Reforma administrațiilor locală și centrală, finalizarea reformei pensionării magistraților, numirea unor șefi la marile companii de stat pe criterii profesioniste și începerea lichidării unor mari companii cu datorii masive la bugetul de stat sunt următoarele măsuri pe care Guvernul și Parlamentul trebuie să le adopte în săptămâni care vin, spune la Interviurile one2one, premierul României, Ilie Bolojan.
De aceste măsuri depinde bugetul pentru anul 2026, la care Guvernul va începe să lucreze în această lună.
Prim-ministrul declară în interviul din 14 noiembrie că liderii coaliției de guvernare – formată din șefii Partidului Social Democrat (PSD), ai Partidului Național Liberal (PNL), ai Uniunii Salvați România (USR), Uniunii Democrate a Maghiarilor (UDMR) și ai minorităților naționale – au ajuns la un acord cel puțin în privința termenelor și a felului în care va fi implementată reducerea posturilor și, implicit, a cheltuielilor cu salariile în administrație.
Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pentru această măsură, dar și pentru alte planuri de reducere a cheltuielilor, a adăugat premierul.
Totodată, prim-ministrul Ilie Bolojan dezvăluie la one2one că o nouă formă a proiectului de lege privind reforma pensionării magistraților va fi propusă la începutul săptămânii viitoare de către Guvern, altfel încât Consiliul Superior al Magistraturii să poată aviza proiectul cât mai repede, iar actul normativ să fie votat de Parlament până la finalul acestei luni.
Îți mai recomandăm ÎCCJ propune un „Acord pentru Justiție și Stabilitate Instituțională” pe fondul controverselor despre veniturile și pensiile magistrațilorTotodată, premierul Ilie Bolojan explică în interviul acordat Europei Libere că o parte dintre companiile de stat cu mari datorii și pierderi vor fi lichidate.
Aceste măsuri economice vizează reducerea deficitului bugetar până la cel mult 6,5% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2026.
România se află în procedură de deficit bugetar excesiv din 2021, după ce a depășit constant în ultimii ani limita de 3% prevăzută în documentele de funcționare a Uniunii Europene.
În palalel, datoria publică a României a depășit 57% din PIB.
Îți mai recomandăm 45.000 de euro pe minut, 65 milioane de euro pe zi – ritmul în care a crescut datoria externă a României în primele nouă luni din 2025Reducerea deficitului bugetar și disciplinarea cheltuirii banilor publici sunt condițiile necesare și pentru reducerea dobânzilor la împrumuturile acordate României de către finanțatorii externi și pentru menținerea acordării fondurilor europene României.
Guvernul vrea ca, în 2025, deficitul bugetar să ajungă la cel mult 8,4% din PIB, față de 9,3% cât a fost în 2024.
Îți mai recomandăm Dombrovskis: România are nevoie de măsuri „curajoase” pentru limitarea deficitului. Bolojan anunță un nou pachet de măsuri pentru noiembriePotrivit Ministerului de Finanțe, deficitul bugetar la finalul lunii septembrie, după primele nouă luni ale anului, a depășit 102 miliarde lei, echivalentul a 5,39% din PIB.
La începutul lunii, Ministerul de Finanțe a anunțat că dobânda la împrumuturile statului pe termen lung în lei a scăzut, pentru prima dată în acest an, sub 7%.
În primele luni ale lui 2025, România s-a împrumutat la o dobândă record în Uniunea Europeană, de 8%.
Cele mai importante declarații
Despre reducerea cheltuielilor în Administrație: „Am găsit o formulă. (…) Global, 10% din personalul din administraţia locală ar trebui să plece. De la 1 ianuarie, se aplică aceste proceduri. (…). Va fi nevoie probabil de un trimestru ca să derulezi toate procedurile, pentru că partea de reduceri nu se face simplu. Asta în local. În cea centrală (n.r. administrația), după ce s-ar adopta această lege, am fi în situaţia în care fiecare minister, fiecare autoritate, vine şi-şi corectează lucrurile”.
Despre reforma amânată a pensiilor magistraților: „Săptămâna viitoare vom repune proiectul, în prima parte a săptămânii. (...) Buna credință și colaborarea loială se vor vedea și din termenul în care (n.r. Consiliul Superior al Magistraturii) va da un răspuns la cererea de aviz a Guvernului pe proiect, în așa fel încât să îndeplinim condițiile ca în termenul cel mai scurt posibil, rezonabil, să propunem din nou acest proiect pentru ca el să devină lege. Dacă facem asta, până pe data de 28, nu mai avem probleme legate de pierderea banilor (n.r. 231 de milioane de euro din PNRR)”.
