidelor pentru campania electorală privind primul tur al alegerilor prezidențiale, cele din 4 mai 2025. Înseamnă că, în cazul cheltuielilor considerate eligibile, banii vor fi rambursați, de la bugetul de stat, în 90 de zile.

Suma totală aprobată de AEP pentru rambursare pentru turul I al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025 este de 160,7 milioane de lei, echivalentul a 32,14 milioane de euro.

Cheltuielile declarate pentru turul II, care a fost pe 18 mai, sunt de 68,4 milioane de lei, adică de 13,6 milioane de euro. AEP urmează să valideze suma.

Pentru campania din noiembrie 2024, partidele/competitorii au deja banii în conturi.

În decembrie 2024, Guvernul Ciolacu a dat o ordonanță de urgență care a simplificat rambursarea. Banii au fost dați de la Fondul de Rezervă Bugetară, în 10 zile de la depunerea rapoartelor de venituri și cheltuieli ale partidelor. Cheltuielile declarate de candidații care au trecut pragul electoral în noiembrie 2024 au fost de 88,4 milioane de lei (17,68 milioane de euro).

Conform Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cu modificările și completările ulterioare, campania electorală poate fi finanțată din:

• venituri proprii ale candidatului sau partidului
• subvenții de la bugetul de stat (alocate partidelor politice)
• donații
• împrumuturi.
Partidele politice pot utiliza o parte din subvențiile primite de la bugetul de stat pentru finanțarea campaniei electorale, cu respectarea plafonului legal.
Pentru a primi rambursarea cheltuielilor electorale, candidații trebuie să fi obținut minim 3% din voturile valabil exprimate.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) rambursează cheltuielile electorale efectuate și justificate legal.
Dacă o cheltuială a fost făcută din subvenție, ea nu se mai rambursează separat.

Candidații care au depășit pragul electoral și pentru care statul trebuie să ramburseze cheltuielile de campanie sunt:

Cât au plătit partidele pentru campaniile electorale și de unde au venit banii?

Partidul Social Democrat (PSD) a investit cel mai mult în campaniile pentru viitorul președinte - 118,6 milioane de lei, aproape 24 de milioane de euro, toți banii provenind din surse private.

Ambii candidați pentru care a făcut campanie PSD, dar care nu au reușit să obțină mai mult de locul doi în primul tur al ambelor runde de alegeri - e vorba despre Marcel Ciolacu (noiembrie 2024) și Crin Antonescu (mai 2025)– au trecut de pragul electoral deci, teoretic, vor primi toți banii înapoi de la bugetul statului.

56,5 milioane de lei, adică 11 milioane de euro, ar fi trebuit să ajungă deja în conturile partidului, la început de ianuarie, pentru decontul campaniei din noiembrie.

După PSD, urmează, în ceea ce privește sumele investite în cursa pentru Cotroceni, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Partidul condus de George Simion, candidat și în toamna lui 2024 și în mai 2025, a investit în cele trei campanii electorale 75,8 milioane de lei, adică puțin peste 15 milioane de euro, din care 74,7 milioane de lei au fost finanțare privată, iar restul din provin din subvenții. AUR a primit deja în conturi 5,6 milioane de lei/ 1,1 milioane de euro, atât cât a declarat partidul că a cheltuit în noiembrie 2024.

Nicușor Dan a investit în campania sa din mai 2025, câștigătoare de altfel, 60,8 milioane de lei, adică 12,1 milioane de euro, toți din surse private, deci teoretic îi va primi înapoi de la bugetul statului.

Trei partide au folosit bani din subvenții, în aceste campanii electorale – bani care nu vor fi rambursați de la bugetul statului din simplul motiv că au fost oferiți deja.

Cum au folosit partidele bugetele de campanie?

Cele trei campanii electorale au adus pe piață bugete pentru publicitate și propagandă care rivalizează cu ale marilor companii comerciale.

Expert Forum a calculat, pentru toate cele trei tururi de scrutin, destinația finală a banilor.

Pe categorii, în campania pentru alegerile din noiembrie 2024, cel mai mult s-a cheltuit pentru publicitate în mediul online (50%), în radio/tv/presă scrisă (21%), tipărituri (7%). În categoria altele (19%) intră diverse servicii, incluzând vestimentație pentru voluntari, consultanță, etc.

