De șase ori a spus ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, în conferința de miercuri, 29 octombrie, că înainte de se baza pe aliații din NATO pentru apărare, România trebuie să conteze în primul rând pe forțele proprii.
Declarațiile sale au venit într-o conferință de presă, ca reacție, neprevăzută și precipitată, la dezvăluirea făcută de către site-ul ucrainean Kiev Post, a informației că Administrația SUA și-a retras din România jumătate dintre militarii săi. Adică aproximativ 1.000 din cei peste 2.000.
În conferința de presă anunțată cu doar o oră înainte de a avea loc, ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat că fusese informat oficial, de două zile, de către partenerii americani, despre decizia de retragere a militarilor. Însă a subliniat că decizia generală de diminuare a forțelor americane în Europa era cunoscută de cel puțin câteva săptămâni.
„Urma să fie o sincronizare între anunțuri, azi-noapte a ieșit pe niște surse. Această nouă postură (n.r. a SUA) este trimisă către Congres și, iată, astăzi sunt în fața dumneavoastră. Nu s-a mai întâmplat acea sincronizare de mesaje. Este datoria mea să vin în fața dumneavoastră și, prin intermediul dumneavoastră, în fața românilor, să explic acest lucru”, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.
În conferința de presă, ministrul a explicat că noua situație a plasării forțelor americane în Europa nu este o surpriză și a insistat de șase ori într-o oră că România are datoria să-și întărească propria apărare, cu dotări mai bune și soldați mai mulți și mai bine pregătiți.
Declarațiile ministrului Ionuț Moșteanu referitoare la responsabilitatea apărării naționale
- „Vreau să precizez că Armata Română e principala forță de apărare a României și trebuie să continuăm investițiile în echipamente, investițiile în militarii români. Ei sunt, cum spuneam, principala garanție pentru securitatea României. Avem aliați buni, aliați solizi, lucrăm alături de dânșii să ne apărăm împreună cu dânșii”.
- „Repet, principala forță care ne protejează în fiecare zi este Armata Română. Aici, când vorbim de sute sau mii de soldați (n.r. străini), ne uităm la zecile de mii de soldați pe care îi are Armata Română, echipamentele care continuă să vină, contractele de înzestrare care trebuie să se întâmple. Ar fi trebuit să se întâmple de mult, dar se întâmplă acum.”
- „Vom vedea în perioada următoare dacă vor veni mai mulți (militari străini din NATO - n.r.). Important este să fie și mai mulți militari, și mai multe capabilități, dar cel mai important este să pregătim în continuare și să investim în Armata României. Cu focus și cu efort vom crește capabilitățile Armatei Române, inclusiv pe Marea Neagră.”
- „Aș fi vrut să nu fie așa, însă, din nou spun: cămașa e întotdeauna mai aproape de corp decât haina. Fiecare țară își stabilește propria strategie. Aliații americani au anunțat de la începutul anului că se vor uita mai atent către Indo-Pacific, ținând cont că Europa, în ultimii ani, a înțeles acest semnal de alarmă venit odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și a început să investească mai mult în propriile armate și înzestrarea propriilor armate. (…) Va trebui să continuăm să investim, din nou spun, repet, a treia oară, în Armata Română.”
- „Trebuie să investim în continuare, să creștem dotarea Armatei Române și pregătirea, efectivele Armatei Române și pregătirea militarilor noștri. Asta putem controla 100%. Restul, prin relații bilaterale cu aliații și partenerii noștri, mergem înainte și ținem aproape de ei.”
- „Strategia noastră de apărare este făcută împreună cu aliații. Nu suntem singuri, suntem parte din această alianță și asta vom face în continuare.”
sursa: declarații de presă Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, 29 octombrie 2025
Cum a evoluat numărul de militari americani în România din 2022
În decembrie 2021, cu două luni înainte ca Rusia să atace și să invadeze Ucraina, secretarul general al NATO de la acea vreme, Jens Stoltenberg, avertizase public că Moscova plasase la granițele cu țara vecină sute de mii de militari.
