Președintele Donald Trump a declarat că planul SUA pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina nu reprezintă “ultima sa ofertă” pentru Kiev. De asemenea, Trump a precizat: „Într-un fel sau altul trebuie să-i punem capăt (războiului), deci lucrăm la asta”.
Oficiali ucraineni și americani se vor întâlni duminică în Elveția pentru a discuta planul, alături de oficiali ai Franței, Marii Britanii și Germaniei care sunt așteptați la Geneva.
Înaintea întâlnirii, SUA au negat afirmațiile unor senatori, inclusiv senatorul independent Angus King, cum că sursa planului ar fi fost o „listă de dorințe a rușilor”. Aceste acuzații au fost calificate drept „flagrant false” de către purtătorul de cuvânt adjunct Tommy Piggott. Rubio a precizat ulterior că propunerea a fost elaborată de SUA „ca un cadru solid pentru negocieri în curs”, fiind bazată pe contribuții din ambele tabere.
Sâmbătă, lideri europeni, precum și cei din Canada și Japonia au subliniat că planul conține „elemente esențiale pentru o pace justă și durabilă”, dar necesită „muncă suplimentară”, manifestând îngrijorări legate de posibila modificare a granițelor și de limitele impuse armatei ucrainene.
Duminică este programată o reuniune la Geneva, Elveția, la care vor participa oficiali de securitate din Marea Britanie, Franța, Germania, SUA și Ucraina.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina trece prin „unul dintre cele mai dificile momente din istorie”, pe fondul presiunilor exercitate de Statele Unite pentru acceptarea unui plan perceput ca avantajos pentru Moscova.
Trump a acordat Ucrainei termen până pe 27 noiembrie pentru a accepta planul său în 28 de puncte, în timp ce Vladimir Putin, președintele Rusiei, a spus că documentul ar putea constitui „baza” unei înțelegeri.
La negocierile de la Geneva vor fi prezenți Marco Rubio (secretar de stat SUA), Steve Witkoff (emisar special american), precum și Jonathan Powell (consilier pentru securitate națională al Regatului Unit).
Declarația comună emisă la summitul G20 din Africa de Sud a fost semnată de lideri din Canada, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Japonia, Olanda, Spania, Marea Britanie, Germania, Norvegia și de doi oficiali ai Uniunii Europene. Aceasta subliniază că actualul proiect constituie o bază care necesită continuare, fiind exprimată disponibilitatea de implicare pentru asigurarea unui acord de pace sustenabil. Totodată, este menționat principiul potrivit căruia granițele nu trebuie modificate cu ajutorul forței, precum și îngrijorări legate de limitarea capabilităților militare ale Ucrainei, ce ar putea genera vulnerabilitate la eventuale atacuri. De asemenea, documentul precizează că implementarea aspectelor referitoare la Uniunea Europeană și NATO ar necesita consensul statelor membre.
Premierul britanic Keir Starmer, participant la summitul G20 de la Johannesburg, a discutat telefonic cu Zelenski sâmbătă, iar ulterior cu Trump. Downing Street a transmis că în discuțiile cu Trump, Starmer a prezentat consultările din cadrul Coalition of the Willing desfășurate înainte de summit. Sursa citată precizează că echipele celor doi lideri vor colabora la Geneva pe marginea proiectului american, urmând ca discuțiile să fie reluate și duminică.
Anterior, Starmer a exprimat temeri în legătură cu restricțiile propuse pentru armata ucraineană, subliniind importanța ca Ucraina să-și păstreze capacitatea de apărare în eventualitatea unui armistițiu.
Proiectul propune retragerea trupelor ucrainene din porțiunea controlată din estul regiunii Donețk, din regiunile Lugansk și Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Totodată, granițele regiunilor Herson și Zaporijia ar urma să fie înghețate pe linia de contact actuală, acestea fiind parțial ocupate de Rusia. Planul american propune limitarea armatei ucrainene la 600.000 de persoane, cu mențiunea că avioanele de luptă europene ar fi staționate în Polonia.
Kievul ar urma să beneficieze de „garanții solide de securitate", fără ca planul să detalieze acest aspect; se prevede că Rusia nu ar mai trebui să își mai invadeze vecinii, iar extinderea NATO să nu mai continue. Proiectul sugerează, de asemenea, reintegrarea Rusiei în economia mondială, ridicarea sancțiunilor și revenirea acesteia în grupul G7, care ar redeveni G8.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