Pentru turul I al alegerilor reluate, cel din 4 mai 2025, din totalul cheltuielilor, jumătate au fost pentru servicii online (73 de milioane de lei - 14,6 milioane de euro), 26 % pentru reclamă în radio/tv/presă (38,1 milioane de lei - 7,62 milioane de euro), 6% pentru tipărituri (8,3 milioane de lei - 1,66 milioane de euro) și pentru alte cheltuieli – 17% (20 de milioane de lei - 4 milioane de euro).

În acest ultim capitol intră o diversitate de cheltuieli, inclusiv consultanță, vestimentația voluntarilor, servicii de mandatar financiar, închirieri de spații sau transport. În cazul unor competitori, nu este foarte clar ce anume includ aceste cheltuieli, întrucât este marcată doar categoria generală în timp ce alții au inclus detalii care permit urmărirea cheltuielilor.

În cele opt zile de campanie dintre cele două tururi de scrutin din mai 2025, candidatul Nicușor Dan a cheltuit 40,4 milioane de lei, adică 8 milioane de euro.

30% au fost cheltuiți pentru servicii online (12 milioane de lei - 2,4 milioane de euro), 37 % pentru reclamă în radio/tv/presă (15,2 milioane de lei - 3,04 milioane de euro), 8% pentru cercetări sociologice (3,3 milioane de lei - 660.000 de euro) și tipărituri – 6% (2,5 milioane de lei - 500.000 de euro). Pentru alte categorii de cheltuieli au fost alocate 7,2 milioane de lei/ 1,44 milioane de euro (18%) – în acest ultim capitol intră cheltuieli precum consultanță, vestimentația voluntarilor, servicii de mandatar financiar, închirieri de spații sau transport.

Candidatul George Simion a cheltuit în aceeași perioadă 27,9 milioane de lei, adică 5,58 milioane de euro.

56% dintre fonduri au fost cheltuite pentru reclamă în radio/tv/presă (15,8 milioane de lei - 5 milioane de euro), 33% – pentru promovare online (9,2 milioane de lei - 1,84 milioane de euro) și 3% pentru tipărituri (1 milion de lei - 200.000 de euro). Cercetările sociologice au costat 297.000 de lei, iar categoria altele a adunat 1,5 milioane de lei, adică 300.000 de euro, din care 500.000 de lei au fost alocați pentru mandatarul financiar.

La cine au ajuns banii?

56% din cele 343 de milioane de lei/ 68,8 milioane de euro, cheltuite în cele trei rânduri de campanie electorală au ajuns la numai 9 (nouă) firme. Sunt companii cunoscute pentru legături vechi cu partidele politice, precum și unele nou intrate pe piața promovării politice.

Și nu doar cu partidele. Firmele au și legături între ele prin diferiți foști sau actuali acționari. Majoritatea nu au un site de prezentare, există doar prin adrese fizice și sunt greu de contactat în lipsa unor informații publice.

1. Concept Media Management - 33 de milioane de lei/ 6,6 milioane de euro - contracte doar cu PSD

Înființată în 2017, compania a avut rezultate economice modeste până în 2019, când în acționariat, alături de fondatorul Alexandru Mihail Ungureanu, intră Brîndușa Vlanga (fost director de vânzări la ProTV) și Ciprian Scrieciu. În 2020, fondatorul se retrage și rămân acționari cei doi.

Din 2019, cifra de afaceri a firmei a crescut de la an la an. Salturi spectaculoase au fost în 2023, când firma a avut o cifră de afaceri de aproape 24 de milioane de lei (aproape 5 milioane de euro), față de 9 milioane de lei (1,8 milioane de euro) în 2022, și în 2024, când a ajuns la 52 de milioane de lei (10 milioane de euro) cu un profit de peste 2 milioane de lei (400.000 de euro). Compania avea în 2024 patru angajați.

Firma a lucrat pentru PSD și în campania pentru europarlamentare din 2024.

Brîndușa Vlanga este asociată în alte trei firme, cu domeniu de activitate tot în domeniul publicității, iar Ciprian Scrieciu – în alte trei.

În campaniile pentru alegerile prezidențiale, firma a prestat servicii de producție și difuzare a materialelor electorale la radio, TV și în online, precum și servicii de transport și cazare a candidaților, propagandă electorală la televiziuni.

În 2020, numele Brîndusei Vlanga apare ca finanțator pentru partidul ProRomânia într-un raport ExpertForum - 400.000 de lei, cu mențiunea - „În 2010 l-a împrumutat pe Felix Rache (jurnalist, fost consilier județean la CJ Buzău, vicepreședinte ProRo) cu 180.000 EUR, termenul scadent fiind în 2020”.