Pe 2 februarie 2022, cu 12 zile înainte de atacul Rusiei asupra Ucrainei, administrația de la Washington, condusă atunci de Joe Biden, a decis să trimită încă 1.000 de militari în România, pe lângă cei deja prezenți (peste 1.000).
„Suntem gata să ne apărăm aliații. Nimeni nu poate spune că este inevitabil conflictul în Europa. Vrem să ne asigurăm că pe flancul estic al NATO suntem gata să ne apărăm aliații”, a declarat, la începutul lunii februarie 2022, purtătorul de cuvânt al Pentagonului de la acel moment, John Kirby.
După alte 9 zile, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, venea la Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.
Jens Stoltenberg explica atunci decizia Statelor Unite de a trimite trupe suplimentare în Europa, inclusiv în România: „În momentul acesta, încă 1.000 de soldați americani sunt desfășurați la această bază, numărul total de militari americani de la această bază ajungând la aproape 2.000. Aceasta este o demonstrație puternică a unității transatlantice și a angajamentului solid al Americii de Nord pentru apărarea Europei”, spunea pe 11 februarie, liderul NATO, în baza aeriană românească.
La rândul său, președintele României de la acel moment, Klaus Iohannis, declara: „Vizita dumneavoastră, domnule Secretar General, are loc în momentul sosirii în România a celor o mie de militari americani din batalionul Stryker. (…) Aceste două evenimente sunt o dovadă clară a sprijinului NATO și al Statelor Unite ale Americii pentru securitatea României și a cetățenilor săi, în contextul actual, marcat de tensiune și instabilitate. Mulțumesc, o dată în plus, președintelui Biden pentru această demonstrație fără echivoc a solidarității Statelor Unite, ca aliat și principalul partener strategic al României, în contextul eforturilor de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO.”
Între februarie 2022 și finalul anului 2024, numărul militarilor americani a rămas aproape constant – aproximativ 2.000.
În ianuarie 2025, administrația americană s-a schimbat.
În aprilie 2025, MApN anunța că la acel moment, în România erau dislocați, „peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii”.
Acum, în România au rămas aproximativ 1.000 de militari ai SUA, a spus miercuri ministrul român al Apărării.
Prezența militară americană în România - cronologie
1999
- Sunt semnate primele acorduri între SUA și România pentru utilizarea bazei Mihail Kogălniceanu (MK) ca punct logistic și pentru exerciții comune.
2003-2004
- Prima rotație semnificativă de militari americani la Mihail Kogălniceanu pentru susținerea operațiunilor din Irak și Afganistan (baza folosită pentru transport și aprovizionare).
2005
- Semnarea acordului de cooperare în domeniul apărării între SUA și România, care permite accesul militar american la mai multe baze și organizarea exercițiilor comune.
2007
- Primele trupe americane vin la Mihail Kogălniceanu pentru exercițiul Joint Task Force East. Washington Post notează că Mihail Kogălniceanu devine prima bază instituită de Statele Unite într-un stat fost membru al Pactului de la Varşovia
2011
- Declarația comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și SUA.
- Semnarea unui acord privind apărarea împotriva rachetelor balistice.
2012
- Încep lucrările la Aegis Ashore, în Deveselu, primul sit de apărare antirachetă american permanent în România.
2014
- Încep rotațiile mai consistente la baza Mihail Kogălniceanu ca răspuns la criza din Ucraina (personal american și unități de sprijin logistic).
- În octombrie 2014, Marina SUA a stabilit oficial Naval Support Facility Deveselu, prima bază navală americană nouă după 1987, unde a fost construit situl Aegis Ashore.
2016
- Scutul de la Deveselu devine operațional.
2021
- Forțele Aeriene ale SUA au detașat aeronave MQ-9 Reaper și aproximativ 90 de piloți la Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii, România, pentru a efectua misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere în sprijinul operațiunilor NATO.
2022
- La Summitul NATO de la Madrid, SUA anunță că vor staționa o Brigade Combat Team rotativă în România.
- O desfășurare importantă are loc la baza de la Mihail Kogălniceanu – circa 3.000 militari americani au fost detașați pentru a întări Flancul Estic NATO, după invazia din Ucraina.
