Trimisul principal al Casei Albe se îndreaptă spre Rusia pentru a șasea oară.
Ucraina se teme de o pace care favorizează puternic Moscova.
Iar o convorbire telefonică dezvăluită de presă arată că trimisul SUA sfătuiește un oficial al Kremlinului cum să convingă Casa Albă.
În tot acest timp, invazia Rusiei – aflată acum în a 46-a lună – a împins forțele armate ucrainene asediate mai aproape de punctul de rupere.
S-au întâmplat multe în cele șase zile de când a fost divulgată pentru prima dată propunerea de pace redactată de SUA – fără a mai menționa circumstanțele în care a fost scrisă.
Planul în 28 de puncte a dat un impuls eforturilor până de curând ineficiente de a opri războiul rus, lucru pe care Trump se angajase să îl facă în primele 24 de ore de la preluarea mandatului, în ianuarie.
Iată ce trebuie să știți pe 26 noiembrie, în timp ce diplomații și negociatorii de la Washington, Moscova, Kiev și multe alte capitale europene se ceartă asupra detaliilor unui plan concret și controversat.
Principalele neînțelegeri?
După ce planul SUA a fost divulgat și apoi transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, liderul ucrainean și-a trimis șeful de cabinet și alți oficiali la Geneva, în weekend, pentru discuții urgente cu oficialii americani, inclusiv cu secretarul de stat Marco Rubio.
Zelenski ar fi fost luat prin surprindere de plan, care reflecta majoritatea pozițiilor dure pe care Rusia le-a adoptat înainte de invazie.
Cu toate acestea, discuțiile de la Geneva au dus la elaborarea unui proiect „actualizat și perfecționat” – un plan revizuit în 19 puncte – care ar asigura o „pace durabilă și justă”, au declarat atât Casa Albă, cât și biroul lui Zelenski.
Însă comentariile lui Zelenski sugerează că cele mai spinoase probleme ar putea fi încă pe masa negocierilor. Printre acestea se numără soarta unei părți din regiunea Donețk, pe care Kremlinul este hotărât să o cucerească.
Moscova a afirmat în repetate rânduri că trebuie să controleze întreg teritoriul regiunii Donețk, una dintre cele cinci regiuni ucrainene pe care Putin le revendică în mod nefondat ca fiind rusești.
Cedarea teritoriului pe care forțele ucrainene l-au păstrat cu mare efort în afara controlului Rusiei ar fi o concesie uriașă din partea Kievului și ar putea avea repercusiuni politice pentru Zelenski.
Alte capcane includ insistența Kremlinului ca Ucraina să fie exclusă pentru totdeauna de la aderarea la NATO și o posibilă limitare a dimensiunii armatei Kievului.
Proiectul de plan al SUA ar impune Ucrainei să „consacre în constituția sa că nu va adera la NATO”, iar alianța să formalizeze un angajament că Ucraina nu va fi niciodată admisă.
Această abordare ar putea fi inacceptabilă pentru Ucraina, care dorește libertatea de a-și alege partenerii geopolitici și care, în prezent, are aspirațiile sale de aderare la NATO cuprinse în constituție.
Ucraina dorește, de asemenea, să se poată apăra împotriva oricărui potențial atac rus în viitor.
La negocierile anterioare, Rusia a solicitat ca efectivele militare ale Ucrainei să fie sub 100.000 de persoane. Proiectul inițial al SUA ar limita acest număr la 600.000. O contrapropunere europeană ar ridica acest număr la 800.000 „în timp de pace”.
Mai mulți senatori republicani de rang înalt au criticat planul inițial al SUA, printre care și fostul lider al majorității, Mitch McConnell.
„Un acord care recompensează agresiunea nu ar valora nici cât hârtia pe care este scris. America nu este un arbitru neutru și nu ar trebui să ne comportăm ca atare”, a declarat el într-o postare pe X.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că s-au înregistrat progrese tangibile, spunând că mai sunt doar „câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile, care trebuie rezolvate”.
A șasea oară e cu noroc?
Steve Witkoff, un dezvoltator imobiliar fără experiență diplomatică, este omul ales de Trump pentru a conduce eforturile de a găsi o soluție la războiul Rusiei. S-a întâlnit deja de cinci ori cu Putin, călătorind la Moscova cu avionul său privat.
Unele dintre acțiunile anterioare ale lui Witkoff au trezit îngrijorarea observatorilor externi, care se tem că acesta este manipulat sau că înțelege greșit contextul istoric extrem de complex al războiului.
