Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina se confruntă cu „unul dintre cele mai dificile momente” din istoria sa, în contextul în care Statele Unite presează Kievul să accepte un plan controversat de încheiere a războiului declanșat de Rusia.
El a avertizat că țara riscă să „piardă un partener cheie”, dar nu își va „trăda” propriile interese.
În discursul video adresat națiunii pe 21 noiembrie, Zelenski a mai spus că guvernul său „va colabora în mod calm cu America și cu toți partenerii” și s-a angajat să caute „soluții constructive” împreună cu Washingtonul, care i-a înmânat cu o zi înainte un proiect de pace în 28 de puncte.
„Voi aduce argumente, voi convinge, voi oferi alternative, dar cu siguranță nu vom da inamicului un motiv să spună că Ucraina nu dorește pacea”, a declarat Zelenski, lăsând să se înțeleagă că va solicita modificări substanțiale ale propunerii SUA, care implică concesii majore din partea Kievului.
„Acum, Ucraina se poate afla în fața unei alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie [SUA]”, a spus el, îmbrăcat în negru și îndemnând la unitate într-un discurs sobru, care vine într-un moment dificil, cu un scandal de corupție care zguduie administrația sa.
„Fie 28 de puncte dificile, fie o iarnă extrem de grea – cea mai grea – și riscuri suplimentare. Viață fără libertate, fără demnitate, fără justiție”, a spus el.
Într-o declarație acordată în aceeași zi Fox News, președintele american Donald Trump a declarat că este de părere că Ziua Recunoștinței, care este pe 27 noiembrie, este un termen limită „adecvat” pentru ca conducerea ucraineană să ia o decizie cu privire la plan.
Președintele rus Vladimir Putin, la rândul său, a declarat că Moscova este pregătită să negocieze planul, considerându-l o potențială „fundație” pentru o soluționare pașnică. El a avertizat, însă, că Rusia rămâne mulțumită de dinamica actuală a războiului său împotriva Ucrainei.
Ce conține planul?
Proiectul de propunere, obținut de RFE/RL și de alte redacții de știri, indică faptul că, dacă planul ar fi aprobat în formularea sa actuală, Ucraina ar fi obligată să cedeze peste 20% din teritoriu, cel puțin de facto, și să facă alte concesii majore, inclusiv limitarea dimensiunii armatei și o interdicție constituțională de a adera la NATO.
De asemenea, ar impune restricții NATO, obligând Alianța să nu se extindă în continuare sau să staționeze trupe în Ucraina, și ar pune capăt izolării Rusiei față de Occident, deschizând calea pentru ridicarea sancțiunilor și oferind Moscovei o invitație de a reveni în clubul cunoscut acum sub numele de G-7, din care Moscova a fost exclusă în 2014 din cauza confiscării Crimeei.
Nici Statele Unite, nici Ucraina nu au confirmat formularea proiectului de propunere în 28 de puncte, iar Rusia a făcut puține comentarii pe această temă. Proiectul, în forma în care a ajuns în presă, și remarcile oficialilor despre propunere au ridicat multe întrebări.
Pe măsură ce prinde contur cel mai recent efort al președintelui american Donald Trump de a pune capăt celui mai mare război din Europa din 1945 încoace, iată câteva dintre întrebările cheie și potențialele răspunsuri.
Cât de flexibil e Washingtonul în ceea ce privește planul?
Relatările inițiale au sugerat că planul a fost elaborat de Statele Unite și Rusia fără contribuția Kievului, ceea ce a generat îngrijorări că este impus Ucrainei ca fiind aproape un fapt împlinit.
Pe 20 noiembrie, ziarul Financial Times a citat oficiali ucraineni anonimi care au declarat că Administrația Trump le-a spus președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și altor membri ai echipei sale că Casa Albă lucrează la un calendar „agresiv” pentru a pune capăt războiului înainte de noul an și că oficialii americani se așteaptă ca Zelenski să îl semneze înainte de Ziua Recunoștinței, care este pe 27 noiembrie.
A doua zi, Reuters a citat două surse anonime care au afirmat, de asemenea, că SUA doresc ca Kievul să semneze „un cadru al acordului” până pe 27 noiembrie. Sursele au declarat că Kievul se află sub o presiune mai mare din partea Washingtonului decât în timpul oricăror discuții de pace anterioare, a relatat agenția de știri, SUA amenințând că vor restricționa schimbul de informații și aprovizionarea cu arme.