2023–2025
- Prezența rotativă continuă, la care se adaigă trupe care participă la exerciții comune.
- MK și Câmpia Turzii rămân baze-cheie pentru rotații și instruire F-16 și NATO.
- Deveselu continuă să găzduiască personal permanent și rotațional pentru Aegis Ashore.
Surse: Departamentul de Stat al SUA, Forțele Aeriane ale SUA în Europa, Stars and Stripes
Cum văd foști lideri civili și militari din NATO retragerea parțială a SUA din România
Oana Lungescu, purtătoare de cuvânt a NATO în perioada 2010-2023, spune pentru Europa Liberă că anunțul SUA „nu e nicio surpriză și nicio catastrofă”.
„Fiecare administrație americană ajustează postura militară globală în funcție de propriile priorități și era de așteptat ca cel puțin o parte dintre trupele rotaționale trimise de precedenta administrație, în 2022, să plece”, explică Oana Lungescu.
Ea precizează că cei aproximativ 1.200 de soldați americani care se roteau pentru exerciții în România, dar și în Bulgaria, Slovacia, Ungaria, și care se află în prezent în Germania erau „un supliment de securitate” de care nu depinde apărarea României.
Oana Lungescu reamintește, în declarația pentru Europa Liberă, că în cadrul operațiunii „Eastern Sentry” (Santinela Estică), lansată după ce zeci de drone au violat, în septembrie, spațiul aerian al Poloniei, României și a altor aliați, „comandantul suprem NATO, generalul Alexus Grynkewich, are mai multă flexibilitate să deplaseze trupe și echipament pe flancul estic, inclusiv in România, dacă e nevoie”.
Dar, la fel ca ministrul român al Apărării, Oana Lungescu atrage atenția că „apărarea fiecărei țări depinde în primul rând de propriile ei forțe, lucrând împreună cu aliații”.
Statele Unite vor contribui însă la securizarea suplimentară a României prin proiectul „Santinela Estică” al NATO.
Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, a postat miercuri după amiază pe rețeaua socială X o fotografie în care se află alături de ambasadorul român la NATO, Dan Neculăescu, la Reprezentața României de la Alianța Nord Atlantică, însoțită de un mesaj:
„Statele Unite își mențin angajamentul față de România - ca aliat NATO de încredere, partener strategic vital și forță motrice pentru securitatea în Europa. Prezența noastră puternică în Europa și angajamentul nostru de durată față de aceasta rămân neclintite, inclusiv sprijinul acordat Eastern Sentry”.
Anterior, pe 13 septembrie, Ambasada SUA la București a anunțat că în România au fost livrate „noi sisteme radar mobile, care vor îmbunătăți capacitatea de supraveghere și urmărire a activității din Marea Neagră”.
Fostul șef al Statului Major al Apărării, generalul Ștefan Dănilă, spune și el pentru Europa Liberă că, „din punct de vedere operațional, reducerea numărului de militari americani din România nu este semnificativă”.
Dar, completează fostul lider militar al Armatei Române, gestul Administrației Americane „ca mesaj strategic, este grav”.
Generalul Dănilă crede că una dintre cauzele retragerii militare parțiale americane din România ține de economie.
„Până la 1 octombrie, au fost bani pentru trupele care erau aici. De la 1 octombrie nu mai sunt, pentru că ei sunt în shutdown”, explică generalul Ștefan Dănilă.
Costurile prezenței aliate în România sunt suportate de fiecare stat în parte, țara gazdă asigurând infrastructura necesară.
Fostul șef al Armatei este de părere că, în ciuda plecării a peste 1.000 de militari americani din România, relația bilaterală va rămâne una bună.
Mai puțin optimist cu privire la retragerea parțială americană din România este însă fostul secretar general adjunct pentru provocări emergente de securitate al NATO, Jamie Shea.
Într-o declarație pentru Europa Liberă, el spune că decizia SUA nu este una bună „mai ales într-un moment de tensiune ridicată în situația de securitate europeană”.
În prezent expert al Chatham House din Londra, Jamie Shea crede că „ar fi mai bine dacă Pentagonul ar putea oferi o imagine de ansamblu asupra viitoarei sale desfășurări de forțe în Europa, pentru întreg teritoriul NATO".