Witkoff s-a bazat pe traducătorii furnizați de Kremlin pentru conversațiile sale cu Putin și alți oficiali, în loc să folosească traducători autorizați de Ambasada SUA.
După ultima întâlnire a lui Witkoff cu Putin, în august, oficialii americani și europeni au declarat că trimisul special a înțeles greșit geografia teritoriului ucrainean revendicat de Putin.
Reprezentantul Don Bacon, un republican care a criticat angajamentul administrației Trump față de Rusia, a cerut demiterea lui Witkoff.
Trimiterea lui Witkoff înapoi la Moscova, o vizită pe care consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, confirmat-o ca având loc săptămâna viitoare, este un semn că Casa Albă este dornică să consolideze unele sau toate punctele stabilite la Geneva și Abu Dhabi.
Un alt factor imprevizibil: Trump a menționat că ginerele său, Jared Kushner, ar putea să-l însoțească pe Witkoff, lucru pe care nici Ușakov, nici purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu l-au comentat.
Kushner ar fi fost prezent la o întâlnire americană nedivulgată anterior, la care au participat Witkoff și un rus care nu este diplomat, dar care a jucat un rol neconvențional și important în negocierile cu americanii: Kiril Dmitriev.
O convorbire telefonică divulgată
La sfârșitul lunii octombrie, Dmitriev, un om de afaceri cu limba ascuțită, educat la Harvard, care conduce fondul suveran de investiții al Rusiei, a mers la Miami, Florida.
El s-a întâlnit cu reprezentanta republicană Anna Luna, oferindu-i ceea ce el a numit dosare rusești nedivulgate privind asasinarea președintelui John F. Kennedy.
De asemenea, i-a dăruit o cutie de bomboane de ciocolată și o carte cu citate ale lui Putin.
Dmitriev a fost inclus pe lista neagră în 2022, împreună cu alți oficiali ruși, ca pedeapsă pentru invazia Rusiei în Ucraina. Secretarul Trezoreriei lui Trump l-a numit „propagandist al Kremlinului”.
Ulterior s-a aflat că Dmitriev, căruia autoritățile americane i-au acordat o derogare pentru a călători, a avut întâlniri secrete cu Witkoff și Kushner în timp ce se afla în Miami, fără ca unii oficiali ai Casei Albe și ai Departamentului de Stat să fie informați.
După ce săptămâna trecută a apărut știrea despre propunerea SUA, mai mulți senatori americani au declarat că Rubio le-a spus că proiectul era de origine rusă, influențat de un rus, deși Dmitriev nu a fost numit.
Rubio, care se afla la Geneva, a insistat că era un proiect al SUA.
Pe 25 noiembrie, cu puțin timp înainte ca Trump să anunțe că Witkoff va merge la Moscova, Bloomberg News a publicat o transcriere a ceea ce se presupune că a fost o convorbire telefonică între Witkoff și Ușakov, care a avut loc cu aproximativ două săptămâni înainte ca Witkoff să se întâlnească cu Dmitriev la Miami.
Conform transcrierii, Witkoff l-ar fi sfătuit pe Ushakov cum să-l cucerească pe Trump în legătură cu un posibil acord de pace.
„Aș da telefonul și aș reitera că îl felicitați pe președinte pentru această realizare, că ați susținut-o, că respectați faptul că este un om al păcii și că sunteți pur și simplu foarte bucuros că s-a întâmplat acest lucru. Aș spune asta”, ar fi spus Witkoff, potrivit transcrierii.
„Știu ce este nevoie pentru a se ajunge la un acord de pace: Donețk și poate un schimb de teritorii undeva”, ar fi spus Witkoff.
Bloomberg nu a precizat cum a obținut înregistrarea, care a fost probabil realizată de agențiile de informații americane care monitorizează și ascultă în mod regulat conversațiile oficialilor străini.
RFE/RL nu a putut verifica independent transcrierea.
Trump a confirmat parțial faptul că a avut loc convorbirea, dar nu și conținutul acesteia, spunând „asta face un negociator”.
Ușakov pare să fi confirmat și el existența convorbirii, declarând unui reporter al televiziunii de stat ruse că informația a fost divulgată pentru a submina negocierile neoficiale.
Ulterior, el a declarat pentru ziarul Kommersant că conversația cu Witkoff a avut loc prin intermediul aplicației de mesagerie WhatsApp.
„Este puțin probabil ca o astfel de scurgere de informații să fi provenit de la participanții la conversație”, a declarat el, potrivit sursei citate.
Steven Gutterman, redactorul RFE/RL Rusia/Ucraina, a contribuit la acest articol.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