Vlanga se prezintă pe pagina de LinkedIn ca proprietar la DBV Media House SRL, firmă care este și ea în clasamentul câștigurilor din campaniile electorale pentru prezidențiale. Nu a fost, însă, niciodată în acționariatul firmei, ci doar reprezentant.

2. Terramin Mesh Marketing - 27 de milioane de lei/ 5,4 milioane de euro - contracte doar cu Nicușor Dan

Înființată în 2018, Terramin Mesh Marketing este deținută de Benjamin Oren Mashoulam, cetățean canadian, și Maria Elena Popescu. Anul trecut a avut o cifră de afaceri de puțin peste 1,1 milioane de lei (puțin peste 200.000 de euro), cu un profit de 772.000 de lei.

A fost compania cu care Nicușor Dan a lucrat și în campania pentru alegerile locale din iunie 2024, pentru Primăria București.

La prezidențiale, candidatul Nicușor Dan a avut contracte în valoare de 27 de milioane de lei (5,4 milioane de euro) cu Terramin Mash marketing, pentru producția și difuzarea materialelor publicitare politice/materialelor de propagandă electorală online.

3. DBV Media House - 25 de milioane de lei/ 5 milioane de euro

Compania a fost înființată în 2002 de Consuela Binder, iar în 2009 apare pe lista firmelor care au avut contracte cu Ministerul Turismului, condus atunci de Elena Udrea, pentru promovarea României. Și tot atunci, într-o revistă destinată pieței de media, este publicat un interviu cu Brîndușa Vlanga, prezentată ca managing director al DBV Media House.

În 2013, în acționariatul firmei intră S.C. Strategies Research Investments SRL, deținută de Maricel Păcuraru și Cozmin Gușă.

În 2020, Consuela Binder iese definitiv din firmă, iar unic acționar rămâne PHG Media Invest SRL, intrată în acționariat în același an și deținută în totalitate de Daniela Madi Păcuraru, soția lui Maricel Păcuraru. Aceeași firmă, PHG Media Invest SRL, este deținătoarea de licență a televiziunii Realitatea Plus.

Numele firmei DBV Media House este legat în mai multe investigații de presă de Partidul Național Liberal, cu care a avut contracte pentru publicitate politică.

Îți mai recomandăm

Exclusiv | Contractele PNL cu presa și cum refuză PSD să respecte legea

Anul trecut, firma a avut o cifră de afaceri de peste 82 de milioane de lei (16,4 milioane de euro), cu un profit de 305.000 de lei și un angajat.

În campaniile pentru alegerile prezidențiale din 2024 și 2025, DBV Media House a avut contracte și cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) pentru candidatul George Simion - peste 24 de milioane de lei (aproape 5 milioane de euro), cu Partidul Național Liberal (PNL) pentru candidatul Nicolae Ciucă - 1,1 milioane de lei (200.000 de euro) și cu candidatul independent Cristian Diaconescu - 118.000 lei (23.000 de euro).

4. Vertigo Events - 21,7 milioane de lei / 4,34 milioane de euro - client unic PSD

O altă firmă care a colaborat doar cu PSD în campaniile electorale pentru prezidențiale este Vertigo Events. Legătura dintre partid și companie e una mai veche. O investigație g4media din 2022 vorbea despre contracte secrete încheiate de PSD cu Vertigo Events pentru publicitate politică.

Firma, înființată în 2015, îi are ca asociați pe Gabriel-Radu Constantinescu (60%) și Cezar Batog-Bujenită (40%), care a intrat în firmă în 2020. În 2024, Vertigo Events a avut o cifră de afaceri de 4,1 milioane de lei (800.000 de euro), un profit de 3,1 milioane de lei și doi angajați.

La începutul lui 2022, Cezar Batog Bujeniță a fost numit în Consiliul de Administrație al Romgaz.

Într-o investigație Recorder despre contractele secretizate ale partidelor cu presa, din 2022, Marcel Ciolacu a declarat că nu știe unde ajung banii PSD și că de acest lucru se ocupă „două agenții”, una fiind Vertigo.

În septembrie 2020, Cezar Batog a acordat PSD un împrumut în valoare de 445.000 lei, cu termen de restituire în martie 2021. Pe 6 decembrie 2020, în România au avut loc alegeri parlamentare.