Fostul lider aliat ține să sublinieze că decizia Administrației SUA „nu înseamnă că NATO expune securitatea României”.
„SUA nu este națiunea lider NATO în România, deoarece Franța conduce Grupul de Luptă al NATO, iar apărarea este condusă de europeni, spre deosebire de Polonia, unde SUA sunt în frunte”, conchide Jamie Shea.
Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, le-a declarat reporterilor pe 29 octombrie că țara sa „nu a primit nicio informație... despre o reducere a contingentului din Polonia”.
Pe 15 octombrie, el a declarat că omologul său american, Pete Hegseth, a confirmat că prezența militară americană în Polonia va rămâne stabilă.
Unul dintre ofițerii în rezervă ai Armatei Române, cu experiență de zeci de ani în comandamente naționale și NATO, cu care Europa Liberă a discutat pentru acest articol, crede și el că reducerea numărului de militari americani este o veste neplăcută, chiar dacă ea „nu înseamnă o dezangajare”.
De ce nu este o dezangajare?
Pentru că SUA își mențin în România aproximativ o mie de militari, în trei mari baze, pentru misiuni esențiale pentru interesele sale, inclusiv în Orientul Mijlociu: baza de la Deveselu, unde de află scutul antirachetă al NATO, operat de militari americani, baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu și cea de la Cîmpia Turzii.
Ofițerul spune că vestea retragerii parțiale „este neplăcută nu atât din perspectiva garanției reprezentate de prezența americană ci, mai degrabă, din perspectiva mesajului transmis în societate: că România nu a reușit să dezvolte relația directă cu SUA, pe modelul Poloniei, căreia i s-a promis, prin vocea președintelui SUA, că cei 8.000 de militari americani vor rămâne acolo”.
Unde sunt staționate trupele americane în Europa
Forțele armate americane sunt staţionate şi desfăşurate în Europa de la sfârşitul celui de‑al Doilea Război Mondial, cu un vârf în perioada Războiului Rece: aproximativ 475.000 de militari activi erau în Europa la finele anilor 1950. După prăbuşirea URSS şi încheierea Războiului Rece, numărul a scăzut semnificativ.
La începutul anului 2025, conform EUCOM (United States European Command), în Europa erau dislocaţi aproape 84.000 de membri ai forţelor americane.
Cifra totală variază destul de mult, întrucât include atât forţe permanente, cât şi rotaţionale/temporare – în timpul războiului din Ucraina s‑au adăugat circa 20.000 de militari americani pentru a sprijini statele vecine Rusiei, Belarusului și Ucrainei.
Pe parcursul războiului, numărul total de trupe a variat între aproximativ 75.000 și 105.000 de militari, în principal din Forțele Aeriene, Armată și Marină.
Unde sunt dislocate forţele americane în Europa
Peste 40 de baze militare americane sunt răspândite pe continent, de la Groenlanda, în nord‑vest, până la Turcia, în sud‑est. Multe dintre aceste baze sunt interoperabile cu NATO.
Cele mai mari baze sunt în:
- Germania, Italia, Polonia şi Regatul Unit – acestea sunt centre logistice, de comandă şi dislocare majoră pentru forţele americane.
- Sediul Comandamentului European al Statelor Unite (EUCOM) se află la Stuttgart, Germania, alături de sediul pentru Africa al SUA.
Ce forțe sunt dislocate?
Forţe „permanent asignate” – militari americani care stau, pentru o perioadă extinsă, în baze europene.
- Forţe rotaţionale pe termen lung – desfăşurate pentru misiuni specifice sau în răspuns la evenimente.
În Europa există două operațiuni principale care implică forțe rotative: Prezența Înaintată Îmbunătățită (EFP) a NATO și Operațiunea Atlantic Resolve.
EFP a fost înființată în 2017 pentru a unifica soldații NATO din mai multe state membre sub o singură comandă. Cele patru așa-numite grupuri de luptă multinaționale sunt situate în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia și sunt conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și Statele Unite. În 2022, EFP-urile și-au dublat dimensiunea ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina și au apărut grupuri de luptă și în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.