Despre lichidarea companiilor de stat cu mari datorii la buget: „Aceste companii sunt de fapt, o gaură neagră. (…) Companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele. În aceste zile definitivăm lista. Săptămâna viitoare se va comunica lista pe care Guvernul va lucra într-o primă etapă pentru lichidarea acestora.”
Despre proiectul Legii bugetului de stat pe 2026: „Bugetul va fi promovat în momentul în care pachetele pe care se bazează un buget predictibil vor fi adoptate și dacă nu le adoptăm cel mai târziu, până la jumătatea lunii decembrie, există, din păcate, riscul foarte mare ca bugetul pe anul viitor să fie compromis din punct de vedere al țintelor deficitului bugetar și nu ne putem permite asta ca țară”.
Despre programul SAFE de modernizare a apărării cu bani europeni: „Suntem în niște negocieri avansate în așa fel încât ne propunem ca de luni într-o săptămână, pe data de 24 noiembrie, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării să avem aprobarea pe programul pe care România îl va depune la Comisia Europeană. Astfel, la finalul anului și la începutul anului viitor, să derulăm toate negocierile pentru ca din primăvară, să avem un program cu furnizori identificați”.
Proiectul de buget pentru 2026, condiționat de noi reduceri de cheltuieli publice
La Interviurile one2one, premierul Ilie Bolojan a avertizat că proiectul de Lege a bugetului pe 2026 nu poate fi adoptat până când Guvernul și Parlamentul nu vor adopta noi măsuri de reducere a cheltuielilor publice.
România trebuie să reducă deficitul bugetar pentru a putea beneficia în continuare de zeci de miliarde de euro de la Uniunea Europeană.
„Suntem în această procedură de deficit excesiv pe care, dacă nu o corectăm, deci dacă nu ne scădem deficitul, sancțiunea maximă pe care Comisia Europeană o poate adopta este suspendarea fondurilor europene. Și tot ceea ce am făcut în luna iulie a fost pentru a evita posibila suspendare, care se vedea foarte posibilă”, spune premierul Ilie Bolojan.
Printre măsurile economice care urmează să fie luate de Guvern se află o lege care va prevedea reducerea posturilor din administrația centrală și locală, lichidarea unor companii de stat, inclusiv Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR - Marfă SA, a confirmat premierul Ilie Bolojan.
Îți mai recomandăm Statul român, dator cu 810 milioane de lei la diverse firme. Arieratele la buget au crescut de trei ori în doi aniPrim-ministrul anunță ce va face Guvernul în perioada imediat următoare: „De săptămâna viitoare, începem să punem în procedură de adoptare, prin angajarea răspunderii Guvernului, pachetul pe administraţia locală şi centrală. Avem un acord în coaliţie pe această temă”, a explicat prim-ministrul.
Negocierile politice pentru reducerile de personal la primării, consilii județene, ministere și alte instituții publice au durat peste două luni în coaliția de guvernare, iar acum, spune Ilie Bolojan, liderii partidelor care guvernează au ajuns la consens.
„La ultima întâlnire pe care am avut-o, am găsit o formulă în aşa fel încât, pe de-o parte, să şi facem ceva cu adevărat, dar să şi găsim o perioadă de tranziţie de un an de zile, timp în care, în 2026, va funcţiona o reducere care poate fi făcută în două ipoteze de lucru”, a explicat Bolojan.
El a detaliat că în 2026 măsura „ar însemna că, global, 10% din personalul din administraţia locală ar trebui să plece”.
Ulterior, se va elabora o lege care va prevedea că „de la 1 ianuarie 2027, se intră la ipoteza de bază, care înseamnă un calcul corect al structurii de personal în administrația locală, în funcție de numărul de locuitori”, a adăugat premierul.
În ceea ce privește plecările de salariați din ministere, premierul spune că niciun minister nu ar trebui să fie scutit de reducerea personalului.
„Din punctul meu de vedere, toate domeniile trebuie să fie parte a acestui efort”, spune Ilie Bolojan.
Prim-ministrul vrea ca anul viitor deficitul bugetar să nu fie mai mare de 6,5 din PIB, ceea ce înseamnă scăderea cheltuielilor publice cu cel puțin 35 de miliarde de lei.