Cezar Batog Bujeniță a fost asociat într-o altă firmă, MB Consulting Associates SRL, cu Horia Mihălcescu, fost consilier în comunicare al lui Liviu Dragnea, consilier de imagine al Elenei Udrea și soțul fostei deputatei PSD Carmen Mihălcescu.

Firma Vertigo Events a avut de-a lungul anilor mai multe contracte din bani publici, a dezvăluit G4media. La unul dintre ele, firma s-a asociat cu o alta, al cărei nume e legat de contractele cu PSD și care și ea apare în lista cu banii primiți în campaniile electorale - All Media Company.

Cezar Batog Bujeniță mai este asociat în alte două firme de publicitate - Rise Advertising și The Plan B Concept (firmă aflată și ea pe lista contractelor de campanie ale PSD).

5. The Plan B Concept - 18,1 milioane de lei/ 3,6 milioane de euro - client unic: PSD

La The Plan B Concept, firmă înființată în urmă cu 17 ani, acționar unic e Cezar Batog-Bujeniță, iar administrator este Cristina Ifrim, coacționară cu fostul consilier al lui Liviu Dragnea în MB Consulting Associates SRL.

În 2023, a avut o cifră de afaceri de 28,5 milioane de lei (5,7 milioane de euro), cu un profit de 3,3 milioane de lei (660.000 de euro) și patru angajați.

În aceste campanii pentru alegerile prezidențiale, firma a prestat pentru PSD mai multe tipuri de servicii și a încasat cei mai mulți bani pentru pentru producția și difuzarea materialelor publicitare politice/materialelor de propagandă electorală online - 3,6 milioane de lei (700.000 de euro), consultanță electorală – 2,5 milioane de lei (500.000 de euro) și promovare online - 11,2 milioane de lei (2,25 milioane de euro).

6. DGI Multimedia Design - 17,8 milioane de lei / 3,5 milioane de euro - client unic: AUR

DGI Multimedia Design SRL este o companie fondată în noiembrie 2019 de Doina Grosu, originară din Republica Moldova. Grosu a coordonat organizația unionistă Acțiunea 2012 în Iași, fondată de George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

DGI Multimedia Design a fost implicată activ în toate campaniile electorale ale AUR pentru promovare online și producția de materiale publicitare.

Pe lângă DGI Multimedia Design, Doina Grosu deține și Mediapres Unirea SRL, care a primit fonduri de la AUR pentru administrarea paginii de internet a partidului și promovarea imaginii acestuia online.

DGI Multimedia Design deține domeniile a zece din cele 22 de site-uri identificate ca fiind parte din rețeaua de propagandă și publicitate electorală AUR, inclusiv 60m.ro, unde apare ca moderatoare a emisiunii „Știrea Zilei”.

Această rețea de site-uri și activitățile asociate au fost criticate pentru promovarea dezinformării și a mesajelor radicale, fiind considerate parte a unei strategii de propagandă politică a AUR, scrie Context.ro.

În 2023, firma a avut o cifră de afaceri de peste 1,2 milioane de lei (240.000 euro), cu un profit net de aproximativ 195.000 de lei și patru angajați.

În campaniile pentru alegerile prezidențiale, DGI Multimedia Design a avut contracte de 10,7 milioane de lei (2,14 milioane de euro) pentru broşuri, pliante şi alte materiale de propagandă electorală tipărite, de 8,3 milioane de lei (1,66 milioane de euro) pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online și de aproape 3 milioane de lei (600.000 de euro) pentru servicii de telefonie şi internet, cheltuieli de transport şi cazare ale candidaţilor, cheltuieli de hrană, cazare şi transport ale voluntarilor şi ale membrilor partidului politic, cheltuieli pentru închirierea de spaţii şi echipamente.

7. TV Buzău Trust Campus - 15,1 milioane de lei/ 3 milioane de euro

Firma care deține televiziunea locală din Buzău a reușit să încheie contracte cu patru dintre candidații la fotoliul de la Cotroceni.

Înființată în urmă cu zece ani, TV Buzău Trust Campus SRL a terminat 2023 cu o cifră de afaceri de 710.000 de lei (142.000 de euro) și cu o pierdere de 225.500 lei (45.000 de euro).

Contractele încheiate la alegerile din 2024 și 2025 sunt de 21 de ori cifra de afaceri a firmei din 2023.

Cele mai importante, și de valoare aproape egală 7,5 milioane de lei, au fost semnate cu Victor Ponta și Mircea Geoană.