„E un plan bun atât pentru” Rusia, cât și pentru Ucraina, a declarat în aceeași zi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
„Credem că ar trebui să fie acceptabil pentru ambele părți. Și lucrăm din greu pentru a-l realiza.”
În același timp, Leavitt a declarat că trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, și secretarul de stat american, Marco Rubio, lucrau la propunere de aproximativ o lună și discutau atât cu Rusia, cât și cu Ucraina „pentru a înțelege la ce s-ar angaja aceste țări pentru a vedea o pace durabilă și de durată”.
Rubio părea să sugereze că proiectul nu era bătut în cuie – el a scris pe X că „dezvoltăm și vom continua să dezvoltăm o listă de idei potențiale pentru a pune capăt acestui război, pe baza contribuțiilor ambelor părți implicate în acest conflict”.
L-a respins deja Ucraina?
Răspunsul scurt este nu.
După o întâlnire cu ofițeri de rang înalt ai Pentagonului și șeful armatei americane la Kiev, pe 20 noiembrie, Zelenski a declarat că a primit proiectul american și că intenționează să îl discute cu Trump – o conversație despre care presa spune că ar putea avea loc săptămâna viitoare. El a vorbit cu vicepreședintele JD Vance pe 21 noiembrie.
„Lucrăm la documentul pregătit de partea americană. Acesta trebuie să fie un plan care să asigure o pace reală și demnă”, a declarat Zelenski într-o postare pe X în aceeași zi. „În discursul de mai târziu în acea zi, el a evitat, de asemenea, să respingă planul.
La un Consiliu de Securitate al ONU din 20 noiembrie, Hristina Haiovișin, trimisul adjunct al Ucrainei la Națiunile Unitea declarat că „principiile de bază ale Kievului nu sunt negociabile”, conform unui rezumat dintr-o postare pe X: „Nerecunoașterea teritoriilor ocupate temporar ca fiind «rusești», „Respectarea deplină a suveranității și autoapărării Ucrainei” și „Libertatea de a alege alianțe”.
Varianta planului care a apărut în presă pare să depășească toate aceste trei linii roșii, prin limita numerică privind dimensiunea armatei, interzicerea aderării la NATO și apelul la recunoașterea Crimeei și a regiunilor Donețk și Luhansk ca fiind „rusești de facto”.
Mențiunea „de facto” ar putea fi o încercare de a deschide o lacună legală permițând Ucrainei să evite recunoașterea formală, dar Haiovișin a sugerat că acest lucru nu ar fi valabil.
„Nu va exista niciodată nicio recunoaștere, formală sau de altă natură, a teritoriului ucrainean ocupat temporar de Federația Rusă ca fiind rusesc”, a declarat ea Consiliului de Securitate al ONU.
Indiferent de modul în care este analizată această parte, Ucraina pare foarte puțin probabil să accepte o formulare care solicită retragerea forțelor sale din partea regiunii Donețk pe care încă o deține și o apără zilnic în lupte aprige, darămite recunoașterea internațională a acelui teritoriu ca fiind rusesc.
Deși Zelenski și-a exprimat disponibilitatea ca Ucraina să organizeze alegeri odată ce războiul se va termina și legea marțială va fi ridicată, Kievul – care a fost indignat de afirmațiile inexacte ale președintelui rus Vladimir Putin conform cărora Zelenski nu mai este președintele legitim – ar putea ezita la mențiunea că va organiza alegeri în 100 de zile de la semnarea acordului.
O clauză care prevede „amnistia completă” a tuturor părților implicate în război ar fi, de asemenea, greu de acceptat pentru mulți ucraineni, având în vedere dovezile atrocităților comise de forțele ruse – pe care Moscova, în general, le-a negat – și atacurile frecvente în care au fost uciși și mutilați civili ucraineni, printre alte acte ale guvernului și armatei ruse.
Putin este „wanted” de către Curtea Penală Internațională sub suspiciunea de crime de război pentru transferul ilegal de copii ucraineni în Rusia.
Ce se întâmplă cu garanțiile de securitate?
