Documentul subliniază că nicio măsură administrativă, fiscală sau politică nu poate fi adoptată în contradicție cu principiile independenței justiției și ale echilibrului constituțional.
„Toate puterile statului se angajează să respecte independența și rolul constituțional al Justiției, ca fundament al democrației și garanție a drepturilor cetățenilor”, arată propunerea de acord.
Textul propus de ÎCCJ denunță ceea ce numește „atacurile politice” la adresa instanțelor și magistraților.
„Orice formă de atac politic, discurs denigrator sau presiune publică la adresa instanțelor ori a magistraților este incompatibilă cu principiile statului de drept. Justiția trebuie respectată, protejată și sprijinită în exercitarea rolului său constituțional, nu transformată într-un instrument al confruntării politice”, se arată în document.
Înalta Curte atrage atenția că justiția trebuie recunoscută ca „infrastructură de stabilitate instituțională”.
„Fără justiție independentă, nu există economie funcțională, investiții, nici credibilitate europeană”, transmit judecătorii ÎCCJ și cer un cadru legislativ stabil și previzibil pentru statutul magistraților, menit să le protejeze independența și să prevină orice ingerință externă.
ÎCCJ mai solicită introducerea principiului consultării reale și prealabile între Guvern, Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii pentru orice inițiativă care afectează sistemul judiciar.
„Reforma nu se face împotriva justiției, ci împreună cu justiția”, afirmă magistrații în document și cer „cooperare loială între instituții” pentru a finaliza cu succes angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Astfel, Înalta Curte cere măsuri urgente pentru clarificarea publică a faptului că jalonul 215 privind pensiile magistraților ar fi fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene.
În luările recente de poziție reprezentanții guvernului, premierul Bolojan și ministrul Investițiilor și Proiectelor, Dragoș Pâslaru, nu au fost de acord că acest jalon a fost deja îndeplinit.
Ei au declarat că legea privind pensiilor magistraților trebuie adoptată pentru a se îndeplini această condiție și că neadoptarea legii poate duce la pierderea de fonduri europene în valoare de peste 230 de milioane de euro.
Jalonul 215 din PNRR constă în adoptarea și aplicarea unei legi care să reducă cheltuielile cu pensiile speciale, inclusiv cele ale magistraților, într-un mod care să asigure echitate față de sistemul public general de pensii.
În acordul pe care îl propun, judecătorii ÎCCJ mai solicită „o proporție rezonabilă și predictibilă între salariul în plată și pensia de serviciu” care să mențină coerența statutului profesional și eliminarea discrepanțelor dintre generațiile de magistrați.
De asemenea, ÎCCJ recomandă „un plan de etapizare echitabil” al modificărilor legislative legate de pensiile și veniturile magistraților, astfel încât tranziția să se facă „gradual, echitabil și fără pierderi bruște de venit”.
Acordul propus de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție vine pe fondul discuțiilor, de multe ori în contradictoriu, legat de legea pensiile magistraților.
Actul normativ prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea pensiilor la 70% din salariul net.
Legea a fost respinsă de Curtea Constituțională în urma unei contestații a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Respingerea legii însă nu s-a făcut din motivele de fond invocate de ÎCCJ. Judecătorii Curții Constituționale au invocat pentru respingere nerespectarea unui termen de 30 de zile pentru un aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