George Simion și Nicușor Dan au avut și ei contracte televiziunea din Buzău, de aproximativ 10.000 de lei (2.000 de euro) fiecare.

Unic acționar al societății este Antonel Mocanu, dar presa locală din Buzău scrie că firma ar fi dirijată din umbră de Felix Rache. Fost jurnalist la Antena3, fost vicepreședinte al CJ Buzău, din partea ProRomânia, Felix Rache a fost consilier de imagine al lui Victor Ponta, precum și al lui Mircea Geoană.

8. RTV HD - 14 milioane de lei/ 2,8 milioane de euro

RTV HD, firma care deține licența televiziunii România TV, este deținută de Catrinel Maria Gheorghe. Televiziunea a fost înființată în 2011 de controversatul om de afaceri, Sebastian Ghiță, care a ieșit din acționariat doi ani mai târziu, după ce Direcția Națională Anticorupție i-a deschis mai multe dosare.

În 2015, licența România TV a fost transferată către Ridzone Computers SRL, companie controlată de Catrinel Maria Gheorghe.

În documentele DNA, procurorii arătau că Ridzone Computers era în continuare sub influența lui Sebastian Ghiță, fiind parte dintr-un sistem de spălare de bani și contracte preferențiale.

RTV HD a primit în aceste trei campanii electorale 14 milioane de lei (2,8 milioane de euro) pentru promovarea a cinci candidați - Victor Ponta, Nicușor Dan, Nicolae Ciucă, George Simion și Elena Lasconi.

În plină campanie electorală, pe 17 aprilie, Parchetul European condus de Codruța Kovesi a pus sechestru pe clădirea în care este sediul social al RTV HD din Ploiești, într-un dosar de corupție în care este implicată firma care deține imobilul, scriu jurnaliștii de la Clever News Center.

9. Dinamic Prodcom - 11,5 milioane de lei/ 2,3 milioane de euro - client unic: PSD

Firma deținută de primarul PSD din Crâmpoaia, județul Olt, Ionel Mirea, a furnizat vestimentație de 11,5 milioane de lei (2,3 milioane de euro) în campania din noiembrie 2024 a candidatului Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu.

„Șepci, hanorace, plase. Am avut cel mai bun preț de pe piață. În jur de 3 euro bucata”, spune primarul din Crâmpoaia, pentru Europa Liberă, cum a reușit să obțină contractul. Nu a contat, susține el, faptul că este membru PSD.

Contractul a avut o valoare atât de mare pentru că a făcut vestimentație pentru toate filialele din țară, explică tot el.

Ionel Mirea este din 2012 primarul comunei Crâmpoia. Acum e membru al Partidului Social Democrat (PSD), dar a trecut și prin rândurile Partidului Democrat Liberal (PDL) și cele ale Partidului Național Liberal (PNL).

Soția lui, Siminica Mirea, a fost senator PSD.

În 2023, Dinamic Prodcom a înregistrat o cifră de afaceri de 14,8 milioane de lei (2,96 milioane de euro), cu un profit de 17.000 lei și avea 72 de angajați.

Cea mai scumpă campanie electorală din istorie

Campania pentru alegerile prezidențiale din mai 2025 a fost cea mai scumpă din istoria României. O spun specialiștii care urmăresc de ani de zile cheltuielile partidelor. Dacă la banii investiți în cursa pentru Cotroceni se adaugă și cei cheltuiți pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, cifrele cresc și mai mult.

„Campaniile devin din ce în ce mai scumpe, nu doar din cauza inflației sau creșterii economice, ci și pentru că partidele au prins gustul banilor. În 2025, de exemplu, au fost cele mai scumpe alegeri prezidențiale de până acum”, spune Septimius Pârvu, expert electoral de la think tank-ul Expert Forum.

Se întâmplă acest lucru și pentru că partidele au schimbat strategiile de campanie. Dacă înainte foloseau pentru promovarea candidaților banii din subvenția de la buget, acum folosesc bani împrumutați care vor fi apoi returnați de la buget. Iar subvențiile rămân intacte.

„Dacă ne uităm la 2019, campaniile au fost finanțate în mare parte din subvenții.

Acum, partidele preferă să atragă bani privați, peste cele din subvenții. Oricum, dacă obțin peste 3% din voturi și cheltuiesc banii legal, îi primesc înapoi. Ajungem să finanțăm aproape întreaga politică din bani publici. Anul trecut a fost ghinionist: s-au suprapus toate alegerile și toate cheltuielile electorale au trecut de 1 miliard de lei, plus ce s-a mai cheltuit acum, la prezidențiale”, explică mecanismul Septimius Sever.

