În procesele deschise, magistrații afirmă că depun mai mult efort decât colegii lor din Parchetul European (EPPO), însă sunt plătiți considerabil mai puțin. Până acum, instanțele care au judecat aceste cauze au respins cererile, dar procurorii au formulat apeluri, scrie HotNews.ro.
„Un procuror cu funcţie de execuţie din cadrul DNA cu vechime în muncă şi în funcţie între 15 şi 20 de ani încasează un salariu lunar net de aproximativ 20.000 lei, în timp ce un procuror european delegat din România încasează un salariu lunar net de aproximativ 32.000 lei”, au scris aceștia în acțiunile depuse la tribunale.
Prin urmare, procurorii solicită o creștere de circa 1.400 de euro, adică de la echivalentul a 4.000 de euro la 6.400 de euro pe lună.
În total, peste 100 de procurori din structurile DNA și DIICOT din București, Brașov, Constanța, Iași, Oradea, Ploiești, Pitești, Suceava, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Teleorman s-au alăturat acțiunii.
Pe lângă aceștia, și procurori din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum cei din Târgu Mureș, au deschis procese similare.
Ei cer nu doar majorarea veniturilor, ci și plata retroactivă a diferențelor salariale, cu dobânzi și penalități, începând din 1 iunie 2021 – data la care a devenit operațional Parchetul European.
Parchetul European și selecția procurorilor români
În 2021, Ministerul Justiției a început procedura de selecție a procurorilor români pentru detașarea la EPPO, instituție condusă de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kövesi.
Cei selectați investighează fraude cu fonduri europene produse în România, cu prejudicii de peste 10.000 de euro, sau fraude transfrontaliere cu TVA de peste 10 milioane de euro.
Procurorii EPPO activează în patru birouri teritoriale: București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.
În plângerile depuse, procurorii DNA și DIICOT solicită aplicarea acelorași norme salariale ca și colegilor de la EPPO, susținând că „prestează aceeași muncă”. Ei afirmă că au un volum de dosare mai mare, inclusiv în domeniul fraudelor europene, decât procurorii români delegați la EPPO, prezentând rapoartele de activitate ale DNA din perioada 2021–2023 ca dovadă.
„Ponderea majoritară a cauzelor în materia fraudelor cu fonduri europene a fost în continuare instrumentată de DNA, iar nu de EPPO. Totodată, se observă că numărul cauzelor evocate de procurorii europeni delegaţi din România este în medie sub o treime din cele care-i sunt înaintate de DNA”, se arată în documentele depuse în instanță.
Acuzații de discriminare salarială, respinse de unele instanțe
Reclamanții, care i-au chemat în instanță și pe reprezentanții Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, susțin că există o discriminare salarială între ei și colegii lor delegați la Parchetul European.
Argumentul este că toți acești procurori fac parte din același corp de magistrați naționali, își desfășoară activitatea în România, aplică aceleași legi și proceduri, colaborează cu aceleași instanțe și plătesc aceleași contribuții fiscale.
Majoritatea proceselor se află încă pe rolul instanțelor de fond. În câteva cazuri, tribunalele – printre care cele din București, Dâmbovița, Covasna, Iași și Sibiu – au respins cererile, iar procurorii au făcut apel.
Potrivit motivărilor de respingere a solicitărilor, consultate de HotNews, judecătorii au considerat că discriminarea invocată de reclamanți este „speculativă”, pentru că diferențele salariale derivă din reglementări legale diferite – naționale, în cazul procurorilor DNA și DIICOT, și europene, în cazul celor detașați la EPPO.
„Discriminarea invocată de reclamanţi în raport de veniturile procurorilor europeni delegaţi din România este utilizată printr-un raţionament juridic speculativ, neputând exista niciun fel de discriminare decât în condiţiile în care, în sfera aceloraşi dispoziţii imperative ale unui act normativ, două persoane aflate în aceeaşi situaţie şi în aceleaşi circumstanţe primesc un tratament juridic diferit”, se menționează într-o hotărâre a Tribunalului Iași din 27 iunie.
Instanța a concluzionat că procurorii DNA beneficiază de același tratament ca restul magistraților din sistemul național de justiție.
Decizia a fost redactată pe 9 octombrie, iar procurorii au depus apel pe 17 octombrie.
Demersul procurorilor DNA și DIICOT se înscrie într-o serie mai amplă de procese prin care magistrații au obținut majorări salariale.
Potrivit unei investigații Rise Project din 2024, în ultimele două decenii, judecători și procurori au câștigat în instanță creșteri salariale de peste 1,13 miliarde de euro între 2013 și 2022, invocând discriminări similare.
Sumele continuă să crească. În 2024, obligațiile de plată ale statului către personalul din justiție, stabilite prin hotărâri definitive, depășesc 1,4 miliarde de euro, potrivit aceleiași surse.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