Departamentul Apărării a lansat Operațiunea Atlantic Resolve în aprilie 2014 pentru a trimite trupe americane în statele membre NATO din Europa de Est timp de nouă luni. Atlantic Resolve are sesiuni de instruire multinațională în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și România.
- Forţe temporare, de exerciţii sau manevre – militari americani transferaţi în Europa doar pentru durata unor exerciţii mari sau misiuni speciale.
- Programul de parteneriat al Gărzii Naţionale a SUA (National Guard State Partnership Program) – care implică cooperare bilaterală cu ţări europene pentru instruire, reformă militară etc.
Forțele americane gestionează, de asemenea, arsenalul nuclear al SUA în Europa și au creat, în timpul Războiului Rece, un program de partajare nucleară prin intermediul NATO. În baza acestor acorduri, Statele Unite au deținut cândva aproape șapte mii de arme nucleare în Europa.
În prezent, se crede că există aproximativ o sută de bombe gravitaționale B16 – care sunt arme nucleare tactice mai mici – în Belgia, Italia, Olanda, Germania și Turcia. Nicio țară nu poate utiliza aceste arme fără permisiunea Statelor Unite.
Misiunile şi capabilităţile forţelor americane
Forţele americane din Europa îndeplinesc multiple misiuni:
- Apărare (forward defence) – prin prezenţă, descurajare, consolidare a flancurilor vulnerabile.
- Logistică, suport pentru echipamente şi arme – de exemplu, facilitarea transferului de sisteme de armament către Ucraina, antrenarea trupelor ucrainene la baze europene.
- Integrare cu aliaţii – forţele americane operează în coordonare cu structuri NATO; bazele americane sunt interoperabile cu cele ale aliaţilor pentru procese, tehnologie, informaţii.
- Desfăşurarea rapidă şi mobilitate – rotaţii de forţe, exerciţii la scară mare, intervenţii în caz de criză.
- Participarea la misiuni speciale, instruire, parteneriate regionale (ex: grupuri din Gărzi Naţionale americane care fac instruire cu forţe locale europene).
Sursa - Council on Foreign Relations
Ofițerul crede că, în acest moment, „pe lângă eforturile diplomatice, România trebuie să poată prezenta oportunități pentru partenerii săi relevanți, credibilitate și viziune, pentru a evita să fie izolată, împreună cu sud-estul Europei, într-un fel de areal de importanță marginală pentru NATO și UE”.
Se mai poate schimba decizia administrației americane privind România?
Decizia Administrației Trump de a reduce forțele militare din România va merge acum în Congresul de la Washington.
Iulia Joja, profesor de Securitate Europeană la Georgetown University și directoare a programului pentru Marea Neagră al Middle East Institute de la Washington, spune că sunt șanse mici ca decizia deja luată să se schimbe.
„Ar fi extrem de dificilă obligarea Casei Albe de către Congres să revină asupra deciziei de a retrage trupe. Congresul are puterea de a finanța inițiative și de a adopta legislației, dar Președintele are drept de veto. Ar fi necesare o majoritate amplă bipartizană și foarte multă presiune. Ambele Camere au majoritate republicană, iar Partidul Republican i-a acordat Preşedintelui libertate deplină în chestiuni de politică externă și de apărare”, explică experta.
Iulia Joja crede că „pentru a reveni asupra acestei decizii, ar fi nevoie de un imbold puternic din ambele partide, însă în cadrul niciunuia dintre acestea nu se întrevede în prezent sau în viitorul apropriat dorința unei proiectări mai puternice de putere a SUA în afara granițelor”.
Tot Iulia Joja explică și care a fost strategia Poloniei pentru obținerea rezultatelelor favorabile în relația cu Administrația SUA: „Un grup important de alegători polonezo-americani aici, în SUA, leadership polonez amplu la nivel european și o viziune extrem de clară vizavi de Rusia, alegeri care au decurs fără probleme și, nu în ultimul rând, o promovare constantă a subiectelor de interes ale Poloniei la Washington prin analiști polonezi promovați și prin discuții cu omologii americani cu vocile cele mai influente”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