S-a cheltuit enorm, spune, pentru Europa Liberă, și Dragoș Stanca, antreprenoe media. Și face o comparație cu campania electorală din SUA.

„Cele peste 68 de milioane de euro reprezintă aproximativ 7–8% din totalul cheltuielilor cu publicitatea în toate mediile, realizate de toate companiile din România. Din acest punct de vedere, investiția este uriașă.

Prin comparație, în Statele Unite, o campanie prezidențială costă între 1 și 2 miliarde de dolari, raportat la o piață totală de publicitate de circa 370 de miliarde — adică sub 1%. Așadar, la capitolul cheltuieli (in)eficiente, suntem de aproape 10 ori mai «performanți» decât SUA”, pune în context Dragoș Stanca cheltuielile din campaniile electorale din România.

Rezultatul alegerilor nu depinde de valoarea investițiilor în campania electorală. PSD, partidul care a cheltuit cel mai mult, a pariat pe doi candidați pierzători. La fel și PNL.

„Cele mai păguboase campanii au fost probabil cele ale PNL și PSD. Campania lui Nicolae Ciucă (candidat la președinție din partea PNL în noiembrie 2024 -n.r.), de exemplu, a adus cele mai slabe rezultate din istoria recentă pentru PNL, raportat la dimensiunea partidului (Nicolae Ciucă a obținut 8,78% dintre voturi pe 24 noiembrie 2024 -n.r.).

Și, dacă ne uităm la Crin Antonescu (candidat la președinție din partea coaliției PSD-PNL-UDMR-Minorități în mai 2025 -n.r.) – a cheltuit aproape 70 de milioane și a pierdut (în primul tur de scrutin, Antonescu a fost pe locul al III-lea, cu 20,07% din voturi-n.r.). Totuși, banii se recuperează. E o politică în care limita de rambursare e destul de permisivă”, crede Septimius Pârvu.

Expertul crede că mecanismul implementat de partide în acest ultim an de alegeri – și anume folosirea banilor împrumutați care vor fi apoi rambusați/decontați de la buget, și nu a banilor de subvenții – este și o modalitate de a plăti „prietenii politici”.

„Îmi dau seama că limita asta de 3% a fost gândită ca să îi ajute și pe candidații mai mici, ceea ce e OK. Dar ajunge să fie abuzată de partidele mari, care folosesc banii și pentru a-și plăti datoriile. De exemplu, AUR a luat bani de la Maricel Păcuraru și a dat înapoi la Realitatea. E o metodă «sigură» de a-ți face campanie și, în același timp, de a plăti niște prieteni politici”, spune el.

Pe de altă parte, firmele „prietene” nu primesc bani doar în campanii, spune Septimius Pârvu. Le regăsim și în contractele plătite în afara campaniilor electorale, din banii de subvenții.

„Vedem asta din scurgerile din presă, că nu avem acces la contracte. Și ce e interesant: unii patroni de firme au împrumutat partidele. Deci e clar că se întreține un mecanism care susține aceste firme”, mai adaugă el.

Iar lipsa de transparență din contracte lasă loc și la alte probleme. Le sesizează Dragoș Stanca.

„Problema, în opinia mea, este însă una structurală: o proporție mult prea mare din aceste sume se duce către tehnici de influențare media profund neetice — de la emisiuni cu conținut publicitar mascat și campanii neasumate de atac, până la rețele de conturi false și boți.

Consider că investițiile în campanii electorale neasumate sau în conținut nemarcat ca fiind politic ar trebui să fie considerate practici ilegale”, spun el.

Doar că orice nouă reglementare pe piața publicității/promovării politice ajunge pe masa politicienilor. E o situație care pare fără ieșire.

„Ne aflăm într-o situație de șah-mat democratic: cine ar putea legifera astfel de interdicții? Chiar cei care beneficiază direct de pe urma acestor practici?

De asemenea, personal consider absurd faptul că aceste cheltuieli pot fi «secretizate» sub eterna scuză: „Nu știm, nu noi, agenția de comunicare a făcut (orice)”, concluzionează Dragoș Stanca.

Europa Liberă a cerut puncte de vedere tuturor firmelor menționate în acest articol, partidelor politice și principalilor candidați. Până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI