După ani de pregătiri și amânări administrative, pe 10 iunie 2025 au început lucrările la Planșeul Unirii din București. Proiectul – care a revenit Primăriei Sector 4 – vizează consolidarea unei structuri vechi de aproape un secol, aflate sub una dintre cele mai circulate zone din Capitală.
Câștigător al licitației pentru execuția lucrărilor a fost desemnat consorțiul format din Construcții Erbașu SA (lider), Concrete & Design Solutions și Bog’Art.
Costul lucrărilor a fost estimat la aproximativ 800 de milioane de lei, bani pe care Guvernul i-a aprobat prin programul „Anghel Saligny”. Pentru 2025, fuseseră alocate prin bugetul de stat circa 150–200 milioane lei. Lucrarea ar trebui finalizată în 2027.
La sfârșitul lui octombrie, consorțiul de constructori anunța că este în grafic cu lucrările, ajunse la 25% din total, dar că are probleme cu banii.
A emis facturi de 135 de milioane de lei și nu i s-a decontat nimic, spune Cristian Erbașu pentru Europa Liberă România. Facturile sunt emise către primăria de sector, cea care a contractat lucrarea, și trebuie decontate de Ministerul Dezvoltării, cel care gestionează fondurile din programul Anghel Saligny.
„Până la sfârșitul anului avem promisiunea că aceste facturi vor fi plătite. E un proiect important și prioritar și am promisiuni că se va rezolva”, explică el.
„Pe componenta lucrativă, nimic din ce s-a întâmplat din luna iunie în șantier până la această oră nu a fost plătit”, a confirmat și Daniel Băluță, primarul sectorului 4, miercuri, într-o intervenție la RFI.
El a precizat că primăria a depus facturi în valoare totală de aproximativ 150 de milioane de lei la Ministerul Dezvoltării, însă doar 10 milioane au fost achitate până acum, în principal pentru proiectare.
„Sunt convins că domnul Bolojan va lua toate măsurile necesare, astfel încât să nu pună în pericol derularea lucrărilor”, a mai adăugat el.
Dacă pentru lucrările la planșeul Unirii se va găsi cu siguranță o soluție pentru achitarea facturilor restante, nu la fel stau lucrurile în cazul altor proiecte mici, spune Cristian Erbașu pentru Europa Liberă.
Firma lui, cu mare expunere pe contracte publice, are mulți bani de încasat din proiecte finanțate prin programul „Anghel Saligny”.
Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” este un program multianual, lansat în 2021, în timpul guvernului Florin Cîțu.
Programul este finanțat de la bugetul de stat și coordonat de Ministerul Dezvoltării. Scopul lui principal aeste modernizarea comunităților locale prin finanțarea lucrărilor de infrastructură esențiale, în special în zonele mai puțin dezvoltate ale țării.
Saligny sprijină investiții în drumuri județene, locale și comunale, infrastructura de apă și canalizare, extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale.
Bugetul alocat inițial pentru perioada 2021-2028 a fost de circa 50 de miliarde de lei.
Criticile aduse programului au fost legate de acordarea proiectelor pe bază de clientelism politic, dar și de lipsa unor criterii clare și transparente în alocarea fondurilor.
Facturile emise de constructorii de la Planșeul Unirii și neplătite de Ministerul Dezvoltării, cel care gestionează programul Anghel Saligny, se regăsesc în lista de arierate ale bugetelor locale publicată lunar de Ministerul Finanțelor.
Iar lucrurile nu stau deloc bine. Administrațiile locale au acumulat în ultimii doi ani datorii către terți de peste 524 de milioane de lei (peste 103 milioane de euro).
Datoriile administrațiilor locale au crescut de trei ori în doi ani
În decembrie 2023, Ministerul Finanțelor raporta că valoarea arieratelor la bugetul de stat era de 280 de milioane de lei. Cele mai multe veneau dintre acestea din administrația locală - 257 de milioane.
Un an mai târziu, în 2024, aceeași situație arată obligații financiare totale ale statului neonorate de 520 de milioane de lei, din care 462 de milioane ale administrațiilor locale. O creștere cu 85%.
În septembrie 2025, Ministerul Finanțelor a raportat arierate totale de 814,5 milioane de lei, din care 781 de milioane de la bugetele locale.
Adică aproape de trei mai mult decât erau în decembrie 2023.
Arieratele reprezintă obligații financiare neonorat la scadență, cum ar fi plăți restante către furnizori, bănci sau către bugetul de stat. Ele se acumulează atunci când o unitate economică sau o persoană nu respectă condițiile contractuale de plată. Un volum mare de arierate poate cauza blocaje economice și financiare.
Sursa - Ministerul Finanțelor
„Problema nu e doar că «nu sunt bani», ci că bugetul a fost construit nerealist. S-a promis mai mult decât se putea susține”, explică profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan, pentru Europa Liberă.
„A fost o formă de «fraudă bugetară»: s-au semnat contracte și s-au lansat programe fără acoperire financiară reală. Iar acum, cineva trebuie să suporte nota de plată”, adaugă el.
Statul român a mai avut facturi neplătite de peste 800 de milioane de lei doar în iarna lui 2012 și în primele luni din 2013, cu un maxim în martie 2013, de 913 milioane de lei.
„Erau plățile pentru PNDL-ul (Programul Național de Dezvoltare Locală, n.red) doamnei Udrea”, spune fostul prim-ministru din acel moment Victor Ponta, pentru Europa Liberă.
„Până în 2014 am reușit să plătim tot și să terminăm anul și cu deficit mic”, mai spune el.
Cine sunt/au fost campionii
Situația obligațiilor fiscale neplătite este publicată și la nivel de Unități Administrativ Teritoriale (UAT). Cea mai recentă, disponibilă pe pagina Ministerului de Finanțe, este din august 2025.
După arieratele Primăriei Sector 4, în clasament după valoare urmează o comună din Bihor - Norojid, cu 48,8 milioane de lei.
Primarul localității, Petru Teodor Baba, explică pentru Europa Liberă că este vorba de un decont pentru lucrări la rețeaua de gaz care ar fi trebuit să fie decontate cu bani europeni. „Există o problemă legislativă, sperăm să se rezolve. Facturile sunt din 2023 neachitate”, spune el.
Pe lista cu obligații fiscale importante neachitate la 31 august figura și Consiliul Județean (CJ) Arad, cu 47 de milioane de lei.
„La 31.08.2025 suma de 47,4 milioane de lei reprezintă facturi neachitate în cadrul proiectului Varianta de ocolire Arad Est - faza 2, proiect finanțat prin Programul de Transport, din cauza faptului că nu s-au încasat de la Ministerul Transporturilor sumele necesare efectuării plăților”, a transmis CJ Arad, pentru Europa Liberă.
Între timp, banii au fost achitați, dau asigurări reprezentanții Consiliului Județean.
Cazul special al municipiului Mangalia
Pe 21 august 2025, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins la Primăria Mangalia și l-au reținut pe primarul Cristian Radu.
Edilul este acuzat de cinci infracţiuni de luare de mită (una în formă continuată) şi o infracţiune de spălare a banilor.
Procurorii susțin că, în perioada 2020-2025, în calitate de primar al orașului Mangalia, ar fi pretins şi primit – direct sau prin intermediari – aproximativ 645.000 euro, pentru emiterea de documente urbanistice și iniţierea de hotărâri ale Consiliului Local.
Cristian Radu a fost suspendat din funcţie în urma reţinerii.
În locul lui, în funcția de primar interimar a fost numit Paul Foleanu, viceprimarul orașului din județul Constanța.
„M-am trezit că am de achitat facturi de 30 de milioane de lei, în august. După, au mai venit și altele, de încă 10-15 milioane. Sunt toate angajamente de plată ale fostului primar”, spune Paul Foleanu pentru Europa Liberă.
„Nu sunt datorii făcute doar pentru lucrări sau servicii, sunt din toate domeniile. Nici nu vă puteți imagina: erau restanțe inclusiv la energie electrică, peste tot. Practic, la momentul respectiv nu exista niciun furnizor către care Primăria să nu aibă datorii”, spune el.
Actualul edil al Mangaliei spune că „lucrul pe datorie” era o practică în Primăria orașului de la Marea Neagră.
„Supraestimau veniturile pe care credeau că le vor încasa, ca să poată angaja mai multe cheltuieli. Cheltuielile erau certe, le calculau și le contractau – poate nu 100%, dar în proporție de 75–80%. În schimb, încasările erau cam 60% din ce estimau. Așa că, la sfârșitul fiecărui an, rămâneau cu datorii neachitate. Conform legii bugetului, acestea trebuie rebugetate pentru anul următor. Și, astfel, datoriile s-au rostogolit ca un bulgăre de zăpadă”, explică mecanismul Paul Foleanu.
Singura soluție de acoperire a arieratelor este scăderea drastică a cheltuielilor, spune primarul. De la Guvern nu va primi mai mulți bani.
„O să încercăm să colectăm mai bine. Nu mai facem investiții. Eu vă garantez că în șase luni Mangalia va fi pe zero datorii neachitate”, primite actualul primar.
Ce înseamnă o creștere dramatică a nivelului arieratelor
În primele nouă luni din 2025, autoritățile locale au primit subvenții de la bugetul statului de 31 de miliarde de lei.
O sumă uriașă, spune Florin Cîțu, fost ministru de Finanțe și fost premier, pentru Europa Liberă.
Cu aproape 5 milioarde mai mult decât până la 30 septembrie 2024.
„Este ciudat că există aceste datorii, pentru că, dacă vă uitați la bugetul general consolidat de stat, s-au dus deja către autoritățile locale 31 de miliarde, probabil cea mai mare sumă din istorie care a fost alocată autorităților locale până la această dată, spune el.
„Majoritatea acestor bani se duc pentru salarii sau alte cheltuieli, dar facturile rămân neplătite.”
Fostul oficial al Guvernului nu crede că e vorba doar de facturi neplătite pentru investiții.
„S-au făcut investiții, dar dacă ne uităm la cheltuielile de capital, sunt doar 18 miliarde. Au primit 31 de miliarde subvenții și au cheltuit doar 18 miliarde pe investiții. Restul de 13 miliarde se duc pe salarii și bunuri/servicii”, explică Florin Cîțu.
Efectele produse în economie de creșeterea arieratelor pot fi grave, spune el.
„Arieratele afectează direct economia. Dacă nu sunt plătite, companiile pot intra în dificultate: unele pot ajunge la șomaj sau chiar faliment. Și atunci statul pierde și pe partea cealaltă, pentru că, neplătind la timp, creează un blocaj în economie”, spune Florin Cîțu.
Și chiar dacă în deficitul pe cash, cel analizat lună de lună de politicieni, presă și societatea civilă, arieratele nu apar, ele se regăsesc în deficitul ESA, cel care este luat în calcul de Comisia Europeană.
Ce e deficitul ESA
ESA vine de la European System of Accounts (Sistemul European de Conturi). Este standardul folosit de Uniunea Europeană pentru a măsura și compara deficitul și datoria publică ale statelor membre, într-un mod unitar și comparabil. Se calculează ca diferența dintre veniturile și cheltuielile angajate, indiferent dacă s-au plătit sau nu.
Sursa: Ministerul de Finanțe
„În România, noi toți vorbim despre deficitul cash. Dar nu la asta se uită Comisia Europeană – ea analizează deficitul ESA”, completează Cîțu.
El dă ca exemplu anul 2024, când deficitul cash a fost de 8,6%, iar cel ESA a fost de 9,3–9,4%.
„Există această diferență pentru că, la final de an, Guvernul amână plățile unor facturi pentru a trage în jos deficitul cash, le plătește abia în ianuarie sau februarie.”
„Dar ele apar în ESA, nu poți păcăli pe nimeni. Facturile există, afectează deficitul și, implicit, necesarul de împrumuturi, dobânzile și tot lanțul financiar”, adaugă Florin Cîțu.
Statul român a avut dintotdeauna arierate, spune profesorul Bogdan Glăvan.
„Problema este că nu le vedem pe toate, pentru că dacă includem și arieratele entităților publice care nu apar în datele pe care le menționați – adică datoriile companiilor de stat – imaginea e mult mai gravă”, mai adaugă el.
„Politica pe care o face statul este una care creează suferințe mai mari în viitor, pentru că disimulează costul real al acestui buget nerealist și al unor cheltuieli nesustenabile”, mai spune economistul.
Statul continuă să cheltuiască, dar ascunde adevărul, împingând problemele în viitor, crede el.
„Exact cum se întâmplă la companiile de stat: nu se recunosc pierderile reale și nu se acceptă că multe dintre aceste datorii nu vor fi niciodată recuperate. Iar, refuzul de a recunoaște aceste pierderi și lipsa de transparență fac ca, per ansamblu, să trăim aparent mai bine decât ne permitem”, spune Bogdan Glăvan.
Doar că acest „bine” ascunde un mare secret: „În realitate, o parte a economiei – firmele mari, unele administrații locale – continuă să trăiască foarte bine, așa cum au făcut-o ani de zile, din contracte uriașe și proiecte adesea inutile”, explică profesorul de economie.
„Restul societății, milioane de oameni și firme fără nicio legătură cu banul public, suportă consecințele. Ei nu au contribuit la această situație și nici nu au beneficiat de pe urma ei, dar tot ei plătesc costul final”, concluzionează Bogdan Glăvan.
Europa Liberă a solicitat Ministerului Dezvoltării o situație la zi cu plățile restante în programele pe care le finanțează, care sunt UAT-urile care figurează cu cele mai mari arierate pentru investiții pe programele naționale, nedecontate până la 1 noiembrie 2025, când estimează că va putea achita aceste facturi naționale la care s-au sistat lucrările pentru că nu au fost decontate facturile și dacă există investiții mari la care lucrările au fost sistante din cauza neplății facturilor restante.
Europa Liberă a întrebat Ministerul Finanțelor dacă ia în calcul luarea unor măsuri pentru reducerea arieratelor, pentru acordarea unor eventuale împrumuturi pentru deblocarea unor situații specifice ca să nu se ajungă la un blocaj în economie. Și dacă are o explicație a creșterii spectaculoase a arieratelor statului român - de trei ori între decembre 2023 și septembrie 2025.
Până la publicarea acestui articol nu am primit răspuns de la niciunul dintre ministere.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