Una dintre cerințe-cheie ale Ucrainei pentru a accepta orice acord de pace a fost reprezentată de garanții solide de securitate.
Proiectul de plan menționat prevede că Ucraina va primi garanții de securitate fiabile, iar o nouă invazie rusă a Ucrainei ar duce la un „răspuns militar coordonat decisiv”, la reinstaurarea sancțiunilor și la revocarea recunoașterii „noului teritoriu”.
Dar detaliile sunt insuficiente, iar interdicția privind staționarea trupelor NATO în Ucraina pare să excludă un potențial plan al „Coalition of the Willing”, în mare parte europeană, de a trimite forțe pentru a sprijini trupele ucrainene.
„Există o mulțime de puncte vagi și nedezvăluite care necesită clarificări, deoarece multe depind de fapt de aceste clarificări”, spune pentru Current Time analistul politic ucrainean Petro Oleșciuk.
„Ceea ce am văzut, chiar dacă presupunem că este corect, seamănă mai mult cu o schiță scrisă pe un șervețel în timpul negocierilor decât cu un document care ar putea fi semnat de cineva.”
Zelenski a indicat că, pe lângă Ucraina, Europa nu trebuie să fie marginalizată în procesul de pace.
După o convorbire pe 21 noiembrie cu liderii Franței, Marii Britanii și Germaniei, Zelenski a declarat pe X că țările „se coordonează îndeaproape pentru a se asigura că pozițiile de principiu sunt luate în considerare”.
Ce crede Rusia?
Relatările despre proiectul de propunere al SUA, în special atunci când au apărut pentru prima dată, au stârnit îngrijorări că acesta reflecta cerințele rusești de lungă durată, cum ar fi interzicerea aderării Ucrainei la NATO și recunoașterea Crimeei, Luhanskului și Donețkului ca fiind rusești și că ar echivala cu capitularea Kievului.
Cu toate acestea, Rusia ar putea găsi defecte în anumite puncte ale planului, cum ar fi o limită a numărului de militari ai Ucrainei, care, la 600.000 de oameni, este mult mai mare decât ceea ce a cerut Moscova în trecut, precum și în formularea sa, despre care analista Tatiana Stanovaia spune că „dezvăluie o înțelegere disprețuitoare și inexactă a modului în care Moscova își formulează pozițiile”.
Într-o postare pe X, ea a spus că „deși concesiile făcute Rusiei par substanțiale, planul ar impune, de asemenea, ca Moscova să abandoneze unele dintre condițiile sale anterioare - de exemplu, reducerea mai radicală a forțelor armate ale Ucrainei sau a unor părți din pachetul de reformă politică”, o referire la apelul Rusiei la o schimbare politică în Ucraina.
„Nu sugerez că Putin ar respinge complet planul, dar aproape sigur ar insista asupra unei munci scrupuloase la formulare și asupra consemnării fiecărui angajament pe hârtie, într-o formă detaliată”, a declarat Stanovaia, cercetător senior la Centrul Carnegie Rusia Eurasia.
Putin nu a comentat public propunerea. O propunere despre care mai multe redacții de presă occidentale au relatat, citând surse cunoscătoare ale situației, că a fost în mare parte rezultatul discuțiilor dintre Witkoff și un trimis special al lui Putin, Kirill Dmitriev.
Însă, un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat pe 21 noiembrie că Moscova „ar prefera să trateze acordul bilateral [ruso-american] și cel ucrainean ca pe două căi diferite”, o remarcă ce reflectă ceea ce analiștii consideră a fi dorința clară a Kremlinului de a-și îmbunătăți relațiile cu SUA fără a face concesii Ucrainei.
„Dar nu s-au înregistrat prea multe progrese în ceea ce privește punctele iritante”, a spus Peskov, care a adăugat că Statele Unite sunt de vină, în ochii Moscovei, deoarece „partea americană are un punct de vedere diferit. Ei încă cred că totul ar trebui să depindă de modul în care avansăm în procesul de soluționare a situației din Ucraina”.
Mulți analiști spun că Putin nu va fi de acord cu niciun acord de pace despre care consideră că ar submina eforturile Rusiei de a subjuga Ucraina prin forță, diplomație sau o combinație a celor două.