O mare parte din deficit reprezintă dobânzile la împrumuturile luate de România în ultimii ani, inclusiv pentru finanțarea minusului din pușculița țării.
„De exemplu, anul acesta și anul viitor, valoarea dobânzilor pe care le-a plătit și le va plăti România se situează între 11 miliarde de euro și 12 miliarde de euro anul viitor, deci 3% din PIB-ul României”, explică premierul la one2one.
Îți mai recomandăm Deficitul bugetar în primele nouă luni a crescut la peste 102 miliarde lei. Ca pondere din PIB e în ușoară scădereInstitutul Național de Statistică (INS) a anunțat vineri, 14 noiembrie, că în primele nouă luni ale anului, PIB-ul României a crescut cu doar 0,8% față de perioada similară din 2024.
Datele INS mai arată că în trimestrul III din 2025 (iulie, august și septembrie), economia românească a scăzut cu 0,2%.
Prim-ministrul mai declară la one2one că Ministerul Apărării Naționale va primi anul viitor un buget mai mare decât în 2025.
„Conform angajamentelor pe care și le-a luat România, Apărarea va trebui să aibă un buget ceva mai mare, nu mult mai mare, pentru că nu ne putem permite, dar vom respecta angajamentele pe care România și le-a luat și vom crește acest buget”, spune Ilie Bolojan.
Îți mai recomandăm După ce SUA au retras jumătate dintre militari, șeful MApN insistă că responsabilitatea apărării naționale este în primul rând a RomânieiCe trebuie să facă România ca să nu rateze ultimele 10 miliarde de euro din PNRR
Miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene, reuniți joi, 13 noiembrie, la Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), de la Bruxelles,au aprobat noua variantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României.
Noul plan, renegociat de Guvernul României cu Comisia Europeană, în ultimele luni, prevede renunțarea la 7 miliarde de euro de către București, după ce, în ultimii ani, instituțiile românești nu au reușit să facă la timp reformele și investițiile asumate în 2021.
PNRR-ul asumat de Guvernul României în urmă cu patru ani avea peste 520 de investiții și reforme, în timp ce noul plan prevede mai puțin de 370 de obiective.
România mai poate accesa, prin PNRR, încă aproape 11 miliarde de euro, dacă finalizează investițiile și reformele rămase în plan până în august 2026.
Îți mai recomandăm România a pierdut 7 miliarde de euro din PNRR. Ce trebuie să facă până în august 2026 ca să nu piardă cele 10 miliarde de euro rămaseEroare de server
Ups, cum vedeți, nu aceasta este ce am dorit să vă arătăm!
Acest URL a fost trimis spre vedere imediată echipei noastre web. Scuzele noastre.
Please use Search above to see if you can find it elsewhere
La one2one, premierul Ilie Bolojan a mai explicat că România este dependentă de bani europeni în condițiile în care jumătate dintre investițiile realizate au ca sursă bani comunitari gratuiți sau accesați cu dobânzi mult mai mici decât cele la care se împrumută România.
Una dintre marile investiții finanțate prin PNRR este Autostrada Moldovei – A7, de la Ploiești la Pașcani.
O altă investiție care trebuie realizată în următoarele nouă luni este consolidarea energetică a tuturor școlilor din România și construirea a încă peste 100 de creșe.
România are în acest moment, suspendate, aproape 900 de miliaone de euro din tranșa a treia de bani din PNRR, pentru că nu a finalizat reforma numirilor de șefi profesioniști la companiile de stat, reforma pensiilor magistraților și alte obiective.
În interviul acordat Europei Libere, premierul României a precizat că, până la finalul lunii noiembrie, Guvernul va cere Comisiei Europene a patra tranșă de bani din PNRR, în valoare de 2,5 miliarde de euro.
PNRR-ul revizuit al României are acum o valoare de 21,41 miliarde euro, din care o componentă majoră de granturi (fonduri nerambursabile), de 13,57 miliarde euro, și 7,84 miliarde euro cu titlul de împrumuturi, fiind configurat pe șase cereri de plată, din care trei sunt deja transmise.
„Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a declarat ministrul Alexandru Nazare, după aprobarea planului de către omologii săi europeni, pe 13 noiembrie.
Îți mai recomandăm HotNews: Zeci de procese deschise de procurori DNA și DIICOT prin care cer majorarea salariilor cu 60%Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI